Dragii nostri, asa cum stiti, in seria noastra de emisiuni online Cetatea Albinelor APIDAVA vorbim si despre traditiile noastre. Fiind sfarsitul lunii noiembrie, este firesc sa vorbim despre traditiile legate de Sfantul Andrei. Sfantul Andrei, cel intai chemat la apostolie, este praznuit in fiecare an in 30 noiembrie.

TRADITII

Sfantul Andrei era fratele lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, amandoi fiind fiii pescarului Iona. Erau din Galileea, din nordul Tarii Sfinte. Amandoi erau pescari, alaturi de tatal lor, si amandoi s-au numarat printre ucenicii Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia din pustiul Iordanului. Sfantul Andrei a fost martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la convorbirea dintre Iisus si Ioan Botezatorul.

Chemarea lui Andrei la apostolie este relatata in Evanghelii prin cuvintele: „Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon, ce se numeste Petru, si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El.”

In urma poruncii Domnului de a vesti Evanghelia la toate neamurile, Sfintii Apostoli si apoi ucenicii lor au inceput sa predice noua invatatura. Potrivit traditiei si scrierilor unor istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, pe teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra, cunoscut si sub numele de Scitia, dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre.

Colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, din Basarabia, sustin evanghelizarea populatiilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei. Ca sa nu mai vorbim de legenda pesterii Sfantului Andrei. Acesta a hirotonisit preoti si episcopi, asa cum a facut Sfantul Apostol Pavel. Astfel se explica faptul ca una din cele mai vechi episcopii de pe teritoriul tarii noastre este Episcopia Tomisului, Constanta de azi.

Vechile scrieri bisericesti vechi ne spun ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud. Trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant, la Constantinopol, a trecut si prin Macedonia si Tesalia, ajungand, in final, in orasul Patras din Grecia de azi. Acolo a suferit o moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X, cunoscuta pana azi sub numele de Crucea Sfantului Andrei.

Inca de la sfarsitul secolului al II-lea, Biserica a stabilit ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Anul martiriului sau nu se cunoaste cu exactitate: unii istorici il situeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67.

Socotit de catre Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol intemeietor al acestui scaun apostolic, Sfantul Apostol Andrei se bucura astazi de o cinstire deosebita, mai ales in Biserica rusa, in Biserica greaca si in Biserica noastra, in Biserica romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin acestor tari. In Biserica Ortodoxa Romana, Sfantul Andrei este considerat nu numai cel dintai chemat la apostolie, ci si Apostolul neamului si al Ortodoxiei romanesti.

La noi, sarbatoarea Sfantului Andrei este insotita de o serie intreaga de legende si supersitii. Noaptea din ajunul praznuirii Sfantului Andrei sta sub semnul unor obiceiuri menite sa protejeze oamenii, animalele si gospodariile. Ajunul Sfantului Andrei este considerat un moment in care bariera dintre lumea vazuta si cea nevazuta se ridica. La Andreiu’ cap de iarna, cum este numita sarbatoarea in Bucovina, are loc o interferenta a planurilor malefice cu cele benefice. Se crede ca in aceasta noapte umbla strigoii sa fure mintile oamenilor, mana vacilor si rodul livezilor.

Pentru a se pazi de pericole, oamenii recurg la usturoi: casa, grajdul, usile si ferestrele sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele in oameni si in animale. In aceasta noapte are loc si asa-numitul obicei al pazitului usturoiului: fetele si flacaii vegheaza si petrec, pentru a conferi usturoiului calitatile necesare indepartarii primejdiilor.

Fetele incearca, in aceasta noapte, sa-si afle si ursitul: stau peste noapte in fata unei oglinzi, marginite de doua lumanari, pana ce zaresc chipul celui menit in oglinda. Sau pun busuioc sub perna si apoi se culca, sperand sa-si viseze viitorul sot.

Ajunul praznuirii Sfantului Andrei este cunoscut, totodata, si ca Noaptea strigoilor. Este o noapte de spaima, cand se spune ca spiritele mortilor ies din morminte. Strigoii sunt foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor lor apropiate, aduc boli si suferinte. Prin unele parti, se crede ca strigoii fura coasele si limbile de melita pe care le gasesc prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Se mai spune ca in aceasta noaspte strigoii danseaza la raspantiile de drum, pana la cantatul cocosilor, sau ca se bat cu strigoii-vii, asa-numitii strigoi-oameni, care se recunosc a doua zi dupa zgarieturile de pe obraji.

Noaptea de Sfantul Andrei este una plina de semnificatii in lumea satului romanesc, fiind cunoscuta si sub denumirea de Noaptea farmecelor. Este noaptea in care se leaga si se dezleaga farmece, se soptesc cuvinte si se fac ritualuri pentru a atrage iubirea. Daca in zonele urbane traditiile si-au pierdut din intensitate, in mediul rural exista inca o stranie liniste, o teama a oamenilor in aceasta noapte a Sfantului Andrei. Noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie este mult temuta de catre sateni, multi isi fac provizii de usturoi si il pun pe la usi si pe la ferestre, in speranta ca spiritele malefice nu vor patrunde inauntru

Fara indoiala, foarte putine dintre aceste practice pagane se mai pastreaza astazi, ele fiind mai degraba parte a unor traditii rurale apuse… Insa unul dintre instrumentele celebre de anihilare a spiritelor malefice si a raului in general a ramas in preferinta romanilor si astazi – usturoiul. Da, exista si astazi oameni care, in noaptea de Sfantul Andrei, au grija sa aiba usturoi la ferestre si la usi, de frica sa nu le patrunda in casa cine stie ce suflete pierdute, cine stie ce spirite malefice…

In acelasi timp, noaptea de Sfantul Andrei mai este cunoscuta si ca Noaptea lupilor, pentru ca se spune ca cei care au nesocotit, in cursul anului, cuvantul lui Dumnezeu vor fi vizitati de lupi.

Dincolo de toate practicile si credintele pagane, Sfantul Andrei este considerat protectorul spiritual al nostru, al romanilor, este cel care a adus crestinismul pe meleagurile geto-dacice, dar mai ales este cel care a raspuns primul la chemarea Mantuitorului.

Si, daca vorbim de sarbatoarea Sfantului Andrei si de semnificatiile ei la noi, la romani, trebuie sa spunem ca la noi numele Andrei are o veche traditie. Una dintre cele mai importante personalitati cu acest nume din cultura romana si, totodata, din istoria Bisericii Ortodoxe romane, este Mitropolitul Transilvaniei Andrei Saguna. Militant pentru drepturile ortodocsilor si ale romanilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Romanesc de la Brasov (1851) si membru de onoare al Academiei Romane, Andrei Saguna s-a nascut pe 20 ianuarie 1808, in nordul Ungariei, din parinti aromani. A studiat filosofia si dreptul la Budapesta, apoi teologia in Voivodina, Serbia. A intrat in monahism in anul 1833. Timp de 13 ani, a slujit in Biserica Ortodoxa a Serbiei. In anul 1846, dupa moartea episcopului Vasile Moga, primul episcop roman de la Sibiu, Andrei Saguna a fost numit vicar general al Episcopiei de la Sibiu. Ajuns episcop, Andrei Saguna s-a implicat in miscarea revolutionara a romanilor transilvaneni, fiind presedinte al Marii Adunari Nationale de la Blaj (mai 1848), care l-a ales in fruntea delegatiei care a plecat la Viena pentru a apara interesele Transilvaniei.

Inainte de a deveni mitropolit, Andrei Saguna s-a luptat pentru restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata in 1701. Dupa ce a obtinut reinfiintarea Mitropoliei de la Imparatul Franz Josef, Andrei Saguna si-a propus intocmirea unei legi dupa care sa se conduca Biserica autonoma romana a Transilvaniei. Astfel a luat nastere Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, statut pe care se bazeaza toate reglementarile actuale din Biserica Ortodoxa Romana. Mitropolitul Andrei Saguna a luptat neobosit si pentru luminarea poporului prin cultura. A infiintat peste 400 de scoli elementare in Arhiepiscopia Sibiului si s-a ingrijit de toate cele necesare pentru functionarea scolilor. Elevilor lipsiti de mijloace financiare, Mitropolitul Andrei Saguna le-a dat sansa sa-si continue studiile, acordandu-le burse. Prin activitatea sa, Andrei Saguna a devenit cel mai de seama ierarh din istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania. In 2011, Mitropolitul Andrei Saguna a fost canonizat de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, fiind sarbatorit tot in 30 noiembrie.

Alte personalitati care au purtat numele Andrei din cultura noastra sunt Andrei Muresanu, Andrei Serban, Andrei Plesu.

Daca este sa vorbim despre etimologia numelui Andrei, trebuie sa spunem ca provine de la grecescul Andreas, explicat prin substantivul andreia, cu sensul de „barbatie, curaj”, caruia ii corespunde adjectivul andreios, „curajos”. Numele Andreas a intrat in limba romana in mai multe randuri, in perioade istorice diferite. Astfel, din epoci foarte vechi dateaza si formele Indrea si Undrea, care sunt tot nume ale numelui Andrei.

Alte derivate ale numelui Andrei, mult mai moderne, pe langa Andrei si Andreea, sunt Andra, Anda, Deea, Andi, Andreias.

Bineinteles, noi le uram La multi ani cu sanatate si bucurii tuturor celor care poarta numele Sfantului Andrei, tuturor celor care isi sarbatoresc onomastica in 30 noiembrie. Si pe toti va invitam sa le faceti cadouri dulci, aromate, parfumate. Si ce altceva poate fi mai bun decat mierea Apidava?

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, va invitam si la concursul emisiunii noastre online Din Cetatea Albinelor APIDAVA. Iata ce trebuie sa faceti ca sa participati la concursul nostru! La prezenta emisiune online, va invitam sa inserati un comentariu cu textul „Iubesc traditiile si valorile romanesti, precum Apidava” si, peste trei zile de la prezenta postare, pe 30 noiembrie 2018, vom extrage la sorti cei cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cate un borcan de miere poliflora Roua Florilor de la Apidava. Noi va multumim si va asteptam, in continuare, alaturi de noi la seria noastra de emisiuni Din Cetatea Albinelor APIDAVA, ca sa aflam impreuna mai multe despre toate traditiile noastre stramosesti, despre valorile noastre, despre brandurile si produsele noastre romanesti, de care avem de ce sa fim mandri!