Din Cetatea Albinelor APIDAVA – Traditii de Sfintele Pasti
Proiect susținut de APIDAVA.
Realizator: Cecilia Caragea.

In Cetatea Albinelor Apidava ne pregatim, ca si dumneavoastra, de Sarbatoarea Sarbatorilor, de Sfintele Pasti, de Invierea Domnului! Patimile Domnului nostru Iisus Hristos se incheie cu invierea Sa din morti, fundamentul credintei noastre crestine. Dupa Saptamana Patimilor urmeaza Saptamana Luminata si noi toti ne gandim la traditiile noastre crestine, incercam sa le pastram, sa le intelegem, sa le perpetuam frumusetea si intelesurile.

TRADITII

In fiecare an, Sfintele Paste ne aduc lumina si bucurie. Aprinderea Sfintei Lumini este o minune care se repeta an de an, o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea omeneasca, marturie ca Domnul nostru Iisus Hristos, Lumina Lumii si Mantuitorul sufletelor noastre, a inviat din morti a treia zi, daruindu-ne viata vesnica. Asemenea ucenicilor care L-au vazut pe Domnul inviat, din Noaptea Invierii si pana la Inaltarea Domnului, credinciosii se saluta si raspund la salut cu vestea bucuriei Invierii: Hristos a inviat!, Adevarat a inviat!

MASA DE PASTE

Un element esential in cadrul marilor sarbatori il constituie masa. In functie de specificul sarbatorii, in intreaga lume, masa are o importanta substantiala, existand mereu un raport direct intre simbolistica sarbatorii si cea a bucatelor alese.

Dupa cum spuneam, Sarbatoarea Pastelui este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, cu semnificatii profunde pentru lumea crestin ortodoxa si nu numai. De Pasti, se sarbatoreste Invierea Mantuitorului, un moment religios crucial. Este o sarbatoare care simbolizeaza purificarea noastra spirituala ca oameni, ca fii ai lui Dumnezeu, dar si purificarea trupeasca, prin saptamana care precede aceasta mare sarbatoare. Un adevarat ritual culinar, caruia i se adauga o conduita crestineasca impecabila, aminteste credinciosilor de sacrificiul pe care Mantuitorul L-a facut pentru noi. Este, in acelasi timp, prilej de renastere, de intampinare a primaverii, dar si de reinnoire sufleteasca.

Iata de ce masa de Paste nu este doar o masa de sarbatoare, ci una in care simbolurile religioase se impletesc cu bucatele alese, atent pregatite, dar si cu atmosfera calda, de primavara sufleteasca si de renastere. Un rol esential in aceste sens il au culorile. Acestea trebuie sa fie cat mai vii si cat mai frumos imbinate, astfel incat sa creeze un intreg primitor, un fundal propice starii de bine. Masa de Paste trebuie sa constituie un element al armoniei, un pretext al reunirii familiei si al reinnoirii notiunii de familie.

Masa de Paste in Europa

Nu doar pentru noi, romanii, ci si pentru multe alte tari din Europa si din lume, masa de Paste contine numeroase simboluri. Nelipsit din aproape nici o tara europeana, oul este, in Germania, pe langa ingredient pentru bucatele de pe masa, un obiect de decor cu care se impodobesc tufele si copacii din preajma casei. Pentru a ornamenta copacii in acest mod, ouale de gaina sunt golite de continut si apoi colorate de catre copii. In aceasta tara, iepurasul de Paste ascunde oua de ciocolata si alte dulciuri in gradina, urmand sa fie descoperite de catre copii. In Germania, de pe masa de Paste nu lipsesc bucatele traditionale. Astfel, pe langa cosuletele cu oua vopsite, frumos decorate cu fire verzi de iarba, nu lipseste cozonacul si friptura de miel.

In Bulgaria, intalnim o traditie mai neobisnuita legata de ciocnitul oualor. Acestea se ciocnesc de peretele bisericii, inaintea slujbei de Inviere..

In Serbia, la masa de Paste exista obiceiul ca persoana cea mai in varsta din casa sa ciocneasca un ou incondeiat cu toti invitatii, facandu-le urari de sanatate si de noroc. Masa este bogata, se pregateste drobul, nelipsita friptura de miel si pasca.

Grecia este si ea una dintre tarile in care Pastele se sarbatoreste cu mese bogate din cele mai alese bucate. Fireste, nu exista masa de Paste fara preparatele din miel. Acesta se prepara la cuptor, impreuna cu multe condimente care confera o savoare speciala, asa cum se cuvine unei mese de sarbatoare. Nu lipsesc sosurile rafinate, din menta, si nici vinul rosu. Iar printre aceste minunate bucate isi face intotdeauna locul faimoasa baclava. In Grecia, in ziua de Paste se daruiesc lumanari frumos decorate.

Si in Italia, vedeta la masa de Paste este mielul. Marinat sau inabusit la cuptor, acestuia i se adauga intotdeauna condimente, precum rozmarin sau lamaie. Masa este bogata in legume: spanac, sparanghel sau anghinare. Asemanatoare cu pasca romaneasca este Pane di Pasqua, un preparat din branza dulce, aromata cu vanilie si lamaie. Tot aici se prepara si cozonacul cu migdale, in forma de porumbel, cozonac care poarta numele de Colomba.

Cunoscuta pentru vinuri fine si mancaruri sofisticate, Franta sarbatoreste Pastele cu o masa plina de bucate alese. Nu lipseste mielul, preparat fie la cuptor, fie sub forma de frigarui combinate cu diverse legume. Cand vine vorba de dulciuri, francezii se intrec si ei in cele mai delicioase tarte, de fructe sau de ciocolata.

Si Spania este una din tarile europene in care masa de Paste este una indelung pregatita. Una din specialitatile culinare prezente pe masa festiva de Paste este painea umpluta, fie cu carne, fie cu legume. Pe langa aceste painici, bucatele traditionale pentru masa de Paste includ pestele preparat alaturi de legume, dar si carnea de miel la cuptor cu garnituri de cartofi sau fasole verde. Tot in Spania exista si o frumoasa traditie prin care, pe apele curgatoare, de Paste trec lin, barcute care duc personaje celebre din Biblie.

Rusii pregatesc si ei cozonac, cu diverse umpluturi, cu mac, cu nuci, cu diverse arome, de vanilie, de rom sau de lamaie. Masa de Paste in Rusia este foarte bogata. Se vopsesc ouale, iar apoi se sparg cu ajutorul unor cuie, pentru a simboliza cuiele care au strapuns trupul Mantuitorului.

In Ungaria, pregatirile pentru sarbatorile pascale sunt similare cu ale noastre. In saptamana care precede sarbatoarea, se face curatenie; se curata nu doar casa in care se locuieste, ci si sufletul, in asteptarea marii sarbatori. Se incondeiaza ouale, se pregatesc cele mai alese bucate si se petrece timp in sanul familiei. Micul dejun din prima zi de Paste include neaparat oua. Tot in aceasta zi, are loc (la fel ca si in unele zone din tara noastra) stropirea fetelor cu parfum, pentru ca acestea sa aiba noroc intregul an. Fetele stropite daruiesc baietilor oua incondeiate.

Masa de Paste pe meleagurile noastre

Din timpuri stravechi, in Romania, Pastele este una dintre cele mai asteptate sarbatori religioase. Dupa postul care precede marea sarbatoare, dupa cele 40 de zile de curatire sufleteasca si trupeasca, masa de Paste abunda in cele mai alese bucate traditionale. In functie de zona tarii, gospodinele pregatesc drob de miel, friptura de miel, cozonac, pasca si incondeiaza ouale. Acest procedeu, de incondeiere a oualor, a devenit o traditie dusa la rang de arta in tara noastra.

Dupa ce participa la slujba de Inviere, romanii savureaza un mic dejun festiv, din care nu lipsesc ouale vopsite, ceapa verde, casul, dar si celebrul drob. Insa, inainte sa serveasca acest bogat mic dejun, in unele zone din tara se mai pastreaza inca traditia ca oamenii sa se spele pe fata cu apa neinceputa, in care se pune un ou sfintit, ritual despre care se crede ca aduce noroc si bunastare pentru restul anului. La slujba de Inviere, oamenii merg imbracati in haine noi sau in port traditional. Hainele noi sunt menite sa completeze procesul de renastere, desfasurat in timpul postului. Astfel, dupa ce si trupul si sufletul s-au reinnoit, e nevoie si de straie noi, ca imaginea sa fie completa. La fel ca si la alte popoare, si in Romania, masa de Paste este prilej de intrunire cu familia, de regasire a radacinilor si de respect pentru traditiile stramosilor nostri.

Cozonacul si pasca sunt nelipsite de pe masa de Paste a romanilor. Fie ca este umplut cu nuca sau cu mac, impletit sau rulat, cozonacul este un element esential al meniului pentru acesta mare sarbatoare, desigur, alaturi de pasca, preparata in unele zone dupa retete foarte vechi.

Drobul face parte si el din acest meniu, fiind un preparat traditional romanesc, intalnit insa si in Scotia, insa preparat cu mult mai putina verdeata decat la noi. In Romania, drobul contine, pe langa maruntaie de miel, verdeturi precum patrunjel, marar, ceapa verde sua chiar leustean.

Nelipsita de la masa de Paste este si friptura de miel, insotita de garnituri de legume.

Din toate aceste bucate delicioase, de Paste, la fel ca si de alte sarbatori, romanii daruiesc din toata inima. Astfel, in majoritatea zonelor din tara, imediat dupa sfintirea cosului, oamenii isi impart intre ei pasca, oua incondeiate si cozonac, fie ca ofranda in memoria celor trecuti dincolo, fie ca semn al aprecierii fata de semeni.

Fara indoiala, Pastele este o sarbatoare pretuita in intreaga lume. Fiecare tara are, desigur, cultura, traditiile si obiceiurile sale, insa fundamentul acestei mari sarbatori este, pentru toti, Invierea Mantuitorului. Este momentul potrivit pentru ca familia sa se reuneasca si sa savureze bucate alese, preparate cu atentie si cu multa daruire.

Vopsirea Oualor in Saptamana Patimilor

Obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori a fost atestat cu multe secole inainte de Hristos. In ceremoniile antice de reinnoire a timpului, oul, mai ales cel colorat, era perceput ca un element generator de viata, asociat conceptiilor cosmogonice care compara Universul cu un ou. Arhetipul oului, frecvent la toate popoarele antice, a fost preluat de crestinism, unde oul colorat si impodobit devine simbolul Mantuitorului Hristos, biruitorul mortii. Intreaga natura rezoneaza cu Patimile lui Hristos, ea renascand, triumfatoare, odata cu Invierea Mantuitorului.

Inrosirea si incondeierea oualor in Saptamana Patimilor sunt considerate mestesuguri populare de un rar rafinament artistic, sinteza de credinte si obiceiuri precrestine. Din batrani se spune ca ouale de Pasti sau cojile acestora sunt aducatoare de frumusete si sanatate, de belsug si rod bogat. De asemenea, se crede ca ele pot lega sau, din contra, indeparta oamenii, si ca pot grabi casatoria fetelor. Traditia cerea ca oul sa fie ales in ziua de miercuri din mijlocul postului mare, pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru. Era gatit in Saptamana Patimilor, pentru a fi ucis prin ciocnire si mancat sacramental in ziua de Pasti.

Simbolul oualor rosii este strans legat de Patimile Mantuitorului. Legenda spune ca Sfanta Fecioara Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, avea la ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce atunci cand a inceput sa-L planga pe Hristos. Se spune ca sangele Lui a inrosit ouale, iar de atunci s-a pastrat obiceiul vopsirii oualor de Pasti in rosu.

La inceput, pentru vopsirea oualor se foloseau culori vegetale, precum galben, simbol al soarelui, si rosu, culoarea discului solar la rasarit si la apus. Rosul se obtinea din coaja de ceapa rosie sau sfecla proaspata, galbenul – din morcovi, flori de galbenele, coaja de mar, coaja de portocale sau lamaie, verdele – din spanac. La noi ouale incondeiate sunt decorate cu chipul lui Hristos sau cu motive geometrice specifice artei populare romanesti, cu respectarea celor doua principii fundamentale, simetria si alternanta. Un motiv frecvent este cel al soarelui sub forma unui disc cu sau fara raze, oul si reprezentarea soarelui fiind strans legate de stravechile sarbatori ale echinoctiului de primavara. Un alt motiv bogat in semnificatii este pomul vietii, reprezentat sub forma unei vaze cu flori, a unui brad sau a unei crengi de brad.

Odinioara, existau numeroase procedee tehnice de incondeiere a oualor, din care se mai foloseste astazi procedeul scrierii motivelor decorative cu ceara, cu ajutorul condeiului. Modelul este ales in functie de marimea oului, apoi este desenat cu condeiul inmuiat in ceara calda. Dupa introducerea oului in prima culoare, galben, liniile trasate cu ceara raman albe. Dupa uscare, desenul este completat cu alte motive, apoi oul este introdus in culoarea rosie. In continuare, modelul este completat prin desenare si introducere in culoarea neagra. Dupa aplicarea ultimei culori, oul este asezat pe o plita incalzita, pentru ca ceara cu care au fost desenate modelele sa se usuce. Ouale incondeiate reprezinta un tot unitar de semne si simboluri cu semnificatii multiple.

Motivele ornamentatiei oualor difera in functie de localitate sau chiar in interiorul aceluiasi sat. Cu toate acestea, exista motive care revin in mod constant. Printre ele se numara motivele din regnul animal – albina si mielul sunt animalele care apar cel mai des pe ouale incondeiate. Bineinteles, apare si spicul de grau; astfel, este reprezentat regnul vegetal. Dar exista o serie intreaga de simboluri care trimit la lumea de dincolo, la harnicia pe care trebuie sa o demonstram in aceasta lume, la felul in care noi trebuie sa traim.

Iata cum albina este prezenta chiar si pe ouale incondeiate, pentru ca este un simbol al armoniei, un simbol al armoniei cu ceilalti membri din stup, dar si un simbol al armoniei cu natura, de la care avem atatea de invatat…

Noi va dorim, de aici, din Cetatea Albinelor Apidava, sarbatori cu drag, sarbatori cu lumina!

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, in seria Din Cetatea Albinelor Apidava avem, de fiecare data, si un concurs. Concursul se desfasoara pe pagina de Facebook Cecilia Caragea. Va invitam sa faceti cozonaci si prajituri cu miere, cu cea mai fina miere, cu mierea de salcam de la Apidava. Va invitam sa pastrati traditia sarbatorilor cu branduri romanesti, precum Apidava! Si de aceasta data am pregatit un concurs cu 5 premii. Iata ce trebuie sa faceti ca sa participati la concursul nostru. La prezentul material video va invitam sa postati un comentariu cu textul “Pastreaza traditia cu branduri romanesti, precum Apidava!”, iar marti, 10 aprilie 2018, ii vom trage la sorti pe cei cinci castigatori. Fiecare se va putea delecta cu mierea de salcam de la Apidava!

Sarbatori cu liniste, cu armonie si cu lumina!