Sanzienele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori ale lunii iunie. Suprapunandu-se peste sarbatoarea crestina a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatoarea pastreaza un amestec fascinant din mai multe ritualuri si credinte arhaice, precrestine si agrare. Si, cum in Cetatea Albinelor APIDAVA ne-am propus sa ne reamintim impreuna de frumusetea traditiilor noastre populare, va invitam de aceasta data la o scurta incursiune din care sa aflam mai multe despre Sanziene! Cu atat mai mult cu cat Sanzienele pot fi intelese si ca o sarbatoare a florilor sub protectia soarelui datator de viata!

TRADITII

Dupa unii specialisti, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui. Aceasta sarbatoare de vara este cunoscuta sub denumirea de Sanziene, dar in satele de pe Valea Muresului se mai folosesc si denumirile: Sfantul Ioan de Vara si Ziua Soarelui. In calendarul popular, sarbatoarea Sanzienelor este un moment marcat de numeroase credinte si practici magice.

Prima semnalare etno-folclorica a sarbatorii ii apartine lui Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae, unde realizeaza si o descriere a obiceiului de Sanziene, scriind: „In aceasta vreme a anului, cand incep sa se coaca semanaturile, toate fetele taranilor din satele invecinate se aduna si o aleg pe cea mai frumoasa dintre ele si ii dau numele de Dragaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gatesc cu o cununa impletita din spice si cu multe basmale colorate si-si prind de maini cheile din hambarele lor. Astfel impodobita, cu panglicile batute de vant, se intoarce de la camp acasa, cantand si jucand, trecand prin toate satele de unde sunt insotitoarele sale, cari cu cantece anume o numesc cat mai des sora si stapana lor.”

Sanzienele sunt, in mitologia romaneasca, zane bune din clasa ielelor, dar care, atunci cand nu le este respectata sarbatoarea, pot sa devina rele. Daca nu li se respecta ziua, Sanzienele pot aduce furtuni si pot face rau oamenilor. Uneori, Sanzienele sunt sinonime cu Dragaicele, manifestandu-se, potrivit superstitiei, in ziua Sfantului Ioan Botezatorul. Desi acestea sunt doua denumiri diferite ale unor divinitati similare (Sanziene in Transilvania, Maramures, Banat, Oltenia si Bucovina si Dragaice in Muntenia, Oltenia si Moldova), se pot deosebi nuante oarecum diferite.

Unii etnografi considera ca Sanziana sau Dragaica se poate identificata ca fiind zeita Diana din panteonul latin, Hera sau Artemis din panteonul grec si zeita Bendis din cultura traco-getica, ca avand aceleasi atribute ale fertilitatii naturii si ale protectiei granelor. Fiind in apropierea Solstitiului de vara, Sanzienele reprezinta ziua insorita cea mai lunga si cu noaptea cea mai scurta din an.

Sarbatoarea este tinuta de femei, fiind destinata sa atraga energiile pozitive ale astrului solar catre acestea. Femeile atribuiau Sanzienelor functii divinatorii in cunoasterea norocului, legaturilor matrimoniale si lungimea vietii.

In noaptea de Sanziene, in unele sate de munte din Transilvania, fetele se spalau cu roua de pe flori si plecau sa culeaga plante pentru descantece, deoarece se credea ca in perioada dintre Rusalii si Sanziene plantele medicinale au cea mai mare putere. Apoi puneau florile de Sanziene sub perna, ca sa-si viseze ursitul, tineau florile in san toata ziua de Sanziene, in par sau pe cap, sub forma de cununa, pentru a fi frumoase. In dimineata de Sanziene, fetele se spalau pe fata cu apa neinceputa sau cu roua, ca sa fie frumoase. Apoi mergeau pe camp ca sa culeaga flori de Sanziene din care impleteau cununi pentru fete si baieti, le puneau la poarta sau le aruncau pe casa. Daca ramanea cununa pe casa, fata respectiva se marita repede, pana in toamna, iar de cadea, era semn ca urma sa astepte mult si bine. In acelasi timp, daca o cununa aruncata pe casa ramanea, era semn pentru cel care o aruncase ca va trai mult, iar de cadea, era semn rau, de boala si chiar moarte.

Multe dintre credintele si obiceiurile populare de Sanziene sunt considerate ramasite ale unui stravechi cult solar. Se considera ca:

Soarele, in lungul sau drum, se opreste pentru a se odihni, iar la miezul zilei impietreste. Atunci, Sanzienele si Dragaicele pazeau ca varcolacii sa nu manance soarele, contracarand energiile solare negative.

In noaptea de Sanziene se deschid cerurile, iar animalele prind glas.

La miezul noptii de Sanziene, pentru cateva momente, infloreste iarba-fiarelor, cu care se pot descuia toate lacatele.

Traditia spune ca Sanzienele au puterea de a indeparta raul si boala. In trecut, se puneau flori de sanziene in patul femeilor ce urmau sa nasca, pentru ca se considera ca astfel vor avea o nastere mai usoara.

Sa nu uitam ca, in fiecare an, pe 24 iunie crestinii ortodocsi sarbatoresc si nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Este o zi plina de bucurie, deoarece Ioan, fiul arhiereului Zaharia şi al Elisabetei, s-a nascut in urma unor indelungate rugaciuni, caci Elisabeta era inaintata in varsta. Nasterea sa a fost anuntata de inger lui Zaharia, dar si Mariei, mama lui Iisus.

Unii etimologi considera ca numele de Sanziana vine din latinescul sanctus dies Johannis, ziua sfantului Ion, caci numeste sarbatoarea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, celebrata pe 24 iunie. Se considera ca numele sarbatorii a fost preluat ca nume personal cam din secolul al XVI-lea, cand incepem sa regasim in acte oficiale forme precum Sinzioana, Simzeana, Sanziana. Totusi, se poate considera ca numele a fost preluat de la plantele care infloresc in acea perioada. Numele se regaseste in mitologia romaneasca, sub forma zeitei Iana Sanziana, considerata sora Soarelui. Mircea Eliade, in schimb, considera ca numele de Sanziana provine dintr-un cult roman dedicat zeitei Diana preluat de daci, din sintagma Sanctae Dianae.

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, avem si un concurs Din Cetatea Albinelor APIDAVA! Astfel, va invitam pe toti sa cunoasteti produsele brandului romanesc Apidava si sa descoperiti, impreuna cu noi, calitatea acestor produse, dar si traditiile, legendele si povestile noastre, atat de frumoase, romanesti! Iata ce trebuie sa faceti ca sa participati la concursul nostru Din Cetatea Albinelor APIDAVA. La prezenta postare, va invitam sa postati un comentariu cu textul „Sustin traditiile si produsele romanesti, aleg Apidava!” Peste trei zile de la prezenta postare (in 24 iunie 2018), ii vom extrage la sorti pe cei cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cate un borcan de miere poliflora Roua Florilor de la Apidava. Va multumim si va invitam in continuare sa urmariti seria noastra de emisiuni Din Cetatea Albinelor APIDAVA!