Dialoguri pentru Sanatate – Ce contin produsele apicole si beneficiile lor asupra sanatatii
0Ce contin produsele apicole si beneficiile lor asupra sanatatii
Invitata: Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri speciale companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.
Cecilia Caragea: Dragii nostri, in seria noastra de emisiuni Dialoguri pentru Sanatate am discutat mult despre miere, despre produsele apicole. Am vorbit ca sunt bune pentru sanatate, pentru frumusete, ca ne intaresc imunitatea si cate si mai cate… Dar astazi vrem sa aflam exact de ce aceste produse apicole ne aduc aceste beneficii. Asa ca am venit in vizita la doamna doctor inginer Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj. Si va rugam sa ne explicati, in primul rand, ce anume contine mierea de este un produs atat de fantastic?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Bine ati venit! Imi pare foarte bine ca pot sa va gazduiesc si sunteti oasepetii laboratorului in care lucrez! Este un laborator acreditat RENAR, deci de organismul de certificare national RENAR, laboratorul de controlul calitatii produselor apicole si diagnostic in bolile albinelor, unde ne ocupam, in principal, asa cum ati spus si dumneavoastra, cu analiza mierii. Deci putem sa spunem, fara falsa modestie, ca mierea pentru noi nu mai are necunoscute in privinta compozitiei chimice, ati spus. Pentru ca, stim cu totii, mierea este produsul natural pe care albina il produce din nectarul florilor sau din alte substante pe care le culege de pe frunzele pomilor, le transporta in stup, le amesteca cu diferite substante proprii albinei, iar aici sunt in special enzime le pe care le adauga albina in nectar, apoi le lasa in stup pentru maturare si pentru a se transforma si a produce ceea ce consumam noi – mierea.
Cecilia Caragea: Si, in cadrul acestor analize de laborator, spuneati ca ati studiat compozitia chimica a mierii si ca nu mai are necunoscute. Ce contine, efectiv, mierea? Stim: contine vitamine, minerale, enzime, glucoza, fructoza si asa mai departe… Ca sa le luam pe rand: ce vitamine contine mierea?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: In primul rand, mierea este un glucid, este un dulce natural. Si putem sa spunem ca este o compozitie in glucide, pentru ca glucidele sunt majoritare, glucoza si fructoza. Aceste glucide sunt cele mai simple glucide pe care le utilizeaza corpul omenesc. Din aceasta cauza, mierea este atat de buna pentru sanatate. In primul rand, in compozitia chimica a mierii avem glucoza, fructoza si apa. Aceste substante sunt majoritare. Asa cum ati spus, mierea contine si vitamine, contine enzime, contine pigmenti naturali, contine elemente minerale. Acestea sunt in cantitate foarte mica, dar acea cantitate foarte mica da valoarea mierii. In privinta vitaminelor, mierea contine grupul de vitamine B. Deci avem in miere tot grupul de vitamine B. Avem in miere, in mierea cruda, spunem noi, avem vitamina C, care provine din nectarul si din polenul florilor. Avem vitamina A. Deci si aceste clase de vitamine le intalnim in miere. In functie de originea geografica, adica de unde provine mierea, flora de la care albinuta a cules nectarul si polenul este direct raspunzatoare de mineralele care se gasesc in miere. Pentru ca, stim cu totii, mineralele se gasesc in sol, din sol ajung in planta, din planta in nectar, iar nectarul este materia prima pe care albinuta o foloseste pentru a produce mierea.
Cecilia Caragea: Dar ce elemente minerale se gasesc in miere?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Elementele minerale… este foarte important! Mierea este o sursa foarte buna de sodiu natural, de potasiu, de calciu, de magneziu, iar in ultimele sortimente de miere am gasit chiar si microelemente cum ar fi seleniul.
Cecilia Caragea: Foarte interesant!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Seleniul stim ca este foarte important pentru sistemul nervos. Si am gasit in unele tipuri de miere… O sa vorbim de toata gama de miere, pentru ca mie imi place sa vorbesc despre toate tipurile de miere, nu sa privesc mierea ca un dulce si atat. Toate tipurile de miere care se produc la noi in tara au…
Cecilia Caragea: Da, sunt sortimente de miere diferite, au compozitie diferita…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: … si proprietati diferite!
Cecilia Caragea: Si proprietati diferite! Si chiar voiam sa va intreb ce miere este mai bogata in vitamine si in minerale, dintre mierile romanesti…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: La noi in tara se produce mai mult miere de salcam, miere de tei, miere de floarea-soarelui, rapita, miere poliflora, pe care o cunoaste toata lumea, si miere de mana. Acestea sunt principalele sortimente care se produc la noi in tara. In functie de compozitia chimica a acestor tipuri de miere, putem sa spunem care dintre ele este mai bogata in minerale, in enzime, in vitamine si care este mai saraca. Si pot sa va spun ca mierea inchisa la culoare este cea mai bogata in elemente minerale.
Cecilia Caragea: Asadar, mierea de salcam, care este luminoasa, deschisa la culoare si este preferata de majoritatea…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, este cea mai saraca in minerale, in vitamine… Este un lucru pe care natura il aranjeaza intotdeauna! Mierea de salcam se produce primavara, mierea de rapita se produce primavara – aceste mieri sunt deschise la culoare. Cum inaintam inspre vara, mierea este tot mai inchisa la culoare. Dar polenul pe care il culeg albinutele primavara, comparativ cu cel pe care il culeg vara, este mult mai bogat in proteine si aminoacizi. Deci, cumva, este aranjat, sa spunem lucrul acesta – daca mierea care se produce primavara este mai saraca in vitamine, polenul care se produce primavara este mai bogat!
Cecilia Caragea: Se compenseaza, cumva, lucrurile!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Se compenseaza! Pentru ca trebuie sa spunem ca albinutele fac, in primul rand, pentru ele si pentru familia de albine toate aceste minunate produse. Ca le fac ele in cantitate mai mare, de ne bucuram si noi de ele, asta este foarte bine!
Cecilia Caragea: Si, atunci, toamna, produc o miere mai bogata in vitamine si in minerale tocmai ca sa le ajute sa treaca iarna cu bine.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Deci este un lant foarte frumos si care are explicatie in circuitul din natura.
Cecilia Caragea: Asadar, mierea de salcam, care se produce primavara, este mai saraca in vitamine si in minerale… Si, apoi, care sunt mierile cele mai bogate in vitamine si in minerale?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Intotdeauna eu am preferat o miere mai inchisa la culoare fata de una mai deschisa la culoare. Acum, este paradoxul, la mierea de salcam, de ce este mai mult apreciata de catre consumatori… Pentru ca este singura mierea care se produce la noi in tara care ramane in stare fluida… poate sa ramana chiar si un an, doi ani… Deci nu cristalizeaza.
Cecilia Caragea: Chiar: de ce se teme lumea de mierea cristalizata?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Vreau sa spun si spun de fiecare data cand am ocazia: cristalizarea este un proces natural al mierii. O miere care este falsificata cu sirop de zahar, aceea nu va cristaliza niciodata. O miere naturala, aceea va cristaliza. In afara de mierea de salcam. Si lucrul acesta se intampla datorita continutului de fructoza pe care il are mierea de salcam – peste 40% din compozitia chimica a mierii de salcam este fructoza. Glucoza, care este urmatorul glucid, este undeva la 28 – 30%. Deci doar din aceasta cauza mierea de salcam nu cristalizeaza, iar celelalte mieri cristalizeaza.
Cecilia Caragea: Deci, pentru ca fructoza este intr-o cantitate mai mare, mierea de salcam nu cristalizeaza.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Dar consumatorii nu au de ce sa se teama de mierea cristalizata. Este natural!
Cecilia Caragea: Dar ar putea sa inteleaga ca este un produs natural daca vad miere cristalizata…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Daca vedem pe rafturile magazinelor o miere poliflora, o miere mai inchisa la culoare care sta acolo cateva luni si nu cristalizeaza, atunci ar trebui sa ne punem niste semne de intrebare. Deci intotdeauna preferam o miere mai inchisa la culoare si o miere pe care o vedem ca cristalizeaza. In masa de miere apar centrii acestia de cristalizare si mierea cristalizeaza.
Cecilia Caragea: Da, pentru ca, de foarte multe ori, vedem pe rafturile magazinelor miere cristalizata care nu se mai vinde, din pacate. Si, atunci, apar tot felul de probleme in privinta producatorilor, in privinta distribuitorilor, care trebuie sa retraga de pe piata acele produse, pana la urma, daca nu se mai vand. Dar aici as vrea sa va mai intreb cateva lucruri. Vedem pe borcanele de miere pe care le gasim in magazine ca au un termen de valabilitate. De ce mierea are un termen de valabilitate, tinand cont ca noi stim ca mierea nu se strica?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Mierea are, intr-adevar, termen de valabilitate (de doi ani, in general) trecut pe eticheta, pentru ca in acest interval nu se modifica nimic in compozitia chimica. Mierea contine un compus chimic numit hidroximetilfurfural, este un furfural care provine din degradarea fructozei.
Cecilia Caragea: Este acel HMF despre care se vorbeste atat de mult!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Hidroximetilfurfuralul este acel compus de degradare a fructozei care se gaseste in mod natural in miere, in cantitate mai mica, de zero virgula… cateva miligrame per kilogram, mergand pana la 4 – 5 miligrame per kilogram. Standardul romanesc pentru calitatea mierii, precum si directivele europene spun ca in miere se accepta pana la 40 de miligrame de hidroximetilfurfural per kilogram.
Cecilia Caragea: Spuneati de standardul romanesc… In alte tari exista alte standarde?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Fiecare tara are, pe langa normativele europene, sa spunem, standard national. Noi, din pacate, la produsele apicole avem standard numai pentru miere. Si in acest standard avem niste valori pe care trebuie sa le indeplineasca mierea din punctul de vedere al compozitiei chimice. In standardul care este in vigoare in tara noastra, continutul de hidroximetilfurfural este si el de 40 de mililitri per kilogram.
Cecilia Caragea: In alte tari care este acest standard – mai mare, mai mic? Si nu ma refer doar la Europa…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Fiecare tara are normative nationale. Nu cunosc chiar fiecare valoare, cat este stabilita limita pentru acest compus in alte tari, dar, in principal, in privinta hidroximetilfurfuralului sunt cam la acelasi nivel. Pentru ca acest compus apare in cantitate mai mare (adica glucoza se descompune, se rupe si formeaza doua molecule de hidroximetilfurfural) in conditiile in care mierea este depozitata o perioada mai lunga, in care mierea este depozitata in conditii necorespunzatoare sau daca incalzim mierea de mai multe ori. Am spus despre cristalizare… Poate ca unora dintre consumatori nu le place sa o consume cristalizata. Si atunci o aduc in stare fluida din nou. Mierea se pune intr-o baie marina si poate sa fie adusa din nou in stare fluida. Dar trebuie sa ne gandim ca, de fiecare data cand incalzim mierea, dispar din enzime, dispar din vitamine si se formeaza hidroximetilfurfural.
Cecilia Caragea: Dar, daca se face acest lucru doar o singura data, este vreun pericol? Sau daca se face de mai multe ori apare un pericol?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Daca se face de mai multe ori si daca temperatura la care topim mierea este o temperatura ridicata, peste 100 de grade. In general, putem sa aducem in stare fluida mierea intr-o baie marina cu apa de 50 – 60 de grade.
Cecilia Caragea: Dar aici mai apare o problema! Stim ca exista foarte multe retete delicioase cu miere, prajituri cumiere, fripturi cu miere si cate si mai cate… Deci retete care se prepara la cuptor, cu miere. Sunt sanatoase aceste retete, ar trebui sa le evitam? Sincer, nu prea cred ca vom reusi, pentru ca sunt foarte delicioase!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, exact… Nu, in retetele pe care le facem si noi acasa – si exista foarte multe – in care utilizam mierea ca ingredient, o utilizam intr-o cantitate foarte mica.
Cecilia Caragea: Corect!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Deci punem la un kilogram de faina 100 de grame de miere, cateva linguri de miere, asa este intotdeauna. Si amestecul in totalitate face ca procentul de miere sa fie foarte mic si, din cauza aceasta, sa nu conteze, chiar daca s-ar forma acest HMF.
Cecilia Caragea: Pentru ca, oricum, va fi in cantitati foarte mici!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Va fi in cantitati foarte mici. Eu intotdeauna fac comparatie cu faina. Faina, amidonul din faina este un poliglucid. Deci este glucoza, fructoza, intr-un lant foarte lung. Ce se intampla atunci cand se proceeaza: se rupe acest lant de glucide. Se rupe in bucati mai mici si ele bineinteles ca vor ajunge, la un moment dat, sa fie fructoza singura. Si acea fructoza, chiar si cea din faina, se poate degrada la HMF. Si, atunci, este clar ca nu avem de ce sa ne temem pentru cateva lingurite de miere pe care le-am pus in prajitura aceea foarte buna pe care o facem!
Cecilia Caragea: Da, si pentru ca vorbeati de faina, chiar voiam sa va intreb si de alte alimente care contin HMF. Noi nu constientizam ca contin HMF si nu le incriminam cum incriminam mierea… Tot felul de dulceturi, fructele uscate…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Ganditi-va ca aproape toate materiile prime, aproape toate alimentele contin zaharuri, contin glucide. Si, in momentul in care avem o molecula de fructoza, vom avea si posibilitatea de a aparea acest HMF. Studentii ma intrebau, de fiecare data: ”Am auzit la radio, am citit ca mierea poate sa devina toxica daca o punem in ceai sau in cafea.” Nu este adevarat acest lucru, pentru ca, asa cum v-am spus, o lingurita de miere adaugata intr-o cana de ceai sau intr-o cana de cafea este o cantitate foarte, foarte mica ca sa poata fi considerata toxica. Si este foarte mult spus lucrul acesta…
Cecilia Caragea: Da, se folosesc tot felul de cuvinte tari, pentru ca multa lume vrea sa atraga atentia si, atunci, atrage atentia folosind cuvinte exagerate, cuvinte tari…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact!
Cecilia Caragea: Dar mierea, intelegem, este intr-adevar un dulce sanatos, pentru ca, asa cum spuneati, contine vitamine, minerale, enzime, glucoza, fructoza, apa, dar de ce sa alegem mierea si nu zaharul? Sau de ce sa ne straduim sa inlocuim, pe cat posibil, zaharul din alimentatie cu mierea?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Zaharul… acum,poate sa spuna cineva: ”Si zaharul este obtinut din surse naturale!”
Cecilia Caragea: Exact! Din sfecla de zahar!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Din sfecla de zahar, din trestie de zahar, iar acestea sunt naturale… Dar este obtinut in urma unui proces tehnologic industrial. Zaharul este 99% zaharoza. Zaharoza este un diglucid care contine o molecula de fructoza si o molecula de zaharoza. Dar, in procesul de obtinere a zaharului din materia prima naturala, intervin niste etape chimice. De ce se spune ca e mai bine sa consumam zahar brun decat zahar alb rafinat? Pentru ca acel zahar rafinat a fost inalbit, sa spunem, chimic.
Cecilia Caragea: Da, pentru ca, in mod normal, nu are cum sa arate atat de alb si de stralucitor daca nu se intampla acolo niste procese chimice…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Zaharul, daca, bineinteles, avem incredere ca este un zahar brun si nu este un zahar alb care este colorat… Se mai intampla… si acest lucru putem sa il vedem daca dizolvam in apa acest zahar brun si apa se coloreaza in maro. Atunci, clar, este un colorant. Zaharul brun, care este cel natural brun, inainte de a fi trecut prin acele faze de inalbire, nu ar trebui sa coloreze apa.
Cecilia Caragea: Iata cum se falsifica, inteleg, si zaharul brun, lucru de care nu se prea vorbeste! Se vorbeste de falsificarea mierii! Nu se vorbeste de falsificarea zaharului brun.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Vedeti, este vorba, de fiecare data, despre preturi, despre castig, pentru ca zaharul brun este mai scump decat zaharul alb. Si mierea, normal, mai scumpa decat acestea doua. Cu cat pretul de vanzare este mai mare la un produs natural, cu atat posibilitatea ca el sa fie falsificat este mai mare.
Cecilia Caragea: Pentru ca dorinta de a falsifica este mai mare! Si pana la urma gasesti metode! Inteleg, asadar, ca e mai bine sa consumam miere decat zahar, pentru ca mierea aduce in plus tocmai aceste vitamine, minerale, enzime pe care zaharul nu ni le aduce. In plus, zaharul, fiind obtinut prin acele procese industriale, nu este tocmai in regula… Inteleg ca poate sa contina anumiti compusi care nu ne sunt benefici…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, poate sa contina anumiti compusi, pentru ca, in acele etape de prelucrare intervin acizi (poate acid clorhidric sau acid sulfuric) sau diferite baze pot sa fie, care sunt utilizate acolo… Si pot sa existe reziduuri in zahar. Si, daca tot am rostit acest cuvant, pot sa va spun ca si mierea este un produs care retine reziduurile.
Cecilia Caragea: Da! Ce reziduuri se pot gasi in miere?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: In miere se pot gasi antibiotice, pe care apicultorul le-a utilizat ca sa trateze familia de albine de diferite boli, sau poate sa contina pesticide, pe care agricultorii le-au imprastiat pe culturile Agricole din care albinutele au cules nectarul si polenul… Toate acestea sunt remanente in miere. Noi, la laborator, facem analize foarte multe. Sunt solicitate foarte mult analizele de antibiotice din produsele apicole. Se stie ca antibioticele nu se mai pot utiliza in tratamente, se cauta si pentru albinute tratamente alternative, sa nu mai fie utilizate antibioticele – tetraciclina, oxitetraciclina, sulfamidele… Totusi, la noi in tara mai sunt unii apicultori care, uneori preventiv, isi trateaza familiile de albine, pentru ca cea mai periculoasa boala a albinelor (se numeste loca americana) este tratata doar cu antibiotic. Sau, daca nu este tratata, atunci apicultorul trebuie sa isi distruga familiile de albine. Deci familiile de albine, cu stupi cu tot, trebuie sa fie arse.
Cecilia Caragea: Si de ce s-a ajuns la aceasta obligativitate de a nu mai folosi antibiotic in tratamentul albinelor?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Tocmai pentru ca, consumand produsele (si aici nu vorbim numai despre miere, vorbim despre toate produsele: produsele din carne, produsele din lapte!) si avand aceste produse in compozitia lor antibiotic, aceasta dauneaza sanatatii noastre, pentru ca ne face organismul sa capete rezistenta la antibioticele pe care, in mod normal, le folosim…
Cecilia Caragea: Da, pentru ca stim ca se utilizeaza destul de multe antibiotice, in diferite situatii… Dar inteleg ca in cazul albinelor au fost interzise. Doar in cazul lor.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da!
Cecilia Caragea: Iata inca un motiv pentru care noi ar trebui sa alegem produsele apicole, pentru ca inteleg ca nici macar nu au urme de antibiotice!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, asa ar trebui!
Cecilia Caragea: Dar, din pacate, inteleg ca pot sa aiba alte reziduuri, de la pesticide…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Pesticide, insecticide, neonicotinoide…
Cecilia Caragea: Pot sa contina si urme de metale grele?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Imi pare bine ca ati adus aminte despre acest lucru. Albina este cel mai performant biomonitor care exista in aceasta lume! Albina poate sa detecteze un continut de metale grele – si aici vorbim despre mercur, vorbim despre plumb, vorbim despre cadmiu… Toate aceste elemente minerale (pana la urma, asta sunt si acestea) se gasesc ca urmare a industrializarii, ca urmare a utilizarii foarte mult a masinilor – gazele de esapament contin si cadmiu, si plumb… si asa mai departe… Albinuta, in corpul ei, aduna aceste metale. Si metale grele vom gasi si in produsele apicole care au fost realizate fie in zone industriale mai dezvoltate, fie daca stupina a fost plasata langa niste drumuri care sunt foarte circulate, autostrazi si asa mai departe… Noi trebuie sa avem grija si unde avem stupina, si de unde vom lasa albinutele sa culeaga nectarul pentru a produce mierea.
Cecilia Caragea: Dar am inteles ca albinele nici nu traiesc in zone prea poluate!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, pentru ca ele sunt, asa cum am spus, tocmai pentru ca au capacitatea de a retine aceste metale. Si, din aceasta cauza, este normal… cele mai sanatoase albine, familii de albine le regasim in zonele in care nu exista poluare.
Cecilia Caragea: Inteleg ca poluarea exagerata este si motivul pentru care albinele au disparut din anumite zone, cum s-a intamplat in China, si, in aceeasi masura, cred ca putem spune ca, in Romania, existand zone curate, nepoluate, acesta reprezinta un avantaj pentru noi, pentru ca avem, astfel, produse apicole de calitate.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Avem produse apicole de calitate si avem albine! Asta este foarte important! Stiu ca exista un citat celebru, care spunea ca, daca albinele ar disparea, omenirea ar disparea in 5 ani. Deci atat am mai avea noi de trait in momentul in care nu ar mai fi albinute… Da, la noi in tara, in zonele de deal si de munte, se produc miere, polen, propolis, deci produse apicole care sunt extrem de apreciate de consumatorii de la noi din tara (si din ce in ce mai multi consumatori de la noi din tara – este imbucurator lucrul acesta!), dar in principal de cei din strainatate. Romania, desi este o tara atat de micuta, este, mi se pare, al doilea sau al treilea exportator european. Tarile care importa din Romania cea mai mare cantitate de miere sunt Franta, Germania, Spania, deci tari cu o traditie in apicultura mai mare decat Romania. Dar tocmai din aceasta cauza, pentru ca la noi in tara nu se mai folosesc atat de mult tratamentele pentru culturile agricole. Cel putin in Transilvania, sunt zone foarte curate, sa le spunem, care produc o miere de o calitate extraordinara.
Cecilia Caragea: Am inteles ca in Romania exista inca acele derogari pentru utilizarea neonicotinoidelor de catre agricultori, dar inteleg ca in Transilvania exista zone in care se produce miere de calitate. Dar nu numai miere, ci si polen, propolis… As vrea sa va intreb si despre compozitia chimica a polenului si a propolisului!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Polenul de albine este cel mai bun supliment alimentar pe care il poate consuma omul. De ce spun lucrul acesta? Spre deosebire de miere, despre care am spus ca are in compozitie, majoritar, doar glucide, iar celelalte componente sunt in cantitati foarte mici, la polen avem o cantitate de proteina echivalenta cu cea din carne. Putem sa comparam polenul cu carnea. Avem in jur de 20% proteina, iar in aceasta proteina avem toti aminoacizii esentiali, pe care corpul omenesc nu ii poate sintetiza, ci trebuie sa ii ia din hrana. Din aceasta cauza, se poate face chiar si o cura cu polen, in care sa fie inlocuit cu polen tot ceea ce tine de proteina animala. O cura de dezintoxicare cu produse apicole si in special cu polen. Avem in polen, la fel, o cantitate foarte mare de vitamina C, deci in polenul proaspat… Avem elemente minerale, bineinteles, in cantitate foarte mare. Glucidele, zaharurile sunt cam 15 – 20%, deci cam de trei ori mai putine decat in miere. Avem lipide, acizi grasi (omega-3, omega-6, omega-9) – ii regasim in polen… Datorita acestui fapt, avem un supliment alimentar extraordinar in polenul de albine!
Cecilia Caragea: Asadar, daca vrem sa ne mentinem sanatatea si vrem sa consumam suplimente alimentare, este bine sa alegem polen, pentru ca, in acest fel, alegem, de fapt, un supliment extrem de biodisponibil.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Biodisponibil, pentru ca, asa cum v-am spus, avem aminoacizi liberi, avem acizi grasi cu molecula mica, care sunt absolut necesari pentru corpul omenesc… Si, asa cum ati spus, sunt biodisponibili imediat, pentru ca sunt cu molecula mica.
Cecilia Caragea: Exista pericole in polen? Intreb acest lucru pentru ca tocmai am discutat despre reziduurile din miere. In polen pot sa existe asemenea reziduuri? Si, daca da, ce poate fi facut in acest sens?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, la fel ca mierea, si polenul poate sa contina urme de antibiotice. Incepand de anul trecut… deci anul trecut am gasit pentru prima data, in laborator, intr-o proba de polen pe care un apicultor o trimisese la export, i se facuse analiza si s-a vazut ca era pozitiva pentru antibiotic. A fost foarte mare surpriza si pentru el. A adus si la noi la laborator o proba de polen si, intr-adevar, a fost pozitiva pentru antibiotic.
Cecilia Caragea: Cum a fost o surpriza si pentru el? Inteleg ca el nu a folosit antibiotice in tratarea albinelor si totusi a iesit proba pozitiva?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da! El sustine ca nu a folosit antibiotic pentru tratarea albinelor… Dar aici este o discutie mai larga in privinta antibioticelor si a polenului de albina. Apicultorii, cateodata, ii incrimineaza pe crescatorii de animale. Pentru ca albinutele se duc si culeg chiar dintr-o sursa de hrana care este folosita la animale. Pot sa fie fainurile concentrate, care sunt utilizate la cresterea puilor, de exemplu. Daca sunt in spatiu deschis, in aer liber, fainurile fiind, si ele, asa cum am spus, un glucid cu o molecula foarte mare… si aceasta poate sa fie consumata, in situatii extreme – deci nu generalizam, este clar, nu generalizam! Aceste cazuri sunt isolate, nu putem sa spunem ca le intalnim in fiecare zi. Dar este foarte bine ca producatorii sunt tot mai constienti si vin la laborator solicitandu-ne aceste analize, pentru ca, inainte de a le pune pe piata, la vanzare, sau inainte de a le trimite la export, sa aiba siguranta si certitudinea ca au un produs natural fara reziduuri.
Cecilia Caragea: Si inteleg ca si in privinta polenului conteaza ce fel de polen este, pentru ca variaza compozitia chimica, bineinteles…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da! Asa cum am mai spus la inceput, polenul de primavara are o cantitate de proteina mai mare decat polenul de vara, tocmai pentru ca familia de albine are nevoie de proteina, primavara, pentru a se intari si a creste ca numar. Este adevarat, pentru ca, vedeti, si polenul, si nectarul sunt culese de la flori. Florile pe care le cerceteaza albinele sunt, de multe ori, medicinale, se stie. Si, atunci, si produsul apicol care s-a obtinut de la acea floare sau de la acea planta care este medicinala va avea aceleasi caraacteristici ca planta. Sa luam, de exemplu… primavara, avem paducelul. Se stie ca florile si frunzele de paducel sunt foarte bune pentru sistemul circulator, pentru inima, pentru sange si asa mai departe… Se obtine polen de paducel care are aceleasi proprietati, deci este foarte bun pentru bolile de inima sau pentru curatarea sangelui. Si mierea care contine nectar de paducel este, la fel, foarte buna.
Cecilia Caragea: Si propolisul? Pentru ca stiu ca propolisul, iarasi, este foarte, foarte bun, dar, in acelasi timp, si el are o compozitie chimica variata.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, propolisul este o rasina pe care albinutele o folosesc ca antibiotic natural in stup – sa mentina curatenia, sa isi faca ele tot ceea ce tine de curatenie in familia de albine. Se stie: propolisul este cel mai puternic antibiotic natural. Compozitia chimica difera pentru ca rasinile pe care le culeg albinutele sunt diferite. Cel mai bun propolis este cel care are rasina de plop. Dar pot sa fie culese rasini si de pe alti pomi. In general, compozitia chimica a propolisului nu este foarte diferita dintr-o zona fata de alta zona.
Cecilia Caragea: Deci nu e acelasi lucru ca la miere si la polen – difera mult mai putin!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, pentru ca nu este o varietate asa de mare de materie prima, sa spunem, pe care albinuta o foloseste pentru a prepara propolisul ca la miere si la polen.
Cecilia Caragea: Ne referim la propolisul din Romania sau si la propolisul din alte zone? Pentru ca intelesesem ca exista un propolis brazilian, care are o alta compozitie…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, difera. Diferenta este tocmai planta de la care se culege rasina. In Europa, in general, predomina plopul, deci asa este cunoscut propolisul ca si propolis de tip plop. Propolisul brazilian este un propolis verde sau un propolis rosu, de la plantele de la care albinutele culeg rasinile. Bineinteles ca fiecare planta are compusii caracteristici si, atunci… Dar nu putem sa spunem ca propolisul verde brazilian este extraordinar fata de propolisul de la noi din tara sau din Europa. Are proprietati diferite, sa spunem, dar nu ca ar fi unul mai bun…
Cecilia Caragea: Pentru ca vorbeam si de produsele apicole, cum ar fi propolisul brazilian, stiu ca se vorbeste in ultima vreme foarte mult si de mierea manuka, aceasta miere care vine din Noua Zeelanda si pe care albinutele o produc dupa ce viziteaza florile acestui arbore, manuka. Este aceasta mierea atat de grozava? Noi, in Romania, avem mieri de o asemenea calitate?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: La mierea de manuka este o problema comerciala. Cei din Noua Zeelanda si din Australia au facut, in urma cu poate 30 sau 40 de ani, primele studii medicale… Pentru ca mierea s-a folosit inca din antichitate, se stia ca se poate folosi sa o pui pe ranile deschise, pe arsuri si asa mai departe… Deci se stia ca este buna, dar nu exista explicatia stiintifica.
Cecilia Caragea: Nu existau studiile medicale care sa ateste acest lucru!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Ei, pentru mierea de manuka s-au facut aceste studii, cu mult timp in urma. Si, normal, vazandu-se actiunea pe care o are acest tip de miere, s-a investit foarte mult in reclama, in promovare… In felul acesta, a ajuns pe piata mondiala, sa spunem, mierea de manuka, care este singura miere acceptata in clinicile medicale.
Cecilia Caragea: Pentru alte sortimente de miere nu au inceput sa se faca studii medicale?
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Ba da! In laboratorul nostru, pe langa analizele pe care le facem in mod uzual pentru cine ne solicita acest lucru, apicultori sau consumatori, facem studii stiintifice. In cadrul unor proiecte de cercetare cu finantare nationala sau cu finantare europeana, in cazul mai multor teze de doctorat, am facut aceste studii stiintifice. Pot sa spun ca am facut un studiu comparativ intre mierea de manuka pe care am gasit-o comercial si o miere de mana de la noi din tara. Mierea de mana (n-am vorbit deloc despre ea) este mierea pe care albinele o produc din niste secretii dulci pe care le culge de pe frunzele arborilor, secretii care sunt lasate de niste afide. Este o miere cu un continut foarte, foarte mare (chiar si de doua ori mai mare!) de elemente minerale decat o miere de nectar si are proprietati extraordinare. Si pot sa va spun ca, facand studii in vitro, pe diferite bacterii, mierea romaneasca de mana a fost mai buna decat mierea de manuka, a avut o actiune mai pronuntata decat mierea de manuka (pe care am luat-o comercial, bineinteles, nu direct de la sursa – ceea ce se gaseste in comert). Din cauza aceasta spun: mierea inchisa la culoare este mierea cea mai buna.
Cecilia Caragea: Iata cum si noi avem produse de o calitate de exceptie! Daca am face niste studii si am sti sa comunicam rezultatele acelor studii, am avea niste produse care cred ca ar cuceri mapamondul!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Ca cercetator, eu trebuie sa fac aceste studii in fiecare an si sa public in reviste din strainatate aceste studii. Am facut un studiu despre miere si diabet.
Cecilia Caragea: Foarte interesant, pentru ca este, intr-adevar, o problema!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: A fost publicat intr-o revista, Oxidative Medicine. In cazul persoanelor care sufera de diabet (bine, in stadiu incipient, nu vorbim de un diabet care deja este cu insulina), cea mai indicata este mierea de salcam, pentru ca are continutul mai mare de fructoza. Pentru persoanele care au diabet, o lingurita de miere de salcam este foarte, foarte buna. Bineinteles ca aici vorbim despre o schema alimentara care sa fie aprobata de catre medicul care trateaza persoana respectiva. In momentul in care scade glicemia foarte mult, trebuie ceva dulce imediat. Si nu stiu de ce toata lumea se arunca pe zahar in loc sa ia o lingurita de miere…
Cecilia Caragea: Un alt produs apicol, din ce in ce mai apreciat, este laptisorul de matca. Stim ca si acesta ne face foarte bine sanatatii si putem sa consumam miere cu laptisor de matca pentru sustinerea imunitatii!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Laptisorul de matca este hrana matcii. Matca, in familia de albine, consuma doar acest produs. Celelalte albinute mananca si miere, mananca si polen, mananca si pastura, dar regina familiei de albine, matca, este hranita doar cu laptisor de matca. Deci va dati seama… acest produs trebuie sa fie cu o compozitie care sa le cuprinda pe toate celelalte produse pe care le consuma albinuta, albina lucratoare… Deci: ca compozitie chimica, cred ca laptisorul de matca este cel mai complex dintre toate produsele apicole. Se produce in cantitati mici – din aceasta cauza, este mult mai scump decat polenul sau decat mierea. Se adauga in… putem sa-l consumam, dar este suficienta o cantitate foarte mica. Trebuie sa avem foarte mare grija, la laptisorul de matca, pentru ca, datorita faptului ca are o compozitie in aminoacizi si proteine destul de mare, el se pastreaza la congelator. Daca il pastram la frigider, trebuie sa il consumam intr-o perioada de timp nu foarte lunga. Pentru ca, ne gandim… asa cum am facut paralela intre polen si carne, carnea nu putem sa o pastram la frigider foarte mult, pentru ca se altereaza. Exact asa se intampla si cu polenul proaspat. Si polenul trebuie sa fie pastrat la congelator. Si laptisorul de matca la fel. Laptisorul de matca il gasim in recipiente de 5 grame sau 10 grame. Acel borcanel micut poate s afie pastrat la frigider, la 4 grade Celsius, daca se consuma intr-o perioada de o luna, sa zicem, maxim doua luni – daca nu, il pastram la congelator. Pentru ca este foarte susceptibil la alterare, datorita faptului ca are acest continut mare de proteine.
Cecilia Caragea: Sau putem sa consumam laptisor de matca inglobat in miere, pentru ca mierea este un conservant foarte bun.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Mierea este un conservant foarte bun si imbunatateste, astfel, proprietatile oricarui ingredient care este adaugat in miere. Intotdeauna, eu spun ca trebuie sa avem, de exemplu, toamna, in frigider un borcan in care am pus miere, am pus polen crud, polen proaspat, laptisor de matca si, eventual, cateva picaturi de tinctura de propolis. Facem un amestec si acesta este cel mai bun produs pentru cresterea imunitatii, pentru pastrarea sanatatii pe care putem sa il avem noi, familia noastra, copiii… inainte de a veni perioada rece, care stim ca este problematica…
Cecilia Caragea: Raceli, gripe si asa mai departe… Deci sa consumam un cocktail apicol cu apicole de calitate! Si noi, romanii, avem apicole de calitate. Dar, pentru ca spuneati despre cum se hranesc albinutele si ce mananca ele, stim ca aici mai apare o problema. De multe ori, se spune ca apicultorii exagereaza uneori in a-si hrani albinele cu sirop de zahar. Si, atunci, mierea produsa de acele albine nu mai este atat de… calitate.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, intr-adevar, apicultorul poate sa foloseasca siropul de zahar fie toamna, cand pregateste familia pentru iarna, daca a recoltat toata mierea ce o aveau ele acolo, fie primavara. Hrana albinelor este dependenta de conditiile atmosferice. Nectarul si polenul se produc in situatia in care nu ploua, deci nu ploua foarte mult, si nici nu este foarte seceta si sunt temperaturi foarte mari. Din cauza aceasta, din cauza conditiilor atmosferice, in acest an, in Transilvania cel putin, nu s-a produs miere de salcam. Perioada in care a fost inflorit salcamul in zona Transilvaniei a fost o perioada foarte ploioasa, albinele n-au avut de unde sa recolteze nectar de salcam, din cauza acestor conditii meteo nefavorabile.
Cecilia Caragea: Intr-adevar, am inteles ca in acest an cantitatile de miere de salcam vor fi mai mici.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da, cantitatile vor fi mai mici. Din cate stiu eu de la apicultori, zona Valcea a fost o zona buna pentru a se produce mierea de salcam. Dar nu la noi in Transilvania. Ce se intampla daca apicultorul hraneste mai mult cu sirop de zahar albina… Sa spunem ca pune siropul de zahar in stup. Albinuta ce face? Il are acolo, il ia din hranitor si il pune in fagure. Drumul acesta este foarte scurt, nu este acel drum de mai multe… cateva sute de flori la care albina zboara sa isi poata umple gusa de nectar…
Cecilia Caragea: Deci se va obtine un produs dulce, o miere dulce, dar mai putin bogata in vitamine, minerale, enzime, in tot ceea ce vorbeam noi ca este extrem de important sa fie miere, pentru ca mierea sa fie, intr-adevar, un produs pentru sanatatea noastra. Si, atunci, noi trebuie sa alegem produse de la apicultori care se respecta si-i respecta si pe consumator si le respecta si pe albinut si ofera produse de calitate. Deci nu doar cantitate, ci si calitate.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Nu, calitate si diversitate. Aceasta este una dintre premisele ca un apicultor sa isi pastreze familiile de albine, sa le inmulteasca, este biodiversitatea. Asa cum noua, ca organisme, ne este necesara hrana foarte diversificata, la fel si albinutelor le sunt necesare o multitudine de flori din care sa culeaga diferite tipuri de polen, diferite tipuri de nectar. Din aceasta cauza, sunt mult mai sanatoase familiile de albine care sunt in aceste zone de deal, de munte, fata de familiile de albine care sunt plasate la marginea unor campuri foarte mari agricole, cu rapita, cu floarea-soarelui, cu un singur tip de cultura… De fapt, colapsul coloniei de albine, aceasta problema care este de cativa ani, a aparut in Statele Unite pentru prima data, iar acolo tocmai din cauza acestei unicitati a hranei albinelor.
Cecilia Caragea: Pentru ca nu aveau decat o cultura de floarea-soarelui sau o cultura de rapita si nu aveau aceasta diversitate…
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Da! Si li s-a scazut si albinutelor imunitatea, au fost mai vulnerabile la boli si din aceasta cauza au inceput sa dispara coloniile de albine…
Cecilia Caragea: Asadar, asa cum noi suntem atenti la hrana noastra sau cum ar trebui sa fim atenti la hrana noastra, si albinele stiu ele ce sa aleaga ca sa fie sanatoase. Dar, bineinteles, in cazul lor, si apicultorii trebuie sa fie atenti ce si cum fac, ce si cum dau albinelor lor ca hrana ca sa aiba, pana la urma, familii de albine sanatoase! Pentru ca, daca exagereaza cu siropul de zahar, si pentru familiile lor de albine va fi rau.
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Si pentru ele, pentru ca siropul acesta de zahar nu contine altceva, este o zaharoza… Le scade imunitatea, le scade sanatatea, mor mai repede…
Cecilia Caragea: Intelegem, asadar, inca o data, ca trebuie sa fim atenti la ceea ce mancam, ca trebuie sa alegem dulciuri sanatoase, apicole de calitate si apicole romanesti, pentru ca avem o adevarata valoare si ar trebui sa fim mult mai constienti de ea!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Exact! Si, asa cum, tot mai mult, am vazut ca sunt consumatori care sunt foarte atenti la ceea ce mananca si in ceea ce priveste produsele lactate, si in ceea ce priveste produsele din carne, la fel trebuie sa se intample si cu produsele apicole. Sa ne gasim apicultori de incredere, sa ne gasim branduri de miere care, asa cum ati spus, se respecta si ne respecta, pentru ca, intr-un final, sa fim toti sanatosi.
Cecilia Caragea: Noi va multumim tare mult si ne bucuram ca, in sfarsit, am aflat ce contin aceste produse apicole si cum actioneaza ele ca sa ne faca mai sanatosi!
Dr. ing. Otilia Bobis, cercetator stiintific la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj: Cu drag, cu cel mai mare drag, intotdeauna!
Cecilia Caragea: Multumim!
