Dragii nostri, in seria noastra de emisiuni online Din Cetatea Albinelor APIDAVA, vorbim, bineinteles, despre calitatea de exceptie a apicolelor romanesti, care sunt cunoscute peste tot in lume, dar vorbim si despre traditiile legate de apicultura romaneasca. Si, asa cum am mentionat si cu alte ocazii, stim ca pe vremuri apicultorii erau doar persoanele bune, doar oamenii credinciosi, cei alesi de Dumnezeu sa practice aceasta meserie. De regula, se tragea cu acul sau se arunca cu toporul pentru ca sortii sa decida unde anume sa amplaseze apicultorul stupina. Si am vorbit de multe assemenea traditii. Ceea ce vrem sa spunem este ca apicultorii erau oameni credinciosi si erau vazuti ca oameni buni, blanzi, care stiau sa interactioneze cu natura si cu albinele. Si, tocmai de aceea, in seria noastra de emisiuni Din Cetatea Albinelor APIDAVA am ajuns sa vorbim si despre traditiile noastre romanesti. Nu numai despre traditiile legate de apicultura romaneasca, ci si despre traditiile noastre crestinesti, despre istoria noastra, a romanilor, despre felul in care se impletesc lucrurile… Si facem aceasta cu atat mai mult cu cat  ne aflam in Anul Centenarului, cand sarbatorim 100 de ani de la facerea Romaniei Mari.

TRADITII

Cum vorbim despre traditiile noastre crestine si cum ne aflam la sfarsitul lunii octombrie, trebuie, bineinteles, sa vorbim despre Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir si mare facator de minuni, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste anual in 26 octombrie.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait in timpul domniei imparatilor Diocletian si Maximian, in secolul al III-lea. Despre Sfantul Dimitrie se stie ca era fiul guvernatorului Cetatii Tesalonic (orasul grecesc Salonic de astazi) si ca a fost botezat in taina de parintii sai, de frica prigoanei impotriva crestinilor. De mic, Dimitrie a fost crescut in spiritul iubirii crestine, ajutandu-i pe cei saraci. Astfel, odata cu trecerea anilor, Dimitrie a ajuns sa fie admirat si apreciat pentru intelepciunea si pentru bunatatea sa.

Dupa moartea parintilor sai, Dimitrie a fost chemat de Imparatul Diocletian, care l-a numit general al armatelor Tesaliei si proconsul al Greciei. In ciuda onorurilor extrem de inalte pe care le-a primit, tanarul Dimitrie nu s-a indepartat de la dreapta credinta. Desi era un strateg si un specialist extrem de apreciat in arta militara, o buna parte din zi o dedica invatarii si talcuirii invataturii lui Isus Hristos in fata poporului. Sfantul Dimitrie i-a convertit, astfel, pe multi la crestinism.

Dupa victoria din razboiul impotriva scitilor, in drum spre Roma, imparatul Maximian a decis sa se opreasca si la Tesalonic. Cu aceasta ocazie, cativa pagani invidiosi (intotdeauna se gassesc cativa pagani invidiosi) l-au denuntat pe Dimitrie imparatului ca este crestin si ca, mai mult decat atat, predica public invatatura lui Iisus Hristos. Maximian a poruncit, atunci, ca Dimitrie sa fie arestat si aruncat in temnita.

In acest timp, ca sa distreze poporul, Maximian l-a adus in cetate pe Lie, un barbat extrem de puternic, care ii intrecea pe toti in lupta. Dar un tanar crestin, Nestor pe numele sau, din cetatea Tesalonicului, s-a gandit sa se lupte cu Lie si sa-l infranga pe Lie. Astfel, a fost in secret in temnita, la Dimitrie, si i-a cerut ajutorul, i-a cerut binecuvantarea. Insemnandu-l pe frunte cu semnul Sfintei Cruci, Dimitrie i-a dat binecuvantarea si i-a spus lui Nestor ca il va invinge pe Lie cu siguranta. Prinzand curaj, Nestor a plecat sa se lupte cu Lie si, intr-adevar, l-a invins. Imparatul Maximian, sigur de victoria lui Lie, s-a maniat si, afland ca Dimitrie l-a binecuvantat pe Nestor, a trimis ostasii in temnita, ca sa il ucida. Astfel, Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a sfarsit in temnita, dar, mai apoi, tot din porunca lui Maximian, a fost decapitat si Nestor, el fiind cinstit de Biserica Ortodoxa la o zi dupa Sfantul Dimitrie, in 27 octombrie.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este unul dintre marii sfinti militari ai Bisericii Ortodoxe, alaturi de Sfantul Gheorghe si de Sfantul Mina. Numele de Izvoratorul de Mir provine de la faptul ca din moastele lui izvoraste mir facator de minuni. Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este cunoscut ca fiind ocrotitorul orasului Salonic, pe care l-a salvat de nenumarate ori de la distrugere, de la foamete, de la epidemii. Moastele sale se pastreaza in biserica Sfantul Dimitrie din Salonic, care dateaza din perioada in care Salonicul era un important oras din Imperiul Bizantin. Astazi, aceasta biserica se afla in patrimoniul UNESCO. Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, este considerat si protectorul tinerilor si al tuturor celor care se lupta cu patimile trupesti si sufletesti.

Si, asa cum v-am obisnuit, de fiecare data cand vorbim despre un sfant si despre praznicul unui sfant, nu uitam sa le spunem „La multi ani!” si tuturor celor care isi sarbatoresc onomastica cu aceasta ocazie. Si, bineinteles, vorbim si despre semnificatiile numelui respectiv.

Astfel, Dimitrie, cu varianta specific romaneasca Dumitru, este unul dintre cele mai vechi si mai des intalnite nume romanesti, care corespunde grecescului Demetrios, cu echivalentul feminin Demetra. Numele Demetrios era raspandit in toata lumea elenica, de la Atena pana in Macedonia si in Siria. Si trebuie sa spunem ca, pe langa faptul ca pe 26 octombrie Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir si facatorul de minuni, in 27 octombrie, pe langa faptul ca il sarbatoreste pe tanarul Nestor, de care am vorbit, il sarbatoreste si pe Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestiului, despre care vom vorbi, cu siguranta.

Insa, ca sa revenim la numele Dimitrie, respectiv Dumitru, trebuie sa spunem ca, in cultura romana, personalitatea cea mai de seama care a purtat acest nume a fost, bineinteles, Dimitrie Cantemir (1673-1723), despre care am invatat cu totii ca a fost un domn al Moldovei, un carturar, enciclopedist, filosof si scriitor apreciat de academiile din intreaga Europa. Dimitrie Cantemir s-a nascut in 26 octombrie 1673, in satul Silisteni, la sud de Husi. A studiat, impreuna cu fratele sau, Antioh, la Curtea Domneasca de la Iasi, unde a invatat limbile greaca, latina si slavona, fiind inzestrat cu o memorie extraordinara.

La varsta de 15 ani, Dimitrie Cantemir a fost luat prizonier la Constantinopol, ca zalog pe langa Inalta Poarta. In capitala Imperiului Otoman, Dimitrie Cantemir a petrecut 22 de ani, indeletnicindu-se cu studii diverse, indrumat de vestiti profesori ai epocii. Dupa moartea tatalui sau, Constantin, Dimitrie a fost ales domnitor al Moldovei, in 1693, fara a fi insa confirmat de Inalta Poarta. In locul lui, a fost ales domn fratele sau, Antioh, iar el a fost un timp ambasador la Constantinopol. Dimitrie Cantemir s-a casatorit cu fiica lui Serban Cantacuzino, Casandra, care i-a daruit mai multi copii. Turcii l-au inscaunat apoi pe Dimitrie Cantemir domn al Moldovei, la Iasi, in 1710. In secret, noul domn a incheiat un tratat cu tarul Petru cel Mare, in 1711, dorind sa elibereze Moldova de sub dominatia otomana. Dupa infrangerea armatelor ruso-moldovene la Stanilesti, pe Prut, Dimitrie Cantemir s-a refugiat in Rusia, impreuna cu familia sa si cu peste 4.000 de moldoveni, printre care si cronicarul Ion Neculce. La Moscova, a fost consilierul apropiat al tarului Petru cel Mare si a ramas in Rusia pana la moarte, in 1723. In 1935, osemintele sale au fost aduse in Romania si depuse la Iasi, in biserica Sfintii Trei Ierarhi.

Opere sale principale au fost „Divanul sau galceava inteleptului cu lumea”, prima opera scrisa in limba romana si, totodata, prima lucrare filosofica romaneasca, tiparita la Iasi, in 1698 A mai scris „Istoria ieroglifica”, considerata prima incercare de roman politico-social, scrisa la Constantinopol, in limba romana (1703-1705). Apoi a semnat „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor” (1719-1722), care cuprinde istoria romanilor de la origini pana la descalecatul lui Dragos, sustinand originea latina comuna a tuturor dialectelor romanesti. Dar probabil ca una dintre cele mai cunoscute lucrari ale sale este „Cresterea si Descresterea Imperiului Otoman” (1714-1716), lucrare care a fost tradusa in engleza, franceza si germana si i-a creat lui Dimitrie Cantemir o reputatie de savant european. Bineinteles, probabil ca noi apreciam mai mult „Descriptio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), o carte scrisa in latina (1714-1716), la cererea Academiei de la Berlin.

Alte personalitati cu numele Dimitrie sau Dumitru ale culturii romane au fost Dimitrie Cantemir, Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Onciul, Dimitrie Brandza, Dimitrie Gerota Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti, Dumitru Staniloae sau Dumitru Prunariu. Noi, bineinteles, le uram „La multi ani cu sanatate si bucurii!” tuturor celor care isi serbeaza onomastica de Sfantul Dimitrie.

Si trebuie sa spunem ca acest nume este un nume extrem de puternic, un nume de forta, care provine de la numele grecesc Demetrios, care o evoca pe zeita Demeter, de unde provine si forma feminina a numelui, Demetra, fiica a lui Cronos si a Rheei si mama Persefonei. Demetra era, de fapt, o veche divinitate a vegetatiei si a fertilitatii, a pamantului, fiind considerata ocrotitoarea ogoarelor si a casatoriei, carora le daruieste rodnicie. De numele ei se leaga si misterele eleusine, cult antic secret, bazat pe stravechi rituri agrare. Numele Demeter s-ar traduce prin „pamantul-mama”. Este compus din elementele De- (care ar corespunde grecescului Ga, care inseamna „pamant”) si meter – „mama”.

La noi, numele Dimitrie, cu varianta Dumitru, a ajuns prin intermediul cultului sfintilor martiri crestini si s-a suprapus peste o serie de credinte pagane. Specific romaneasca, forma Dumitru pune probleme in ceea ce priveste explicarea primului „u”. In cele mai vechi documente romanesti, pe langa Dimitrie si Dumitru, apar si numele de Dimitru, Dimitriu, Dima.

Noi le spunem „La multi ani!” tuturor celor care poarta aceste nume, dar si derivate, precum Mitru, Mitrut, Dumitras sau, in cazul femeilor, Dumitra, Mita, Mitana, Mitanus.

Si va multumim inca o data tuturor pentru ca urmariti seria noastra de emisiuni online Din Cetatea Albinelor APIDAVA, din care aflam impreuna atat de multe despre traditiile noastre crestine, romanesti, stramosesti, dar si despre forta acestor nume traditionale romanesti.

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, va invitam si la concurs, la concursul emisiunii Din Cetatea Albinelor APIDAVA. Iata ce trebuie sa faceti pentru a participa la concursul nostru: la prezenta postare, va invitam sa inserati un comentariu cu textul „Respect traditiile stramosesti, precum Apidava” si, peste trei zile de la prezenta postare, in 26 octombrie, ii vom extrage la sorti pe cei cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cadou cate un borcan de miere poliflora Roua Florilor de la Apidava. Va multumim si va asteptam in continuare alaturi de noi!