Diferente si Esente – Despre turismul viticol
Realitatea TV, 16 aprilie 2016, de la ora 10.40
Invitat: Mihai Banita, oenolog
Emisiune sustinuta de Vinurile Lacerta

Cecilia Caragea: Stiti ce au in comun podgoriile noastre, precum cele de la Dealu Mare, cu podgoriile celebre din regiunea Bordeaux? Calitatea, medaliile de aur castigate la concursurile de specialitate si plasarea comuna de-a lungul paralelei 45, ceea ce le confera cea mai buna clima. Iar noi, astazi, ne bucuram de importante investitii, inclusiv in crame moderne si primitoare, ce reprezinta adevarate opere de arta arhitecturala si constituie punctul de plecare catre renasterea turismului viticol.

Turistii care viziteaza cramele pot vedea intregul proces de realizare a vinului, pot participa la degustari si isi pot alege vinul preferat. Alegerea vinului potrivit pentru o anume mancare sau pentru o anume ocazie presupune o educare a gustului, chiar daca, in acelasi timp, este ceva personal, subiectiv.

Mihai Banită, oenolog: Fiecare vin e unic, nu se poate repeta, pentru ca sunt conditii atmosferice diferite, sunt erori umane diferite pe tot fluxul acesta… Iar degustatul, preferinta fata de un vin sau o culoare a vinului sau un stil de vin este pur si simplu personala, e o experienta personala. Este foarte asemanator cu mancarea.

In Romania sunt preferate vinurile rosii, dar trebuie mentionat ca ne putem mandri si cu o serie de podgorii excelente pentru producerea vinului rosu, asa cum sunt si cele din zona Dealu Mare.

Mihai Banită, oenolog: Podgoria in care ne aflam se numeste Dealu Mare, e podgoria Dealu Mare. Este probabil cea mai buna podgorie de producere a vinurilor rosii din Romania. Ce inseamna asta? Conditiile atmosferice, solul, expozitia solara (directia din care bate soarele), vantul, precipitatiile multianuale, toti factorii acestia care concura la dezvoltarea corecta a strugurilor, sa spunem, lucreaza in directie foarte buna pentru obtinerea de struguri negri, din care se proceseaza si se ajunge la faza de vin rosu. Asta inseamna ca majoritatea expozitiilor solare din podgoria Dealu Mare sunt pe expozitie sudica si sud-estica si asigura un numar de ore de soare… 70, 100, 150 de ore de soare pe an in plus fata de expozitia nordica. Strugurele negru, care este materia prima pentru vinul rosu, are nevoie de mai mult soare decat strugurele alb si, din cauza aceasta, factorii acestia lucreaza foarte bine. Sunt factori climatici, nu au legatura cu interventia omului. Pur si simplu, sunt dati de la Dumnezeu factorii acestia si lucreaza pentru producerea acestor vinuri rosii, zic eu, de foarte buna calitate in podgoria Dealu Mare. Asta nu inseamna ca nu poti sa obtii si vinuri albe de foarte buna calitate, dar fiecare podgorie si fiecare zona viticola are o specificitate anume: pe alb, pe rosu, pe soiuri aromate…

Astazi, producatorii romani se indreapta spre vinuri de calitate, alegand sa produca vin mai putin, dar mai bun.

Mihai Banită, oenolog: Romania viticola, in general (nu neaparat podgoria Dealu Mare), a schimbat directia comerciala pe care a mers 45-50 de ani, in perioada comunistilor, din directie de cantitate si calitate… cum o iesi… in directie de cantitate mai mica si calitate mai inalta. Si, practic, s-a restartat tot domeniul, undeva… acum 10 ani, sa spunem, odata cu demararea fondurilor nerambursabile de preaderare. Au fost programe SAPARD, au fost si alte programe nationale… Dupa aceea, s-au continuat si dupa 2007, au venit si alte programe europene nerambursabile… si asa mai departe. Deci a fost un val de investitii destul de important si, pana la urma, via si vinul formeaza domeniul ce a accesat in totalitate fondurile europene si nationale.

Solul romanesc este foarte bun pentru viticultura. Clima, de asemenea. Mai mult, se spune ca zonele in care pamantul este putin mai calcaros si, prin urmare, pastreaza mai bine caldura soarelui sunt preferate de soparle si de vita-de-vie.

Mihai Banită, oenolog: Lacerta inseamna „soparla” in limba latina. E simbolul nostru grafic, de pe brand si de pe eticheta si de pe toate materialele pe care le avem – pahare, tirbusoane si tot ce avem ca materiale legate de vin… O zona in care vietuiesc multe soparle se considera ca e o zona ceva mai sanatoasa din punctul de vedere al solului, adica nu au fost exploatari agresive, cu chimicale si alte mijloace, ma rog, mai putin dorite. De asemenea, e o zona care e propice pentru cultura vitei-de-vie. Inseamna ca solul are relativ mult calcar si pietre – e legat, pur si simplu, de inmagazinarea caldurii la nivelul solului. Pentru ca o soparla nu traieste decat in zone unde la nivelul solului sunt conditii de viata prielnice pentru ea… adica mai cald.

Pentru a avea succes pe piata internationala, vinurile romanesti trebuie sa se diferentieze si sa-si construiasca branduri puternice.

Mihai Banită, oenolog: Trebuie sa te diferentiezi intr-un fel. Sa obtii niste vinuri… poate niste cupaje intre trei-patru soiuri, din care unul trebuie sa fie romanesc, pentru ca… trebuie sa diferentiezi! Cabernet Sauvignon cu Merlot pot fi… doua milioane de supervinuri in lume, la ora actuala… Daca vii cu un pic de Feteasca Neagra, poti sa schimbi un pic directia vinului si sa-ti gasesti o nisa de consumatori.

Viticultura romaneasca poate sa constituie o directie importanta pentru constructia brandului de tara, Romania putandu-se mandri cu vinuri de foarte buna calitate.

Mihai Banită, oenolog: Vinul ar trebui sa fie prioritate nationala, pentru ca in Romania chiar se pot obtine niste vinuri de foarte buna calitate. Sunt multe plantatii tinere… e clar: trebuie sa mai treaca undeva la zece ani pentru ca toate plantatiile sa ajunga la maturitate deplina si la forta maxima de potential calitativ, cantitativ – tot ce inseamna o plantatie viticola… Dar, pana atunci, ca tara, ar trebui (sau ca domeniu in Romania), ar trebui sa se lucreze mai intens pe linia aceasta a intaririi brandului de tara ca tara viticola si ca producatoare de vin. Totusi, suntem printre cei mai mari producatori de vin din lume! Exporturile au scazut foarte mult dupa prabusirea comunismului… acum exista o tendinta de crestere, de re-crestere a exporturilor… E clar, este pe alta directie de calitate… va spuneam si mai devreme, Romania s-a restartat in domeniul acesta si, practic, s-a schimbat… s-au schimbat complet datele problemei! Imaginea vinului romanesc in randul consumatorilor din tarile bautoare de vin, sa spunem… a ramas inca o imagine deformata, de vin cu rest de zahar, relativ ieftin, calitate medie – nu e foarte reala treaba… Nivelul calitativ al vinurilor romanesti clar a crescut semnificativ si este sesizabil si numai cine este de rea credinta nu observa lucrul acesta.

Pentru a schimba imaginea vinului romanesc in lume, producatorii romani subliniaza importanta degustarilor gratuite, prin care consumatorii straini sa se convinga de constanta calitatii vinurilor romanesti.

Mihai Banită, oenolog: Consumatorul gusta… ii place… OK. Peste trei luni, patru, se repeta. Vede ca-i acelasi vin, ii place din nou sau ii place mai mult… Peste sase-sapte luni iar se repeta… Povestea asta trebuie sa dureze cativa ani, dar asta inseamna foarte mult vin gratis pe mesele consumatorilor de vin din alte tari. Ei, vin gratis pe pietele de desfacere de la export nu poate fi sustinut numai de producator. E clar! Sunt investitii foarte mari, in crame, in vii, sunt amortizari mari, in toate cramele din Romania care s-au retehnologizat, care au repornit de la zero… Sunt colegi de-ai nostri care au replantat mii de hectare. Un hectar de vie, din momentul in care te-ai hotarat sa-l replantezi pana ai scos primii struguri, te costa intre 15.000 si 17.000 de euro hectarul…

In plus, nici costurile privitoare la maturarea vinurilor in baricuri de stejar nu sunt deloc mici. Obtinerea unui vin de calitate nu e ieftina. Si nu e usoara. E o adevarata arta, dar si o stiinta indelung studiata.

Mihai Banită, oenolog: Folosim sistemul acesta de maturare a vinului, in special a vinului rosu, in butoaie de stejar… in genul acesta de butoaie. Acestea sunt baricuri de tip Bordeaux, au 225 de litri. Am pornit doar cu aceasta dimensiune pentru butoaie… Cert este ca un vas de lemn transfera arome, transfera tanini – din doaga de stejar – si realizeaza o microoxigenare a vinului, prin porozitatea din doaga de stejar. Fiecare butoi este ars mai mult sau mai putin pe interior – asta inseamna ca focul patrunde milimetri mai multi sau mai putin in doaga de stejar, prin interior. Un lemn ars favorizeaza transferul de arome si trimite acest transfer de arome pe anumite directii – mai spre ciocolata sau mai spre vanilie… Acest lucru este legat si de originea stejarului, nu numai de gradul de ardere. Ultimul pe lista, dar poate cel mai important: la a cata utilizare este butoiul. La prima utilizare, transferul este cel mai evident si cel mai agresiv; la a doua, e mai putin; la a treia, si mai putin… Deja la al treilea, al patrulea, al cincilea vin pe care-l maturezi in vas de lemn, aromele si taninii sunt epuizati, ramane doar rolul de microoxigenare…

Atunci cand savurati un vin, ganditi-va si la povestea lui, la munca cu care a fost facut, la traditia si la investitia care se ascunde in spatele acelei sticle de vin. Si nu uitati ca povestea vinului romanesc e o poveste frumoasa. Si de noi depinde sa fie si una de succes!

Cecilia Caragea: Pentru mai multe informatii, va asteptam pe diferentesiesente.ro si pe pagina noastra de facebook si va invitam cu drag sa urmariti si viitoarea editie a emisiunii noastre.

Emisiune sustinuta de Vinurile Lacerta.