Dialoguri pentru Sanatate – Plantele melifero-medicinale si produsele apicole
0Plantele melifero-medicinale si produsele apicole
Invitat: Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri speciale companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.
Cecilia Caragea: Dragii nostri, astazi va invit sa ma insotiti intr-o vizita cu totul speciala! Va invit in satul Mereni din comuna Contesti, judetul Dambovita, unde am venit in vizita la domnul Stefan Stangaciu si discutam despre foarte multe aspecte care va intereseaza, cu siguranta. Inainte de toate, as vrea sa va intreb de ce v-ati retras aici!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Am descoperit albinele acum multi ani… si mi-am spus: daca tot ma ajuta ele atat de mult in profesia mea, trebuie sa le ajut si eu pe ele. Si, atunci, m-am gandit: pot sa raman intr-un oras plin de stres, de agitatie, de poluare sau trebuie sa gasesc un mic paradis? Si am renuntat la Bucuresti, am renuntat la oras si am gasit aici acest loc, care cuprinde toate conditiile pentru a fi fericit…
Cecilia Caragea: Intr-adevar, este un loc linistit, care va permite sa va dedicati studiului albinelor, studiului apiculturii, dar si tratamentelor apiterapeutice, pentru ca stiu ca tineti cursuri, nu doar cu specialisti, ci chiar cu pacienti… Pentru ca ne-ati povestit ca si pacientii trebuie sa invete anumite lucruri despre un stil de viata sanatos daca vor sa fie sanatosi. Ca sa pornim asa cum trebuie, de la inceput, as vrea sa vorbim despre rolul plantelor melifero-medicinale. Ce sunt plantele melifero-medicinale?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Plantele melifero-medicinale sunt acele plante care au caracteristici din ambele mari grupe. Stim: medicina a pornit de la plantele medicinale – si acum, daca intrati in farmacii, jumatate din medicamentele care sunt pe rafturi isi au originea in plantele medicinale. Deci acestea sunt foarte importante pentru sanatate!
Cecilia Caragea: Plantele medicinale sunt plantele care ne ajuta pentru sanatatea noastra!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Sa prevenim boli, sa ne tratam sau sa ne recuperam dupa anumite afectiuni.
Cecilia Caragea: Si plantele melifere?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Plantele melifere sunt acele plante care sunt foarte utile albinelor. Fara aceste plante melifere, albinele nu ar putea sa existe! Ce este interesant este ca, daca vrem sa avem plantele cu maxim de functii, cu maxim de utilitate, este bine sa gasim acele plante care intra in ambele categorii!
Cecilia Caragea: Sunt acele plante care se gasesc la intersectie – sunt si medicinale, si melifere!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! De la plantele melifere obtin produse apicole, prin activitatea albinei, produse apicole care sunt hrana, dar si medicament, sa le spunem alimente functionale, care ajuta functionarea corpului. De la plantele medicinale, in general, obtin substantele acelea active, acele medicamente, remedii care au efecte farmacologice. Pot sa obtin si de la plantele medicinale… sau sunt fructe, legume, pe care le pot folosi si ca nutritie.
Cecilia Caragea: Putem sa dam exemple de plante medicinale care sunt doar medicinale, de plante melifere care sunt doar melifere si de plante medicinale melifere?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: O planta care ar fi doar medicinala ar fi feniculul – o planta aromata, foarte mult utilizata in partea de aromaterapie, cu acele seminte, dar care nu este melifera. Uneori se mai duc albinele si acolo, dar nu da foarte mult nectar, ca sa poti spune ca feniculul este o planta puternic melifera.
Cecilia Caragea: Feniculul este bun pentru digestie, parca…
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, pentru digestie, pentru balonari, la copiii care au colici… Plantele melifere sunt, aproape toate, si medicinale. Va dau un exemplu foarte bun! Sa luam o planta care nu este nici medicinala, nici melifera: cerealele – graul, porumbul, orezul sunt plante cu valoare nutritiva, dar nu sunt medicinale. Foarte greu poti sa spui ca graul ar fi medicinal, desi ar exista un element, cu germenii de grau, care au B-uri si mai multe… Graul are anumite caracteristici, dar nu le are pe celelalte. Melifero-medicinale inseamna sa le aiba pe toate. Un exemplu concret: paducelul. In primul rand, este o planta medicinala extraordinara, un arbust de la care se culeg si florile, si frunzele, chiar si fructele, acum, toamna, dar albinele culeg de acolo si polenul, si nectarul. Exista polen de paducel, miere de paducel, care pleaca de la nectarul de paducel. De la o singura planta pot sa am cinci produse. De la grau aveam doar bobul de grau, de la porumb, doar bobul de porumb, aici am cinci produse diferite, care merg si pentru sanatate, si pentru nutritie, si pentru albine.
Cecilia Caragea: Si paducelul… trebuie sa spunem ca este absolut fantastic pentru afectiunile cardiovasculare! Dar. daca e sa fim sinceri, chiar daca paducelul este cunoscut (ceaiul si altele), mierea de paducel este mai putin cunoscuta.
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este, dar este foarte buna, tot pentru cardiovasculare. Si este aici un mic secret pe care sa-l dam ascultatorilor si telespectatorilor. Exista conceptul de sinergie. Ce se poate face intr-o miere de paducel? Sa pui polen de paducel, sa faci separat o tinctura din flori si frunze de paducel, care se poate adauga aici… Si, atunci, acel preparat va fi foarte bun pentru partea cardiovasculara (si nu numai – sunt mai multe indicatii!).
Cecilia Caragea: Sa intelegem, asadar, ca albinele, atunci cand culeg nectarul din florile unei plante, preiau din calitatile plantei respective de a face bine pentru anumite afectiuni. Si, tocmai de aceea, mierea de paducel face bine afectiunilor cardiovasculare!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Ceea ce spuneti este adevarat pentru toate acele plante care sunt utile medicinal, pentru partea fina care vine din flori, din frunze sau muguri, pentru ca de acolo, intr-adevar, vine nectarul, vine polenul, vin substantele active. Dar, daca planta este utila medicinal pentru radacina (de exemplu, obligeana), acolo albina nu are acces. Si nu pot spune ca ar fi utila pentru albine obligeana sau ca ar fi melifero-medicinala…
Cecilia Caragea: Mai exact, partile aeriene: florile si fructele!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exista un studiu facut in Spania: au analizat mierea si, dupa aceea, separat, substantele active care vin din salvie, din levantica, din cimbru, substantele volatile… Si au vazut ca sunt prezente si acolo, si acolo. Adica si in planta ca atare gasesti substantele volatile, care sunt utile in aromaterapie (de exemplu, pentru efectul antibacterian foarte puternic), dar si mierea de levantica, mierea de salvie, mierea de cimbru sunt si ele foarte puternic antibacteriene. In general, principiul cam asta este! Planta medicinala este buna pentru o anumita afectiune, iar melifero-medicinala, daca e tot in grupa aceea, va fi cu aceleasi indicatii.
Cecilia Caragea: Inteleg, asadar, ca s-au facut studii care au demonstrat clar acest lucru, pentru ca exista voci care spun ca nu ar fi chiar asa! Ca ar fi mai mult niste credinte populare… Dar inteleg ca sunt lucruri clar demonstrate stiintific!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da! Sunt mii de plante melifero-medicinale, realmente mii! Pana in momentul actual, nu s-au putut face studii stiintifice pe toate aceste plante. Va dau un exemplu: mierea de cimbru, care a fost folosita si mai este folosita foarte mult in Franta… Exista acolo un spital unde un foarte faimos profesor chirurg o folosea la tratamentul plagilor – l-am invitat si la noi in tara, in 2008, la un congres de-al nostru! A avut statistica pe 3000 de cazuri, cu plagi de toate soiurile. Gradul de vindecare era de 95% in timp de 3 luni, 6 luni, un an, in functie de gravitatea bolii. Ce este interesant este ca dansul a studiat impreuna cu colegi, cu profesori de microbiologie de acolo, din zona (la Limoges este aceasta clinica), mai multe tipuri de miere, ca sa vada care este cea puternic antibacteriana. Logic, nu intamplator, este mierea de cimbru. Despre cimbru stim ca este foarte puternic antibacterian, astfel ca a iesit si ea cea mai buna antibacteriana. Deci se confirma stiintific, cu studii foarte serioase – se face antibiograma in laborator si se vede clar ca aceasta miere este foarte puternica. Pentru telespectatori, un mic truc practic, pe care il spunem si la congrese, la cursuri: este acela ca putem sa avem un efect antibacterian foarte puternic chiar si de la o miere normala, nu este neaparat nevoie sa fie miere de cimbru, poate sa fie miere poliflora, la care putem sa adaugam noi substantele active care ne intereseaza, tot naturale. De exemplu, se face o tinctura de propolis, care este foarte puternic antibacteriana, si putem sa adaugam noi ulei volatil de cimbru si obtinem un cocktail care este mult mai tare decat alte tipuri de miere cunoscute ca fiind utile antibacterian…
Cecilia Caragea: Inteleg ca vorbiti de o serie intreaga de remedii in miere! Adica in miere se dizolva tincturi, uleiuri, pe care le preparati si cu care ii ajutati pe pacienti!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Iar acest preparat intra in zona de apifitoaromaterapie! Deci le cuprinde pe toate – mierea e api, fito e planta medicinala de la care vine mierea sau care se poate adauga sub forma de tinctura, iar aromaterapia ar fi uleiul volatil. Se obtine o sinergie foarte puternica! Am avut cazuri de pacienti cu cangrena in stadiu foarte avansat care au ajuns sa se recupereze, impreuna cu mici proceduri chirurgicale usoare, sa-si regenereze tesutul cu acest tip de preparat.
Cecilia Caragea: Extraordinar!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, da! Ca sa largim putin paranteza aici, trebuie sa spun un lucru foarte important. In toata lumea, sunt sute de mii de oameni care mor in spitale sau acasa din cauza ca antibioticele nu mai functioneaza – greseala majora care vine de la industria farmaceutica. Este aceeasi greseala care s-a facut si in agricultura, timp de multi ani: s-a mers pe o singura substanta! De exemplu, DDT-ul, care era folosit pe vremuri ca sa distruga gandacii de Colorado. Cand vii cu o singura molecula contra unei fiinte vii, care este extrem de complexa, acea fiinta vie, mai devreme sau mai tarziu, va gasi o cale sa lupte cu o singura molecula!
Cecilia Caragea: Sa se adapteze!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Gandacii de Colorado acum fluiera daca dai pe ei cu DDT, nu mai au niciun fel de problema!
Cecilia Caragea: Si trebuie sa dai cu o concentratie din ce in ce mai mare.
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Acelasi lucru s-a intamplat si se intampla cu antibioticele, care, din punctul de vedere al profitului, sunt foarte bune, pentru ca e o molecula foarte usoara, foarte mica – se face enorm de mult cu pret de productie extrem de mic. Dar o singura molecula este extrem, extrem de mica. Comparati cu o bacterie! Daca te uiti la bacterie si faci zoom pe ea, vezi ca are sute de mii de substante in ea si vrea sa supravietuiasca. Viata intotdeauna invinge! Si, atunci, bacteria se invata cu acest antibiotic si poate sa nu mai fie afectata de el.
Cecilia Caragea: Dar aici problema este, poate, la anumiti medici care abuzeaza in a prescrie antibiotice.
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Nu numai asta. Chiar daca nu abuzeaza, o problema care mai vine este aceea ca industria alimentara, veterinara… cei care cresc pui, gaini, porci, vaci… in fermele mari de animale iarasi se face o greseala imensa: se dau antibiotice preventiv. Adica am 10.000 de porci intr-o zona, le dau antibiotic inainte, pentru ca ma gandesc ca poate o sa faca cumva o infectie mai tarziu. Si se dau cantitati enorme, tone intregi de antibiotice, in fermele de animale, ca sa previi o eventuala infectie, ceea ce este complet ilogic. Pentru ca, daca vii cu antibioticul… acesta intra in carne, care se consuma dupa aceea de catre oameni. Corpul se invata cu acel antibiotic, flora intestinala se invata,iar dupa aceea nu mai au eficienta antibioticele pe care oamenii le iau separat.
Cecilia Caragea: Deci, chiar daca tu, ca persoana, nu iei antibiotice sau nu ti-au fost prescrise, indirect, tot ajungi sa fii afectat de felul in care este cosntruita societatea in care traim, pana la urma…
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, poate ca e ceva macabru ce va spun, dar s-a observat, cand se fac deshumari in cimitire, cadavrele sunt inca intacte sau sunt foarte putin degradate, din cauza consumului foarte mare de antibiotice…
Cecilia Caragea: Am inteles ca, in mod normal, dupa sapte ani, nu ar mai trebui sa gasesti nimic in acel loc de veci, dar acum s-a constatat ca, din pacate, nu este asa, pentru ca noi acumulam foarte multe substante chimice si, atunci, nici dupa moarte nu ne mai descompunem. Chiar am inteles ca s-a pus problema prelungirii numarului de ani pana la care poti interveni in groapa respectiva!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Ce este fascinant la produsele apicole, la propolis, in cazul de fata, este faptul ca produsele apicole sunt antibiotice, mai degraba spus, antibacteriene inteligente. Noi asa le spunem: antibacterian sau antibiotic inteligent. Antibioticul clasic nu este inteligent, pentru ca el distruge acea bacterie, dar distruge si flora intestinala, care e foarte utila pentru sanatate, pentru imunitate.
Cecilia Caragea: Se stie ca, atunci cand iei antibiotice, trebuie sa iei ceva si pentru flora intestinala.
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Si inainte, si dupa… Sunt tot soiul de complicatii! Apare Candida, care rezista la antibiotic, iar dupa aceea imunitatea se da peste cap si, practic, devii un client al farmaciilor, ceea ce nu este OK! Si propolisul, si mierea, si polenul, si pastura… toate produsele apicole sunt inteligente, pentru ca distrug numai bacteriile patogene, numai acele bacterii rele, care dau boala, dar le ajuta pe celelalte sau le lasa in pace. De exemplu, polenul, cand este proaspat, distruge bacteria, dar sustine flora utila prin substantele, vitaminele pe care le contine. Si, un lucru foarte interesant, acum vreo 30 de ani, cand s-a facut analiza propolisului, care vine de la plopi in special, aici, la noi in Romania, s-a vazut ca are compozitie variabila. De la an la an, este variabila compozitia. Si chiar de la copac la copac. In acelasi an, iau de la plopul acesta, de la plopul acela si este compozitie variabila. Cand s-a publicat rezultatul, industria farmaceutica a spus: “Bravo! Ne bucuram, pentru ca, fiind variabila compozitia, nu este ceva stabil, nu poti sa iti pui baza in el, deci nu poate fi considerat un medicament si nu poate fi utilizat ca medicament, pentru ca, avand compozitie variabila, nu stii ce va face!” Tocmai aici este, de fapt, marea inteligenta a naturii! Incepi si te gandesti de ce plopul isi schimba compozitia la muguri de la an la an, de ce la 100 de metri mai incolo este compozitia variabila? Daca te pui in locul plopului si te gandesti ca el este o fiinta vie, care are si hrana in el, are substante utile, este tot timpul atacabil de catre bacterii, de virusuri, de ciuperci, de paraziti, care vor sa-l manance… Atunci plopul zice asa: “Ma ataca bacteriile astea! Ce sa fac eu ca sa lupt contra lor? Ar trebui sa fac precum industria farmaceutica, sa fac doar o molecula? Nu!” S-a gandit plopul milioane si milioane de ani. “Trebuie sa vin cu un arsenal de substante chimice diferite, multe arme diferite, sute de substante care actioneaza contra bacteriilor prin mecanisme diferite!” Unele substante distrug membrana, unele intra la citoplasma, sa respire, altele intra la nucleu, sa forteze diviziunea…
Cecilia Caragea: Iau dusmanii prin invaluire!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Prin invaluire si cu multe arme diferite! Exact cum face, sa spunem, armata moderna americana, care vine si cu submarine, si cu aviatie, si cu infanterie… In timp ce antibioticele clasice vin doar cu o singura arma, cu un cutitas sau cu un tun, dar e o singura arma si de asta nu are eficienta atunci cand iti trebuie mai mult.
Cecilia Caragea: Dar, din ce stiam eu, la noi, propolisul este, totusi, considerat medicament!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Si, si! In functie de cum il folosesti, de concentratie… Si ca supliment alimentar, cand este intr-o forma mai dulce, mai diluata, iar cand este in forma mai concentrata poate sa fie considerat si medicament. Noi chiar am facut un studiu, m-au rugat japonezii, la un congres organizat la ei, sa fac o evaluare la nivel international despre cum este considerat propolisul in diverse tari. Concluzia a fost ca cel mai important este ce scrie pe eticheta. Daca scrie pe eticheta ca vrei sa tratezi boala cutare, atunci este medicament; daca scrie pe eticheta ca este sursa de minerale si polifenoli, atunci este un supliment alimentar.
Cecilia Caragea: Probabil ca scrie pe eticheta si in functie de concentratie!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Categoric!
Cecilia Caragea: Deci, in cazul propolisului, lucrurile sunt diferite de la tara la tara, inteleg!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este, in functie de legislatia locala. Dar, revenind la propolis, este un tratament extraordinar in tratamentul infectiilor, alaturi de uleiurile volatile si de celelalte, pentru ca distruge bacteriile patogene, foarte multe tipuri de bacterii patogene, sustine si imunitatea. De exemplu, in tratamentul tuberculozei, propolisul ca atare… daca fac un studiu de laborator, iau propolisul, il pun peste bacilul Koch, nu-l distruge, dar acelasi propolis pe care il dau pacientului, cu anumite extracte, il vindeca, ulterior, in 3-6 luni, de tuberculoza. Cum se intampla? Explicatia este ca propolisul creste imunitatea, iar ea scoate afara bacilul. Si asta este un mecanism indirect foarte interesant, care se intampla la multe remedii. Studiul stiintific arata ca nu este asa de eficient, dar, indirect, sustine imunitatea, care e mult mai inteligenta decat un singur grup de substante sau chiar un produs si care poate sa rezolve problema.
Cecilia Caragea: Intr-adevar, probabil ca propolisul este cel mai grozav produs apicol pentru sanatatea noastra, a oamenilor. Dar, in general, produsele apicole sunt extraordinare pentru sanatatea noastra si trebuie sa le fim recunoscatori albinelor si plantelor melifero-medicinale… Voiam sa va intreb, la modul general, ce ati constatat dumneavoastra referitor la apiterapie? In Romania, dar si in general, in lume, referitor la modul de receptare, la cat de acceptata este, de fapt…
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: La noi in tara, stam foarte bine in comparatie cu alte tari. Sunt peste 500 de medici care au deja atestat certificat de apifitoaromaterapeut dat de Ministerul Sanatatii. Pe de alta parte, cunoasterea la nivelul apicultorilor, in domeniul apiterapiei, este mult mai mare decat in alte tari. Explicatia: am avut o legatura buna cu Rusia, cu spatiul ex-sovietic, cu China, in timpul lui Ceausescu… Avem si o revista apicola, care se publica inca din 1926 (cu exceptia celui de-al doilea Razboi Mondial). Este revista lunara. In fiecare luna, an de an, trebuie sa vii cu subiecte noi, ca altfel nu se mai cumpara revista. Si, atunci, una dintre metode este sa vii cu informatii noi din alte tari. Si redactorii revistei au luat foarte multe articole interesante de la rusi, de la chinezi, din toata lumea, pe care le-au tradus si le-au publicat in revista, in romana. Printre cele mai interesante articole care se publica in toata presa sunt cele legate de sanatate, pentru ca orice cititor va fi, mai devreme sau mai tarziu, bolnav. Are nevoie de ceva sa se vindece…
Cecilia Caragea: Pentru acest domeniu al apiterapiei, care ne face atat de bine, trebuie sa le multumim si albinutelor, harnicelor albinute care culeg de la plante nectarul si polenul si prepara tot felul de lucruri, care, studiate, pot sa ne faca, dupa cum spuneam, extrem de bine. Dar nu cred ca trebuie sa uitam si trebuie sa subliniem inca o data rolul acestor plante melifero-medicinale, care le ajuta pe albine sa ne faca noua bine!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Daca ne uitam la plantele melifero-medicinale, le luam de la A la Z, le putem foarte usor clasifica in functie de zonele in care actioneaza cel mai bine. Sunt, de exemplu, plante foarte bune pentru inima – mentionam inainte paducelul, dar sunt si plante foarte bune pentru piele, cum sunt galbenelele. Daca avem probleme cu stomacul, la fel, galbenelele sunt foarte bune, cicatrizante. Sunatoarea este un foarte bun antidepresiv. Mugurii de plop, de pin, de molid sunt foarte buni pe partea respiratorie. Practic, pe orice zona a corpului, pe orice organ, pe orice sistem, gasim o gama larga sau mai putin larga de plante medicinale, care sunt cunoscute in fitoterapie de sute de ani. Si partea frumoasa in apifitoterapie este ca putem sa ne concentram pe acele plante care le sunt utile si albinelor, si sunt si medicinale. Se pot corecta, sunt aceleasi forme cum sunt descrise in farmacie, cum se prepara, cum se fac tincturile, cum se fac extractele, se amesteca in miere, iar mierea potenteaza efectul acelor plante medicinale, inclusiv prin faptul ca mierea poate sa creasca absorbtia acelor substante active. Va dau exemplu cu o planta medicinala amara, cum este anghinarea, care este foarte buna pentru ficat, pentru vezica biliara, dar care e foarte amara si neplacuta. Plantele care isi induc substante din acestea amare, principii active, o fac intentionat, ca sa descurajeze ierbivorele – sa nu vina capritele sa manance planta. Introduc multe substante amare, taninuri etc. Dar, daca eu am nevoie, totusi, de acea substanta amara sa imi ajunga la ficat, pacalesc corpul amestecand-o cu miere. Cand ajunge mierea impreuna cu acea substanta amara prin tubul digestiv, puneti-va din nou pe ideea de zoom, in locul unei celule care este in intestinul subtire, acea pilozitate intestinala care poate sa absoarba sau sa nu absoarba o anumita substanta carte vine prin tubul intestinal. Pentru ca nu poate refuza mierea, accepta combinatia cu substanta amara cu tot, iar aceasta intra in corp si se separa dupa aceea. Substanta amara isi face rolul ei unde trebuie, iar partea de glucoza/fructoza si toate bunatatile din miere sunt folosite de celula insasi.
Cecilia Caragea: Deci, din cand in cand, trebuie sa ne mai pacalim organismul ca sa ne facem bine!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Si asta o fac medicina egipteana, medicina indiana, ayurvedica, medicina chineza, de mii de ani. Atunci cand trebuie sa dai unor copii un remediu care este amarui, intotdeauna se foloseste mierea! Daca e ceva foarte picant, vii cu mierea. Daca e ceva foarte acrisor, vii cu mierea. Toate se combina intre ele si se obtine un produs mai “rotund”, care este mai accesibil, cu gust mai bun, se absoarbe mai bine si este mai bun.
Cecilia Caragea: Mai ales ca tuturor ne place dulcele!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Absolut fiecare celula a corpului nostru are nevoie de dulce, are nevoie de glucoza, altfel nu ar functiona. In primul rand, trebuie sa ai energie, trebuie sa ai si apa… Sunt mai multe categorii necesare ca sa faci celulele fericite, dar una dintre ele este aceasta energie!
Cecilia Caragea: Tuturor ne place dulcele si ne place mierea de albine! Si noi, romanii, suntem mari amatori de miere de salcam, de tei, poliflora, dar in alte zone ale lumii exista, probabil, alte sortimente de miere, niste sortimente de miere exotice pentru noi. Aceste sortimente exotice ne fac bine si noua? Si cum anume?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Principiul general care este si in alimentatia naturista, si in terapiile naturiste este ca trebuie sa folosim plante medicinale sau remedii crescute in zona in care locuim noi. De ce? Explicatia este foarte simpla, stiintifica pentru cei care vor mecanisme de actiune! Daca locuiesc, de exemplu, la munte, plantele de munte au alta compozitie decat acelasi tip de planta, aceeasi specie care este la nivelul marii. La nivelul marii, am atmosfera care este foarte inalta si care protejeaza de ultraviolete si, atunci, plantele de la nivelul marii nu trebuie sa produca foarte multe substante ca sa se apere de ultarviolete, de radiatia cosmica. Dar plantele care sunt foarte sus, la 2.000 – 3.000 de metri (stiti ca la munte efectul de bronzare e mult mai rapid, se arde pielea mult mai repede), copacii de la altitudine inalta, ca sa nu fie arsi de aceasta radiatie cosmica, de ultraviolete, trebuie sa se protejeze. Si, atunci, produc mult mai multi polifenoli, bioflavonoide, care ne protejeaza si pe noi. Si, atunci, daca eu locuiesc la munte, este logic sa folosesc plante din zona in care locuiesc, pentru ca ele sunt cel mai bine adaptate la acea zona.
Cecilia Caragea: Si ma ajuta sa fiu mai sanatos!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Plantele locale sunt, in principiu, cele mai bune. Dar exista afectiuni care au nevoie de ajutor. De exemplu, sunt pacienti care au imunitate foarte slaba, care au tumori, care au diverse forme de cancer si la care stiu ca, daca asociez si alte remedii, care vin din alte tari, efectul sinergic care apare poate sa ajute mai mult. Aici avem un exemplu cu mierea braziliana sau cu propolisul brazilian, propolisul verde, care actioneaza contra tumorilor prin alte mecansime de actiune decat propolisul nostru european. Amandoua sunt la fel de bune, dar sunt mecanisme diferite.
Cecilia Caragea: E un propolis din jungla amazoniana?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Nu! Este o zona mai joasa, in Minas Gerais, o zona foarte uscata. Au fost suprafete foarte mari de mine din care s-au scos minereuri pe baza de fier in special si care dupa aceea au fost parasite, iar solul de acolo este un sol selenar, pur si simplu. Nicio planta nu a crescut acolo timp de multi ani si singura planta care reuseste sa creasca este o planta-pionier, care vine prima, Baccharis dracunculifolia, din care pe vremuri se faceau maturi. Dupa aceea, si-au dat seama ca e o planta extraordinara, care rezista pe un sol foarte bogat in fier, foarte acid si bogat in radicali liberi si, practic, fara apa. Deci ea are anumite substante active foarte puternice, care ii permit sa se apere. Este un arbust de 5-6 metri… albinutele braziliene culeg din acesti mugurasi, iar planta este extrem de picanta. Contine foarte mult Artepilin C, o substanta foarte mult studiata, de japonezi in special, pentru efectul ei antitumoral. Secretul este, cum spuneam si la efectul antibacterian, cum face plopul, ca e inteligent si vine cu o armata de substante diferite… la fel, in preventia si tratamentul tumorilor, trebuie sa vin cu o armata de substante diferite, cu mecanisme diferite si nu numai cu un grup de substante pentru a avea un efect mai bun…
Cecilia Caragea: Inteleg ca un specialist in apifitoterapie trebuie sa cunoasca remediile de pe diferite meridiane ale globului ca sa stie cum sa le combine in beneficiul pacientului!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Foarte bine ati spus! Exact asa este! Se porneste de la pacientul in sine, iar aici este o alta idee care tine de partea clinica: sunt foarte multe cauze diferite care pot sa duca la o boala la o anumita persoana. Fiecare persoana este unica. Chiar gemenii univitelini sunt diferiti daca te uiti cu atentie la ei. Deci, fiind persoane diferite, avand cauze diferite, este foarte logic ca si tratamentul sa fie diferit! Nu merge aici sa dau la o suta de pacienti care au o anumita problema… sa le dau la toti aspirina. In apifitoterapie, la fel ca in homeopatie, ca in acupunctura, ca in Ayurveda, de mii si mii de ani se vine pe un tratament strict individualizat. Si, atunci, cand am facut acea lista cu cauzele pentru care pacientul s-a imbolnavit, simptomele ma intereseaza, dar mult mai putin. Trebuie sa vad cauzele si, dupa aceea, imi este foarte clar: imi trebuie un anumit grup de substante, acestea sau acestea sau acestea. Dupa aceea, ma gandesc in ce produs apicol sau in ce planta, in ce zona din lume gasesc acele substante active. Si pe acestea trebuie sa le dau pacientului.
Cecilia Caragea: Deci nu exista, nici in privinta remediilor naturale, o serie de remedii naturale pe care sa le poata lua oricine?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: In zona de oameni sanatosi si pentru preventie, am remedii care sunt universale!
Cecilia Caragea: De exemplu, Aloe vera! Stim ca este buna pentru oricine, nu?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, dar e si in functie de afectiune – daca are o plaga, daca are o infectie, pot sa le dau mai tintit. Dar sunt remedii universale, cum este mierea. Mierea de albine! Absolut toata lumea are nevoie de fructoza, glucoza, minerale, pentru energie. Propolisul! Toata lumea are nevoie de polifenoli si de flavonoide, care sunt antioxidante si care ajuta foarte mult celelalte antioxidante pe care le cunoastem. Toti au nevoie de polen sau pastura, pentru ca contin aminoacizi esentiali, din care corpul isi face proteinele. Toata lumea are nevoie de o buna circulatie a sangelui si ar fi grozav daca s-ar folosi si veninul de albine, preventiv, ca sa dai drumul la circulatia sangelui… Acestea merg, intr-adevar, universale si de aceea se gasesc in toate magazinele de tip Plafar, sunt remedii care merg pentru publicul larg. Dar, cand vreau tintit sa tratez o anumita persoana, pot sa o fac si cu un remediu pe care il iau de pe un raft dintr-un magazin specializat, dar am observat din practica, impreuna cu colegii mei, ca vindecarea dureaza mai mult timp. De exemplu, mierea contine si ea polifenoli, acei pigmenti vegetali care se gasesc din abundenta in propolis si polen, dar in miere ii gasesc de 100 de ori mai putin. Daca am o arsura si pun imediat propolis, in cateva minute a disparut durerea. Pot sa fac asta si cu mierea, dar e un pic mai lenta. Sau am Helicobacter pylori – pot sa il vindec cu un anumit tip de miere, dar il vindec mult mai repede cu propolisul. Ideea este ca, daca vreau sa vindec repede, am nevoie de sinergie si, atunci, le iau pe toate si le folosesc pe toate. Daca iau numai de la magazin, ca mi-a spus cineva, un vecin ca mierea e buna la ulcer… poate sa fie buna, dar dureaza mai mult vindecarea.
Cecilia Caragea: Asadar, atunci cand vrem rezultate mai rapid, trebuie sa apelam la un specialist care sa ne prescrie ceva pentru noi, care ne face bine noua si in care sa combine mai multe remedii, fie din locul in care suntem noi, dar poate si din alte parti ale lumii, sa spunem din Mexic, din Indonezia…
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Un exemplu este Aloe vera, o planta extraordinara, cunoscuta de sute si sute de ani. Eu personal am testat-o, acum cateva saptamani la noi, aici, in gradina la noi, la Mereni. Ca gospodarul, am taiat lemne si mi-a sarit o aschie de metal dintr-un ic chiar in gamba si mi-a intrat sub piele. Mi-a taiat si putin dintr-o vena, am avut sangerare intensa, sange venos, inchis la culoare. L-am inchis cu propolis, am tinut cu degetul, in 10-15 minute s-a inchis, dar nu mi-am dat seama ca ramasese sub piele o aschie de metal. Am incercat, initial, cu un magnet foarte puternic, sa vad daca se misca ceva acolo, dar nu am simtit nimic si a ramas aschia aia de metal acolo vreo cateva saptamani. Puneam miere, propolis, era efectul antiinflamator, inflamatia se reducea, dar cel mai bun remediu dintre toate, mai bun decat propolisul si mierea mea, pe care le iubesc atat de mult, a fost Aloe vera. Sotia taia cate o frunzulita din Aloe, o desfacea usor-usor – e foarte interesant ca se desface exact ca un pansament – si aplica acolo. De fiecare cand punea Aloe vera, inflamatia se reducea foarte mult si, dupa mai multe aplicatii din acestea, pana la urma a iesit si acea aschie de metal. Pur si simplu, a scos-o!
Cecilia Caragea: Deci Aloe, efectiv, curata locul!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Cum se mai foloseste, tot asa, ceapa coapta in cuptor – cand e puroi sau furuncul, trage afara. Si mierea are efectul asta, dar un pic mai bland decat Aloe. De aceea este bine sa iubim plantele medicinale, mai ales pe cele melifero-medicinale si sa le crestem in gradina noastra, ca sa le avem aproape!
Cecilia Caragea: Aloe ce tip de planta este: medicinala sau melifero-medicinala?
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Melifero-medicinala! Intra in amandoua categoriile. La noi in tara nu avem culturi mari de Aloe vera, dar cei care au… Floarea de Aloe vera da si ea nectar, deci este in categoria melifero-medicinala!
Cecilia Caragea: Deci exista miere de Aloe!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exista la mexicani si in tarile unde exista culturi de Aloe foarte mari. Aloe vera este o planta care rezista in zone foarte uscate, corpul ei e special facut sa adune multa apa si sa o retina ani de zile acolo, chiar pe perioade de seceta. Deocamdata, noi nu avem asa de multa seceta, poate prin Oltenia, pe la Dabuleni sa se faca si culturi de Aloe…
Cecilia Caragea: Sa speram ca nu o sa existe zone secetoase in Romania, tinand cont de schimbarile climaterice din ultima vreme! Asadar, pentru sanatatea noastra, trebuie sa le fim recunoscatori atat albinelor, cat si plantelor! Si, daca este sa ne amintim, se si spune ca, fara albine, noi, de fapt, nici nu am putea trai, pentru ca albinele, pana la urma, sunt responsabile de polenizare si, in mare masura, de hrana noastra de zi cu zi!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Chiar sunt studii care arata ca o treime din ceea ce mancam… spunea cineva, foarte plastic, ca fiecare a treia lingura de mancare a noastra depinde de albine, pentru ca ele fac polenizare. Polenizarea inseamna acea actiune care permite plantelor sa se inmulteasca. Plantele sunt extraordinare, ele fac legatura intre regnul mineral, intre planeta simpla si urmatoarele regnuri, absorb energia soarelui, aduna apa, dioxid de carbon, iar dupa aceea fac toate acele substante prin care creste planta, inclusiv glucoza, care vine ca recompensa pentru albinele ce vin si polenizeaza… Si aici este o legatura foarte interesanta intre flori si albine! Plantele, intorcandu-ne inapoi in istoria Pamantului, initial, toate erau verzi, cum erau ferigile, si nu aveau flori. Au aparut dupa aceea angiospermele, cu pasi mari, bradul, molidul, pinul, la fel, foarte mari, dar tot fara flori. Dupa o vreme, si-au dat seama plantele ca nu e bine sa faci inmultirea pe baza asta, pentru ca ele se bazau si se bazeaza inca pe vant, in special. Daca vantul sufla dintr-o anumita directie, atunci poarta polenul de la un copac la altul si acel copac este dupa aceea fertilizat, dar daca vantul bate din cealalta directie, sansele de inmultire sunt mult mai mici. Si, atunci, s-au gandit plantele foarte, foarte bine: “Cum sa rezolvam aceasta problema, sa gasim niste fiinte care sa ne care polenul, in functie de cum vrem noi, unde sa se duca?” Atunci a aparut simbioza intre plante si albine, in sensul ca plantele, chiar si copacii foarte mari, cum sunt salcamul sau teiul, sunt, de fapt, ca o floare foarte inalta, foarte dezvoltata, dar tot un fel de floare. Si, atunci, copacii au zis: “Sa atragem fiintele care ne pot ajuta cu polenizarea, dar trebuie sa le dam o recompensa, altfel nu ar veni!” Si, atunci, florile dau albinutelor acel nectar, care este dulce, contra polenizarii, sa ia polenul si sa il duca la alta planta apoi. Asta este interesul florilor, sa fie polenizate!
Cecilia Caragea: Asadar, daca este sa fim inteligenti (si trebuie sa fim inteligenti, ca sa fim niste supravietuitori si niste invingatori!), trebuie sa apreciem atat albinele, cat si plantele si sa beneficiem de toate produsele apifitoterapeutice!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, foarte, foarte bine ati spus! Avem nevoie de toate aceste lucruri si, daca le-am folosi in viata de zi cu zi, ne-ar fi mult mai bine! Cea mai importanta parte, aici, este partea de preventie, de profilaxie. Chinezii spun, de mii de ani, ca cel mai bun medic este cel care previne bolile, nu cel care trebuie sa le trateze. Deci e mult mai important sa previi (cu informatie, cu educatie), sa-i inveti pe oameni cum sa-si previna bolile decat sa le tratezi!
Cecilia Caragea: Noi va multumim tare mult si, cu siguranta, vom mai avea o serie de discutii, de dialoguri din care sa invete si publicul mult mai multe despre cum poate sa foloseasca toate aceste produse apiterapeutice!
Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Cu multa placere, va astept din nou!