Apiterapia romaneasca, posibila directie pentru brandul nostru de tara
Invitat: Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri speciale companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.

Cecilia Caragea: Dragii nostri, va multumim tare mult ca sunteti alaturi de noi in seria noastra de emisiuni dedicata apiterapiei si credem ca ar fi cazul sa discutam si despre dezvoltarea apiterapiei romanesti si cum poate Romania chiar sa isi dezvolte o directie pentru brandul de tara pornind de la acest domeniu, apiterapia, pentru care suntem recunoscuti peste tot in lume. Stam de vorba cu domnul doctor Stefan Stangaciu despre toate aceste probleme! Apiterapia romaneasca este recunoscuta peste tot in lume! Cum de am reusit noi sa ne facem recunoscuti in acest domeniu?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Am avut, in primul rand, traditia foarte, foarte buna, am avut zeci de medici cu diverse specialitati care au lucrat in domeniul apiterapiei si au participat la multe congrese internationale inca de pe vremea comunista, in special la congresele organizate de Apimondia, federatia internationala a apicultorilor. Dupa Revolutie, a aparut generatia noua si participam la foarte multe congrese afara, dar invitam si experti din alte tari sa vina  la noi.

Cecilia Caragea: Stiu ca, acum cativa zeci de ani, Romania chiar a reusit sa devina un model pentru alte state. Un model si in privinta organizarii, dar si pentru studiile pe care le-au realizat cercetatorii romani!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, asa este! Cel mai important lucru a fost faptul ca s-a creat primul centru de apiterapie din lume, centru cu un sistem ambulatoriu in Bucuresti, pe strada Rosetti. Si acolo a fost un concept foarte interesant, care nu se gaseste in alte tari. Chiar si acum, acolo sunt mai multe specialitati diferite, farmacisti, medici clinicieni, dentisti, cosmeticieni… a fost o mare perioada de timp si farmacie obisnuita. Deci toate sub acelasi acoperis, inclusiv biochimisti, cercetatori! Care este utilitatea acestui concept? Cum se intampla si intr-un stup de albine, pentru ca avem albine cu „profesii“ diferite, care comunica foarte usor. In alte tari cum se intampla? Este biochimistul intr-un oras, medicul in alt oras, farmacistul in alt oras si nu comunica bine intre ei. La noi in tara, datorita acestui centru… Va dau un exemplu, cand domnul doctor Popovici, care era specializat pe otolaringologie, avea un pacient cu o problema la nivelul nasului, se gandea ca propolisul ar putea sa il ajute foarte bine, dar la momentul respectiv avea numai tinctura de propolis. Tinctura de propolis nu se poate introduce la nivelul nasului pentru ca are alcool si arde si atunci a vorbit cu biochimistul, cu farmacistii – cum am putea sa facem un preparat nou care sa poata fi administrat si intranazal? Specialistii au venit si au spus: trebuie sa scoatem alcoolul dupa ce am extras substantele active si inlocuim alcoolul cu un ulei vegetal. Si l-au inlocuit, de exemplu, cu ulei de floarea-soarelui. S-a creat un produs care are 80% ulei de floarea-soarelui, 20% extract de propolis, care poate fi administrat si intranazal foarte bine.

Cecilia Caragea: Deci cooperarea, colaborarea intre medici si intre farmacisti este esentiala!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact!

Cecilia Caragea: Bineinteles, in acea vreme trebuia sa fie toti in acelasi centru, dar ma gandesc ca astazi, cand comunicam mult mai usor cu internetul, cu telefonia, cercetatorii pot chiar din diverse locuri sa coopereze intre ei. Totul este sa aiba aceasta intentie, vointa, dorinta cu medici de alte specialitati, cu biologi, cu farmacisti! Inteleg, asadar, ca in Romania, aceasta directie de apiterapie a fost si sustinuta pentru a se crea acest centru si a se face aceasta cooperare, a o ajuta in acea vreme!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Initial, in vremea lui Ceausescu, era un singur institut care facea remediile in apiterapie, dar dupa Revolutie, prin liberalizare, au aparut foarte multe firme care au inceput sa faca produse si preparate pe baza de produse apicole si a aparut concurenta. Concurenta are si un element pozitiv!

Cecilia Caragea: Bineinteles, intr-o piata concurentiala trebuie sa ai produse bune, trebuie sa ai cercetari in spatele produselor, sa colaborezi cu medicii, cu farmacistii ca sa creezi un produs competitiv pe piata si de calitate si bine prezentat, intr-un ambalaj atragator. Pentru ca, pana la urma, pentru ca tot vorbeam de comunicare, de internet, de telefonie mobila, trebuie sa vorbim si de globalizare si de mondializare… Asadar, produsele romanesti ale firmelor romanesti de astazi sunt in concurenta si cu produse ale firmelor straine care sunt pe piata din Romania!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este, dar va dau imaginea de ansamblu pe care o am in urma calatoriilor pe care le-am facut in peste 50 de tari datorita albinelor – intotdeauna spun acest lucru si pot sa va spun fara niciun fel de ezitare ca preparatele apiterapeutice romanesti sunt de top, sunt mult mai bune decat cele din alte tari.

Cecilia Caragea: Suntem si mai talentati in aceasta directie?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Suntem si mai talentati si elementul care ne caracterizeaza este ca noi avem toate remediile de apiterapie!

Cecilia Caragea: Deci, la noi, albinele produc mai multe produse!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da! Odata sunt plante medicinale foarte diverse, pot sa am plante medicinale care actioneaza pe diferite tipuri de afectiuni, deci am foarte multe asemenea preparate posibile, dar partea care conteaza este ca medicii de pe vremea lui Ceausescu care colaborau cu cercetatorii au facut foarte multe preparate diferite! De exemplu, iau Brazilia. In Brazilia se gaseste doar miere, propolis brazilian si 2-3 preparate diferite, in alte tari se gaseste numai propolis, in alte tari numai polen, in alte tari numai laptisor de matca, dar noi le avem pe toate, toate tipurile de forme de administrare. Si asta ne ajuta, pentru ca medicului, otolaringologului, de exemplu, ii trebuie preparate care se pot administra intranazal sau la nivelul faringelui sau la nivelul conului auditiv extern, ginecologul vrea supozitoare, ovule pe zona respectiva, un dermatolog vrea creme pentru piele. Deci, noi avem toata gama asta de produse si de asta si suntem apreciati pe plan international.

Cecilia Caragea: Bine, se si spune ca in Romania este Gradina Maicii Domnului! Dupa ce a spus-o in vizita in Romania Papa Ioan Paul al II-lea, am preluat cu totii aceasta metafora si, intr-adevar, se potriveste, pentru ca am fost si binecuvantati de la natura cu un relief variat si cu aceasta bogatie si, de fapt, noi suntem recunoscuti pentru produsele noastre apicole de 2000 de ani, inca de pe vremea dacilor, cand erau recunoscuti dacii pentru miere, pentru ceara, pentru ca exportau la sud de Dunare toate aceste produse. Si inteleg ca dupa 2000 de ani suntem in continuare recunoscuti pentru aceste produse apicole, dar este si meritul apicultorilor si meritul unor oameni implicati, daruiti, pasionati pentru apiterapie!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este, asa este! L-am avut pe profesorul Veaceslav Harnaj, pe care il mentionez de foarte multe ori, a mai fost doctorul Alexandru Parteniu, pe care il consideram parintele apiterapiei moderne in Romania. Dansul a lucrat vreo 50 de ani pe veninul de albine si pe toate celelalte produse apicole, cu lucrari prezentate la congrese internationale. Si o pleiada intreaga de medici de diverse specialitati care au lucrari extraordinare.

Cecilia Caragea: Si trebuie sa spunem ca dumneavoastra sunteti presedintele Societatii de Apiterapie din Romania si, in plus, si presedintele Societatii de Apiterapie din Germania. Si uite cum nemtii, despre care avem o impresie foarte buna, ca sunt oameni asezati, rigurosi, pretentiosi, v-au ales pe dumneavoastra ca presedinte al Societatii lor de Apiterapie tocmai pentru ca stiu care este valoarea dumneavoastra ca personalitate, dar si valoarea scolii de apiterapie romanesti!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Asa este! Avem o colaborare foarte buna cu germanii, intr-adevar, sunt foarte, foarte meticulosi si atenti si vor informatie de calitate si organizeaza… organizam, pentru ca sunt presedintele lor, un congres international in fiecare primavara si un simpozion national in fiecare toamna. Chiar peste doua saptamani o sa merg la Berlin pentru un asemenea simpozion national!

Cecilia Caragea: Si, pentru ca vorbim de valoarea scolii noastre de apiterapie, trebuie sa spunem ca noi suntem recunoscuti si pentru apilarnil, acel produs care a facut furori in epoca, dar din pacate astazi parca nu se mai vorbeste atat de mult despre el!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Se vorbeste in continuare, dar au aparut multe alte variante, concurenta intre remedii, iar pe plan international incepe sa se transmita aceasta informatie! Intr-adevar, apilarnilul este o reinventare sau o regasire a unui produs apicol – acele larve de trantor –  care in traditia apicola romaneasca erau folosite, de sute de ani, stoarse acele larve, era un fel de lapte, care se dadea bebelusilor si apoi la toate varstele, un produs energizant. Pentru copii, pentru crestere, sunt copii care au probleme la scoala, nu pot sa invete bine, nu au o dezvoltare neuronala suficienta si, dupa ce fac un tratament cu apilarnil, isi pot reveni. La adolescenti si la adulti este recunoscut ca fiind un foarte bun potentator al sexualitatii. Este realmente o apiviagra blanda, lenta, dar sunt studii facute si noi in tara foarte multe, facute de cel care a redescoperit apilarnilul, domnul Nicolae Iliesiu, care dupa aceea s-au continuat in alte tari si care confirma valoarea foarte mare a acestui produs.

Cecilia Caragea: Intr-adevar, se stie ca apilarnilul este bun pentru potenta, dar nu stiam ca se dadea si la copii in mod traditional!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, nu numai la copii si la femei, pentru ca are doua componente, componenta nutritionala si componenta legata de celulele stem, ca sa explicam mai modern, mai stiintific. Larvele de trantor, in faza initiala, inainte sa se metamorfozeze, sunt foarte bogate in celule stem. Deci au si telomeraza, despre care spuneam la o emisiune anterioara, si pot sa ajute la regenerare, la refacerea biologica a corpului. Bineinteles ca celulele stem din larva de trantor nu sunt identice cu celulele mele stem, dar pot sa iau de acolo componente si sa le folosesc ca sa imi creez eu mai rapid celule stem sau telomeri sau telomeraza.

Cecilia Caragea: De asta ne ajuta atat de mult!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Dar se foloseste apilarnilul nu numai pentru partea de tonifiere sexuala masculina, se foloseste si pentru partea de echilibrare la femei! Sunt situatii in care femeile au un exces de hormoni feminini si foarte putini hormoni masculini, ceea ce nu este bine si atunci cand iau apilarnil, sunt diverse forme de apilarnil, se echilibreaza hormonal si pot sa isi rezolve multe afectiuni.

Cecilia Caragea: Inteleg, asadar ca toate aceste tratamente cu produse naturale apicole ar trebui realizate sub supravegherea unui medic, in urma unor analize, in urma unei prescriptii clare!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Categoric! Asa este cel mai bine, in special cand sunt afectiuni mai complexe sau mai complicate. Pentru publicul larg, in doze mici, preventiv, se pot lua, nu este o problema, dar daca am afectiuni mai severe atunci trebuie sa am neaparat coordonarea unui medic.

Cecilia Caragea: Dar, bineinteles, toate aceste produse apicole, daca nu suferim de vreo afectiune mai grava, mai speciala… putem, pur si simplu, sa alegem produse apicole zi de zi. De la micul dejn pana seara! Sa ne bem ceaiul cu miere, nu cu zahar, si dimineata, si seara… si cate si mai cate pe care le putem face simplu pentru a ne mentine sanatatea!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este si aici dam exemplu Germania! Germania este cel mai mare consumator de miere din lume! De ce? Pentru ca e un obicei acolo, la micul dejun isi pun pe o felie de paine un pic de unt si obligatoriu pun miere peste si acest lucru le asigura foarte multa energie inca de la micul dejun. Ar trebui si romanii sa faca acelasi lucru!

Cecilia Caragea: De foarte multe ori, mamicile care au probleme cu copiii ca nu vor sa manance, sunt mofturosi, le dau paine cu unt si cu miere. Si, cu siguranta, copiii vor manca foarte mult si dupa aceea vor incepe sa manance si alte lucruri.

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Si ce se mai poate face pentru acele persoane care au intoleranta la gluten, se pot adauga untul si mierea pe orez. Pe orezul integral sau orezul sarbesc, cum se spune, cu legume, cu de toate si iese o mancare foarte, foarte buna!

Cecilia Caragea: Foarte interesant! Nu stiam de aceasta reteta!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: De fapt, mierea este un aliment universal! Sunt clase diferite de alimente: fructe, legume, cereale, peste, oua, carne, care nu merg intotdeauna impreuna, dar mierea merge cu orice fel de grupa de alimente. Deci mierea poti sa o pui pe fructe, pe legume, pe cereale, pe oua, pe peste, pe carne!

Cecilia Caragea: Pot sa fac o friptura unde pot sa pun si miere?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Cand se face friptura la gratar, din cauza focului foarte intens, apare crusta aceea care e cu radicali liberi, extrem de toxica. Daca se da carnea cu miere inainte, se potejeaza mult mai bine, pentru ca mierea contine polifenoli, care sunt antioxidanti si care protejeaza foarte bine carnea.

Cecilia Caragea: Si atunci voi manca o friptura mult mai sanatoasa!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Mult mai sanatoasa, e adevarat! Dar de preferinta este reducerea cantitatii de carne si folosita „carnea albinelor“. Apropo, albinele sunt vegetariene! Sunt vegetariene suta la suta si mai este ceva foarte frumos: daca ma uit la toate celelalte fiinte de pe pamant, din apa, din aer, aproape toate, fara exceptie, ca sa isi dobandeasca hrana, distrug alta fiinta. Capra mananca varza, elefantul distruge copacii, girafa mananca plante, pestele cel mare il mananca pe cel mic, liliacul mananca insecte, vulturul mananca iepuri s.a.m.d. Este acest lant care, vazut din exterior, spune ca planeta Terra este, totusi, o planeta foarte cruda, foarte dura, nu stie sa foloseasca energiile de la soare, de exemplu, la modul non agresiv. Albina este una dintre exceptii, pentru ca albina nu numai ca nu deranjeaza nicio alta fiinta de pe Pamant cand se hraneste, dar ajuta mii si mii de specii de plante prin polenizare!

Cecilia Caragea: Exact! Le ajuta sa traiasca si sa existe si anul urmator!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Ele sunt extrem de blande, doar atunci cand sunt calcate, apasate, li se fura prea multa miere sau se mai intampla accidente, atunci riposteaza.

Cecilia Caragea: Si tocmai aceste este motivul pentru care noi ar trebui sa fim foarte atenti la viata albinelor si la starea albinelor si la situatia apiculturii actuale moderne, pentru ca, in ultima vreme, toate aceste schimbari climaterice, aceasta agricultura intensiva pe care o facem si poluarea agresiva din anumite zone fac chiar ca albinele sa dispara!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este si ar fi o mare tragedie! Einstein ar fi spus ca, daca albinele ar disparea timp de patru ani, omenirea ar avea mari probleme. Si asa este, pentru ca, nemaiavand polenizare, avem numai o treime din hrana. Nu mai avem fructe, nu mai avem legume.

Cecilia Caragea: Si nu am putea face polenizare manuala!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Si chiar bumbacul ar disparea, pentru ca si bumbacul este o planta polenizata de catre albine. Deci implicatiile sunt imense daca ar disparea albinele!

Cecilia Caragea: Albinelor le datoram in mare masura si faptul ca avem si ce pune pe masa, si cu ce ne imbraca, si cu ce ne trata, ca sa revenim la apiterapie!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Avem toate elementele la un loc si aici as da un exemplu si un stimul pentru agricultori si pentru cei care sunt si in sanatate, si in agricultura! Trebuie trecut de la acel sistem de monocultura, agricultura cu zeci de mii de hectare pe care am o singura planta, o singura cereala.

Cecilia Caragea: Gen rapita, ca tot s-a umplut Romania de culturi de rapita!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Rapita mai merge, ca este buna si la albine cand este lasata asa.

Cecilia Caragea: Dar trebuie sa mai rotesti culturile, ma gandesc!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, trebuie rotit si problema care este? In momentul in care ai o cultura foarte mare, sa zicem pe o mie de hectare, pentru ca nu am alte plante intercalate… Fac o mica paranteza: un profesor din Germania spune ca orice fiinta vie isi creeaza dusmanul, adica orice fiinta vie lasata de capul ei se dezvolta foare mult, apare un feedback pozitiv, se poate ajunge la explozie si, automat, la dezechilibru. Deci orice fiinta vie trebuie sa aiba ceva care sa o tina in echilibru: caprioara are lupul care o tine in echilibru si asa mai departe. Ei, daca am o cultura de o mie de hectare in care intra un virus sau o bacterie, atunci toata cultura respectiva poate sa fie decimata de acel microorganism care este daunator pentru acea cultura de plante. Daunatorii, in general, sunt insecte si, ca sa distruga aceste insecte, agronomii vin cu insecticide, chimicale pe care le spreiaza pe zeci de mii de hectare. Obtin un profit de la acea cantitate de cereale culeasa, au mai multi sau mai putini bani in cont, dar dupa aceea se duc pe la doctori, pe la farmacii, pentru ca insecticidele respectie dau cancer, dau hepatita, dau tot soiul de boli si, practic, nu este niciun fel de profit la nivel de tara. De ce sa investesc in 10.000 de hectare de grau sau de porumb si pierd pe celelalte parti mult mai mult? Sanatatea imi da mult mai mult decat ce imi da agricultura. Conceptul care este lansat de mai multi ani, in Germania cred ca au inceput, este acel concept de permacultura, care spune ca trebuie sa copiezi natura, sa pun plantele care sunt cele mai bune si pentru mine, si pentru sanatate, dar sa fie foarte diverse. O gradina a Raiului, o gradina a Maicii Domnului care sa aiba de toate si sa fie plante perene majoritatea. De aici termenul de permacultura, „cultura permanenta“, in care, la inceput, faci ceva mai mult efort sa plantezi, levantica, de exemplu, ma chinui mai mult in primii ani sa o protejez, iar apoi acea levantica va trai 25 de ani. Si 25 de ani imi da miere, tot ce imi trebuie pentru sanatate!

Cecilia Caragea: Si mai combin si cu alte plante cu care levantica se intelege!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este. Si trebuie sa am si plante mici, perene, trebuie sa am si arbusti pereni, si arbori mai mari, si foarte mari, si pomi fructiferi, dar care traiesc 30, 50, 500 sau 1000 de ani, cum este stejarul. Daca le combin pe toate pe acea suprafata, pe un hectar de teren, toata aceasta permacultura, castig mult mai mult, pentru ca am si mai multa sanatate, si mai multi carbohidrati, si mai multe proteine, si mai multe substante care sunt acolo si am si mai multa biodiversitate, am si oxigen mai mult… Deci, castig mult mai mult din acest concept. Care este problema, ca am mai discutat cu oameni care lucreaza in agricultura, chiar si in familie! Problema este ca, daca am cinci hectare de teren, bag un tractor, se fac mecanizat si este mai usor. Dar nu am toata bogatia aceasta de aici. La permacultura, muncesc mai mult in primii ani, pana am plantat acei copacei, si dupa aceea nu mai am treaba. Vin o data, de doua ori pe an sa fac mici lucrari si dupa aceea vin sa adun pur si simplu recolta de la fiecare pom fructifer. E mai greu la inceput, dar se poate si am vazut un model foarte bun in Austria, catre Viena. Ei nu au culturi din acestea mari, ci benzi de 20 de metri cu cultura asta, apoi alta si alta. De unde au pornit ei? Au fost defrisari de paduri si dupa aceea au replantat pe suprafete mari acelasi tip de copac si au vazut ca acea padure cu un singur tip de copac este mult mai usor expusa la insecte, la bacterii, la boli care sa decimeze toata padurea si au vazut ca daca intercalezi copaci din specii diferite nu se mai dezvolta molima, epidemia.

Cecilia Caragea: Dar chiar am constatat ca padurile noastre arata cu totul altfel decat padurile din Europa Occidentala, adica pare ca acolo nu te simti ca in padure, intr-un hatis! Parca este ordonata si padurea!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, practic ei au taiat si au replantat padurile dupa criterii Homo sapiens!

Cecilia Caragea: Si acum inteleg ca au redescoperit importanta acestei alternante si importanta coexistentei mai multor specii!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Ceea ce face natura de milioane si milioane de ani. Deci noi trebuie sa ne intoarcem la natura. Daca ne intoarcem la natura, bineinteles cu baze stiintifice, cu analize, dar respectam ce spune Mama Natura, am iesi mult mai in castig!

Cecilia Caragea: Mai avem multe de invatat de la Mama Natura! Si cum sa ne organizam si din punctul de vedere al agriculturii si al apiculturii si, bineinteles, cred ca mai avem multe de invatat si in domeniul apiterapiei si multe de descoperit in acest domeniu. Si stiu ca valoarea acestor produse apiterapeutice a inceput sa fie recunoscuta in mai multe locuri din lume, centre universitare, in centre stiintifice recunoscute si chiar au inceput sa se faca pe langa aceste centre de cercetare si clinici unde se trateaza diferiti pacienti de diferite afectiuni cu produse apiterapeutice. Si asta mi se pare un lucru grozav. Am inteles ca exista asa ceva in Cuba, in Turcia!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, da! In Cuba, in Turcia, in Rusia este un centru foarte vechi, la Perm, chiar la granita Europei cu Asia, un centru foarte mare, cu cinci etaje, cu camere unde pacientii pot sa doarma. Si primele trei etaje sunt pentru laboratoare si sali de tratament. In sudul Chinei, la Fuzhou, am mai vazut un spital specializat pe apiterapie.

Cecilia Caragea: Ce afectiuni se trateaza aici?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Cu apiterapie se pot preveni si trata sute de afectiuni. Sa va dau pe tipuri de produse apicole… Polenul si pastura sunt foarte bune pentru afectiunile hepatice, pentru ca principala functie a ficatului este ca trebuie sa se regenereze foarte repede, primeste foarte multe toxine, pe care trebuie sa le blocheze, dar trebuie sa faca si foarte multe substante diferite. Deci el este o uzina biochimica foarte mare, careia ii trebuie mii de substante diferite si astea le gasesc in polen – sute, mii de substante diferite. Veninul de albine este foarte bun pentru tot ce inseamna sistem nervos, circulatia sangelui, sistemul endocrin chiar, pentru ca, in momentul in care te inteapa o albina, primul lucru pe care trebuie sa il stii este pe unde o iei la fuga. Si, ca sa poti sa o iei la fuga, iti trebuie mai multa energie, deci iti deschide bronhiile (asta e util in tratamentul astmului bronsic), da drumul la circulatia sangelui. Inima trebuie sa pompeze mult mai repede oxigenul, se deschid vasele de sange de la creier, ca sa ia decizia, musculatura se tonifica si ea. Deci este elementul asta de stres extrem de puternic, practic nu este stres mai puternic decat veninul de albine in toata natura. Si dau un exemplu si la nivel emotional: daca ne gandim ca avem doua milioane de ani de evolutie a fiintei umane pe Pamant, cum stim de la Darwin, cel mai mare stres pentru om este doar zumzetul de albine. Cand aude zumzetul albinelor, pentru el este un stres urias. De ce? Pentru ca, in timp ce de orice alta fiinta care ne ataca ne putem apara mai mult sau mai putin – tigru, leu, elefant, chiar de un sarpe veninos, dar de un stup de albine furios ca l-am deranjat, ca i-am furat mierea, ca i-am facut ceva nu ma pot proteja. Intr-un stup am 10.000 pana la 50.000 de albine care ma pot ataca si singura metoda ar fi sa sar intr-un bazin cu apa, daca am unul in preajma, dar, odata ca am scos capul de acolo, ma pot intepa in continuare. Deci stresul pe care il avem la nivel subconstient este urias.

Cecilia Caragea: Plus ca am inteles ca noi, romanii, stiam foarte bine acest lucru si chiar am folosit stupi de albine in batalii, inclusiv in batalia de la Calugareni, aruncand cu stupi spre dusmani!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de piterapie: Asa este! S-a folosit inca de pe vremea dacilor metoda asta! Se puneau stupi pe traseul pe unde urma sa vina inamicii. Da, deci veninul de albine, ca sa ne intoarcem la el, este un foarte puternic stresor, dar, daca il folosim in cantitati mici, foarte bine reglat… si aici este o discutie foarte interesanta. Albina este adusa de Doamne-Doamne aici pe Pamant cu exact doza de venin care in cantitati mici este un medicament si, cand creste doza, cand inteapa foarte multe albine, atunci poate sa devina un toxic sau poate fi alergen la anumite persoane, dar el este perfect calculat, perfecta compozitia. Viespile, de exemplu, au un venin mult mai puternic, mult mai toxic si mai daunator decat albinele. Deci ele sunt perfect reglate ca sa ajute apicultorii. Cineva, acolo Sus, s-a gandit sa facem albinele care sa dea si miere, si polen, si propolis, si laptisor de matca si care sa dea sanatate apicultorului, nu sa-l oboseasca. De aceea apicultorii traiesc mai mult decat restul populatiei.

Cecilia Caragea: Si viespile de ce au fost facute pe Pamant?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Viespile sunt precum lupii fata de oi sau fata de caprioare, tin sub control mustele, tantarii si alte insecte care pot sa fie daunatoare, deci au si ele un rol al lor, dar sunt concurente cu albinele, vin si fura mierea, fura puietul. Daca sunt prea multe, sunt daunatoare. Dar, cum este aici, la noi, la Mereni, daca ai o biodiversitate foarte larga si daca iubesti toate speciile de fiinte, ele sunt in echilibru. Dezechilibrul apare cand am monoculturi, numai anumite specii, atunci pot sa apara dezechilibre.

Cecilia Caragea: Asadar, echilibru in toate! In ceea ce cultivam, in ceea ce crestem, albine, animale… Dar, ca sa revenim la aceste produse apicole, care ne sunt bune noua tuturor pentru sanatate! Am putea face un top trei produse apicole pentru dumneavoastra, pe care le-ati recomanda?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da! Ar fi polenul pentru regenerare, veninul de albine pentru circulatie si pentru articulatii, mierea pentru energie si pentru tratamentul plagilor, propolisul pentru tot ce inseamna protectie contra infectiilor, bacteriilor, virusurilor. Cand sunt atacat de ceva, am nevoie de protectie – protectie = propolis, facem corelatia imediat. Laptisorul de matca si apilarnilul sunt foarte bune pe partea urogenitala pentru refacere. Si, pentru cuplurile care au probleme de fertilitate, vor sa aiba copii, cheltuiesc mii de euro in clinici pentru fertilizare, mult mai simplu, mai ieftin si mai eficient este sa foloseasca laptisorul de matca si apilarnilul. Daca ar fi sa spun un top al hranei, cel mai bun ar fi laptisorul de matca. Este un aliment extraordinar, dar este si un aliment costisitor. Foarte greu se obtine si, atunci, este un microaliment. Cea mai buna hrana este polenul si pastura, pentru ca pot sa mananc si 100 de grame si 200 de grame pe zi, cel mai bun energizant este mierea, dar cel mai bun medicament de la albine este, de departe, propolisul. Este aproape un panaceu! Daca ne uitam, sunt peste 70 de efecte utile pe care le are, se pot trata sute de afectiuni si dau pentru telespectatori un exemplu pe care il inteleg foarte usor: noi am remarcat asta citind literatura de specialitate, am vazut ca, indiferent de specialitate: oftalmologie, dermatologie, ginecologie, ortopedie s.a.m.d., cand vedeai in ce afectiuni au folosit propolisul, foarte des afectiunile se terminau in trei litere: -ita! Concret, stomatologul foloseste propolisul in gingivita, in parodontita, oftalmologul foloseste in conjunctivita…

Cecilia Caragea: In sinuzita!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Sinuzita, otita, faringita, gastroenterologul in gastrita, duodenita, enterita, dermatologul in dermatita, urologul in cistita. Sunt foarte multe afectiuni care se termina in –ita si care se pot trata excelent cu propolis, pentru ca sunt inflamatii, inflamatiile au cauze foarte multe, foarte diverse, pe care, majoritatea, propolisul poate sa le blocheze.

Cecilia Caragea: Deci propolisul e foarte bun in aceste afectiuni care au o componenta inflamatorie!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Tot  ce inseamna inflamatie. Bineinteles, daca inflamatia este foarte avansata sau daca s-a ajuns la distructie foarte mare celulara sau tisulara si este infectie foarte puternica, atunci trebuie sa vin cu antibiotice bine selectate prin antibiograma. Dar este foarte bine sa adaug la propolis si miere, in special mierea de mana, si sa dau si acele uleiuri volatile care sunt extrem de puternic antibacteriene, cel mai bun exemplu fiind uleiul de cimbru. Concret, tot poporul roman este faimos pentru mici, cand vin strainii in Romania mananca mici si se minuneaza ce buni sunt, dar, daca ne aducem aminte, micii s-au facut dintotdeauna, de la inceput, cu mult cimbru in ei. Cimbrul, ca planta medicinala, este foarte puternic antibacterian si stim ca, daca se ia o carne si se toaca marunt, foarte rapid se degradeaza, bacteriile se inmultesc foarte repede si atunci cimbrul este acel element care tine degradarea sub control.

Cecilia Caragea: Dar, in foarte multe mancaruri, traditional se punea mult cimbru!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este!

Cecilia Caragea: E si foarte bun la gust, si foarte placut!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Corect, asa este!

Cecilia Caragea: Dar toate aceste produse apicole care sunt foarte bune pentru o multime de afectiuni, dupa cum aflam, este bine, pe langa faptul ca le consumam noi asa pentru preventie, atunci cand ne confruntam cu o afectiune, sa ne fie prescrise de un medic specialist in apifitoterapie! Am inteles ca exista foarte multi medici specialisti in apifitoterapie in Romania, dar, ca directie de dezvoltare pentru Romania, oare nu ar fi o idee ca si noi, in Romania, sa dezvoltam asemenea centre si de studiu, dar si de diagnosticare si tratament cu ajutorul produselor apicole?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, este o  idee foarte buna si incep sa apara asemenea proiecte in diverse zone din Romania! Este, de fapt, modelul extraordinar al Centrului de Apiterapie de pe strada Rosetti din Bucuresti, acel centru multidisciplinar cu toate specialitatile care incepe sa fie preluat. De exemplu, aici unde suntem acum, la Clinica YOUness din Stanesti, toata aceasta idee este de multidisciplinaritate. Si, acum, ce este foarte frumos, sunt din ce in ce mai multi apicultori care au aflat de acel aer de stup ca este foarte bun pentru prevenirea si tratamentul afectiunilor respiratorii si isi construiesc cabane apicole care pot sa ofere acest tratament cu aer de stup sau sa ofere, dupa aceea, produse apicole, impreuna cu medicii locali. Dar aveti foarte mare dreptate, cel mai fain este sa se adune medici care sa se adune, sa se uneasca cu investitori si sa faca clinici de apiterapie care sa preia toate aceste lucruri, care sunt foarte, foarte bune.

Cecilia Caragea: Si in aceste clinici, folosind produse apicole romanesti, se pot realiza tratamente personalizate pentru fiecare pacient care vine in clinica respectiva!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Eu, de cand am inceput cu apiterapia, din 1991, am luat toata literatura, sunt peste 800 de afectiuni pe care le pot preveni sau trata – obezitate, diabet, foarte multe… Si secretul este sa am intai un diagnostic foarte clar de la medicul specialist – diabetolog, cardilolog, dermatolog etc. Dar nu imi ajunge acest diagnostic, imi trebuie si diagnosticul unui specialist in acupunctura, care sa imi verifice partea energetica, e foarte bine daca am si diagnosticul unui medic specializat in Ayurveda, care vede foarte multe elemente, am neaparat nevoie de diagnosticul unui psiholog, un psihodiagnostician. Si, dupa ce le-am unit pe toate astea, un diagnostic complet, la nivelul intregii fiinte. Nu trebuie sa ma rezum doar la partea materiala.

Cecilia Caragea: Sau la corpul nostru fizic! Suntem mult mai mult de atat!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Suntem mult mai mult de atat si, atunci, daca am un diagnostic la toate nivelurile si am si un diagnostic holistic, care are multe, multe componente, de abia atunci pot sa fac lista cu toate cauzele care duc la problemele pe care le are persoana respectiva. Si, cand am lista cu toate cauzele, este foarte usor, iau cauza cu cauza si ma gandesc cum pot sa o neutralizez sau sa o elimin. Si asta se poate cu produse apicole, se poate si cu o alimentatie foarte corecta, se poate si cu un stil de viata foarte corect. Si ca sa nu dam senzatia ca apiterapia vindeca toate bolile, ca este universala…

Cecilia Caragea: Nici nu am spus asa ceva!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: E adevarat. Totusi, suntem entuziasti, stim ca sunt produse extraordinare, dar un exemplu pe care il stiu si din practica mea personala, mi s-a intamplat la unii pacienti… Daca iau produsele apicole, care, efectiv, sunt ca aurul, dar nu pot sa ii dau unui pacient mai mult de 100 de grame pe zi, combinat miere/polen, toate acestea – 100, 150 de grame. Dar daca el, dupa aceasta, se duce si mananca mancare incorecta, nu mai spun de la ce tipuri de restaurante, dar sa zicem ca mananca doua kilograme de alimente care sunt foarte rau alese, atunci suta mea de grame este ca si cum as amesteca aurul cu noroi. Nu mai are efect sau are foarte putin efect. Se si spune ca jumatate din sanatate tine de alimentatie, 40% de stilul de viata si doar 10% de tratamente din acestea tintite. Daca pacientul nu isi respecta stilul de viata, nu doarme cum trebuie, este dominat de emotii negative, nu stie sa ierte, tot timpul este afectat emotional, atunci totul se da peste cap. Nu pot sa vindec pe nimeni daca somnul nu este de buna calitate.

Cecilia Caragea: Si stiu ca dumneavoastra, pe langa faptul ca prescrieti anumite retete, ca faceti anumite tratamente, tineti si o serie de cursuri cu pacientii, in care ii invatati sa traiasca sanatos! Pentru ca se vorbeste foarte mult de stil de viata sanatos, dar ideea este ca trebuie sa fie cineva care sa te invete cum sa traiesti sanatos!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este, iar aici partea frumoasa este ca fiecarei persoane trebuie sa ii dai altfel de sfaturi, pentru ca fiecare persoana e diferita!

Cecilia Caragea: Si are nevoie de altceva!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact. Si e foarte frumos, pentru ca un pacient care intelege de ce s-a imbolnavit, afla care sunt cauzele este ca si cum se lumineaza! Chiar sunt unii pacienti care aud de un diagnostic mai grav cum este scleroza multipla, dupa ce ani de zile nu au stiut de unde aveau simptomele respective, si, chiar daca este un diagnostic foarte dur, ei sunt multumiti, sunt linistiti ca, in sfarsit, stiu ce au.

Cecilia Caragea: Ai inteles explicatia a ceea ce traiesti, a ceea ce ti se intampla si asta e deja un lucru foarte mare!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Si, in momentul in care faci acest diagnostic la toate nivelurile, inclusiv la scleroza multipla sunt rezultate foarte incurajatoare cu apifitoaromoterapie. Daca am lista cu cauzele, dupa aceea pot sa fac planul de tratament, care obligatoriu trebuie sa includa alimentatia si stilul de viata.

Cecilia Caragea: Intr-adevar, este un trend in ultima vreme de a-i invata pe pacienti cum sa traiasca zi de zi daca vor sa fie sanatosi. Presupun ca acest lucru se intampla in mai multe locuri deja, in mai multe centre, in mai multe clinici si toti acesti specialisti colaboreaza intre ei si lucrurile se pot dezvolta mult mai bine! Nu am ce sa fac, sunt o optimista, cred in acest lucru!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Secretul este acela al colaborarii intre medici pe toate nivelurile – medici, asistenti medicali, farmacisti, care, din fericire, in ultimii 20 si ceva de ani, de cand s-au deschis granitele, avem posibilitatea sa circulam foarte mult in alte tari, sa invitam specialisti la noi in tara… Si sunt foarte multe conferinte din zona medicinei complementare, chiar si noi am avut ideea in 2012, am creat Federatia Internationala de Apiterapie, in care am unit asociatii nationale din diverse tari, tocmai in aceasta idee de a aduna informatie, de a aduna intelepciune, experienta.

Cecilia Caragea: Foarte interesant! Deci Romania este pionier in apiterapie si chiar fondatorul Federatiei Internationale de Apiterapie!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Sediul Federatiei este la noi, la Mereni!

Cecilia Caragea: Noi va multumim tare, tare mult si va uram mult succes in munca viitoare!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Multumesc din suflet si va mai asteptam!

Cecilia Caragea: Multumim si noi!