Din Cetatea Albinelor Apidava – Traditii de Sfantul Ilie
7In fiecare an, in 20 iulie, il sarbatorim pe Sfantul Ilie, unul dintre cei mai mari profeti ai Vechiului Testament. Sarbatoarea lui Sant-Ilie, asa cum mai e cunoscuta in popor, este insotita de unele dintre cele mai interesante traditii si, cum noi, in Cetatea Albinelor APIDAVA, ne-am propus sa ne reamintim impreuna de traditiile si obiceiurile noastre din mosi-stramosi, va invitam sa aflam mai multe despre toate acestea! Cu atat mai mult cu cat, de aceasta sarbatoare, in mod traditional, se gusta mierea noua si era una din zilele importante in calendarul apicultorilor, ca sa spunem asa!
TRADITII
In traditia populara, Sfantul Ilie este cunoscut mai degraba ca un personaj mitologic, Sant-Ilie, om bun la suflet, dar iute din fire. In Panteonul romanesc, Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca. Sant-Ilie este asemeni unui Zeu solar, ziua de 20 iulie fiind considerata mijlocul sezonului pastoral, cand ciobanii isi coboara turmele de la stana. In imaginatia populara, Sfantul Ilie este cel care a primit de la Dumnezeu un car de foc si putere sa-i omoare pe diavoli. Fulgerul este interpretat ca un semn ca Ilie umbla prin cer cu carul lui de foc, pentru a-i pedepsi pe demoni, iar tunetul este semn ca a mai omorat un diavol. Rotile carului au zimti care gauresc cerul, iar apa se scurge pe pamant sub forma de ploaie.
De aici si traditia potrivit careia Sfantul Ilie aduce ploile datatoare de bogatie. Inaintea zilei de Sfantul Ilie, se incheie toate obiceiurile de chemare a ploii. In aceasta perioada, pe timp de ploaie, furtuna sau vijelie, oamenii isi fac foarte des semnul crucii, pentru ca Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cand i-a dat biciul in mana: “Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”
Se spune ca, daca in ziua de Sfantul Ilie este furtuna, nu trebuie sa se deschida nici usile, nici ferestrele caselor, ca nu cumva sa se ascunda inauntru vreun diavol ce fuge de furia Sfantului. De teama, demonii se ascund prin pomi, pe sub stresinile caselor, spre care Sfantul Ilie trimite trasnete. In popor, se crede ca diavolii se ascund mai mult in lemnul de carpen – de aceea, acest lemn nu este folosit in gospodarie si nici nu se ascunde nimeni sub un carpen pe vreme de furtuna. Daca ploua, va ploua 20 de zile. In unele zone din tara, sarbatoarea Sfantului Ilie incepe cu cateva zile inainte de 20 iulie si culmineaza pe 22 iulie, cu cinstirea Sfantului Ilie de foc.
Odinioara, oamenii nu lucrau de Sfantul Ilie, ca sa fie feriti de grindina. In schimb, se obisnuia sa se imparta mere, miere si covrigi pentru cei adormiti. Traditia nu dadea voie sa se manance mere pana pe 20 iulie si nici nu era voie ca merele sa se bata unele de altele, ca sa nu cada grindina. Pe 20 iulie, merele, considerate fructele lui Sant-Ilie, se duc la biserica pentru a fi sfintite.
In unele zone din Moldova, in ziua de Sfantul Ilie se mananca grau nou fiert, cu miere de albine. Daca graul nu a fost treierat pana in ajunul praznicului, femeile imbraca straiele de sarbatoare si merg sa secere cativa snopi de grau, pe care ii scutura de boabe, piseaza graul si il fierb, pentru a-l consuma cu miere de albine. In alte zone se mananca fructe proaspete, pentru a fi sanatos tot anul ce urmeaza, insa nu mere varatece, pentru a nu fi lovit de traznete.
De Sfantul Ilie, la sat avea loc retezatul stupilor, adica recoltarea mierii de albine. La aceasta operatie luau parte numai barbatii curati trupeste si sufleteste, imbracati in straie de sarbatoare, ajutati de un copil. Femeile nu aveau voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei ai casei, impreuna cu rudele si vecinii invitati la sarbatoare, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva, adevarata petrecere cu cantec si joc, asigura belsugul apicultorilor si apara stupii de furtul manei. Era extrem de important ca la aceasta masa sa nu fie prezenti stiutorii de farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari avea puteri magice.
In zorii zilei de Sfantul Ilie se culeg cele mai bune ierburi de leac, precum busuiocul, care se pun la uscat in locuri umbroase. Se crede ca, daca omul poarta in ziua de praznuire a Sfantului Ilie matisori de salcie sfintiti la Florii, va fi ferit de fulgere.
Odinioara, se obisnuia ca, de praznicul Sfantului Ilie, sa se organizeze targuri si intalniri ale comunitatilor satesti, numite nedei. Printre cele mai frumoase manifestari prilejuite de sarbatoarea Sfantului Ilie sunt si vestitele targuri de fete, cel mai cunoscut fiind cel de pe Muntele Gaina.
Despre Sfantul Ilie trebuie spus ca s-a nascut in tinutul Tesvi, din Galaad (pe teritoriul Iordaniei de astazi), de unde si numele de Tesviteanul, in familia unui preot al Legii Vechi. Sfantul Prooroc Ilie a venit pe lume cu mult inainte de Iisus Hristos. Activitatea Sfantului Ilie s-a desfasurat in regatul Israel din Samaria, unde a fost trimis de Dumnezeu pentru a-i vesti regelui Ahab marea seceta. In loc sa se pocaiasca, regele a incercat sa-l ucida pe prooroc. Catre sfarsitul anilor de seceta, Dumnezeu l-a trimis din nou pe Ilie la regele Ahab, ca sa-i descopere acestuia ca pricina suferintelor poporului sau era inchinarea la idoli. Ca sa-l cunoasca pe adevaratul Dumnezeu, Sfantul Ilie i-a propus lui Ahab sa ridice un jertfelnic si sa se roage mai intai proorocii lui Baal, apoi el sa se roage lui Dumnezeu. Poporul, sfetnicii si proorocii s-au rugat idolilor, insa… nu s-a intamplat nimic. Spre seara, s-a rugat si Sfantul Ilie si Dumnezeu a trimis foc din cer si a ars totul. Atunci, multimile au cazut cu fata la pamant si s-au cait de pacate. In Biblie, se spune ca Sfantul Ilie a fost rasplatit de Dumnezeu pentru viata lui lipsita de orice pacat, prin ridicarea la cer cu trupul, fara moarte fizica. La fel s-a intamplat si cu Enoh, un alt mare profet al Vechiului Testament. Tot din Scriptura aflam ca, la sfarsitul veacurilor, Ilie si Enoh se vor intoarce pe pamant, il vor infrunta pe Antihrist, vor fi martirizati si vor cunoaste si ei moartea fizica, fireasca pentru orice om.
Sfantul Ilie este, asadar, respectat si iubit, fiind considerat in traditia noastra populara ocrotitorul recoltelor, iar atunci cand au loc fenomene meteorologice spectaculoase se spune ca Ilie trece cu caruta sa de foc prin cer. El este si patronul apicultorilor – in 20 iulie, la sate, cei care cresteau albine recoltau prima miere (asa cum am vorbit, este, de fapt, sarbatoarea retezatului stupilor. Potrivit traditiei, de Sfantul Ilie se mananca nu numai miere noua, ci se mananca pentru prima data si nuci, si alune, si struguri si multe alte fructe…
Trebuie sa spunem ca in 20 iulie este si ziua onomastica a celor care poarta numele Ilie. In limba romana, numele Ilie vine din greaca, de la Elias, care este forma elenizata a numelui ebraic Elyahu. Dintre personalitatile de la noi care poarta acest nume, ne amintim cu totii, bineinteles, inainte de orice alt nume, numele lui Ilie Nastase, celebrul tenismen. El s-a nascut in 19 iulie 1946, la Bucuresti, si a fost unul dintre cei mai buni jucatori de tenis din lume. Pe terenul de tenis, Ilie Nastase era un nonconformist, glumind, comentand negativ deciziile arbitrilor si folosind uneori tactici agresive, drept pentru care a fost poreclit, printr-un joc de cuvinte, Nasty, adica Rautaciosul. Noi le uram LA MULTI ANI tuturor celor care poarta numele Sfantului Ilie si va asteptam, bineinteles, mai departe alaturi de noi la seria de emisiuni Din Cetatea Albinelor APIDAVA!
CONCURS
Bineinteles, va invitam si la traditionalul nostru concurs! Iata ce trebuie sa faceti pentru a participa la concursul nostru. La prezenta emisiune online, va invitam sa inserati un comentariu cu textul “Miere Apidava pentru bucate traditionale romanesti!” si, peste trei zile de la prezenta postare, in 23 iulie 2018, vom extrage la sorti cei cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cate un borcan cu miere poliflora Roua Florilor de la Apidava. Va multumim si va asteptam in continuare alaturi de noi, alaturi de Cetatea Albinelor APIDAVA!
“Miere Apidava pentru bucate tradiționale românești! “
“Miere Apidava pentru bucate tradiționale românești !”
Foarte interesant 🙂 multumesc pentru postare.
“Miere Apidava pentru bucate traditionale romanesti!”
Miere Apidava pentru bucate traditionale romanesti!
Miere Apidava pentru bucate traditionale romanesti!
Miere Apidava pentru bucate traditionale romanesti!