Din Cetatea Albinelor Apidava – Mierea de castan
0E vremea castanilor infloriti si, atunci, fireste, la emisiunea online Cetatea Albinelor APIDAVA ne-am gandit sa vorbim despre mierea de castan!
Mierea de castan, chiar daca este mai rara, este deosebit de apreciata, atat pentru gustul ei deosebit, cat mai ales pentru efectele ei terapeutice. Mai putin cunoscuta in tara noastra, ea reprezinta un produs cu care se pot mandri in primul rand apicultorii francezi, Franta reprezentand cel mai important producator de miere de castan.
Avand culoarea chihlimbarului intunecat, o aroma intensa, intepatoare, un pic amaruie, cu o aciditate redusa, ea este inconfundabila atat ca aspect, cat si din punct de vedere al gustului. Cu un continut mai bogat in fructoza decat in zaharoza, procesul de cristalizare este lent, incepand in general doar dupa doi ani. Este usor de digerat, nu irita sistemul digestiv si este rapid asimilata in organism. Bogata in polen, vitamine, enzime, oligoelemente si saruri minerale, cu proprietati antibacteriene, antiinflamatorii, expectorante si de sustinere a imunitatii, mierea de castan se distinge in primul rand prin proprietatile sale terapeutice, fiind recomandata in boli ale stomacului si intestinelor, in afectiuni biliare sau hepatice, renale si ale prostatei, precum si in osteoporoza. Ea reprezinta, de asemenea, un bun remediu pentru problemele sistemului circulator, precum varicele, afectiunile sistemului urogenital si in cazul ulcerelor gastro-intestinale. Nu mai putin importanta este actiunea mierii de castan in cazul afectiunilor respiratorii, durerilor de gat, bronsitei, gripei si racelii. Ea ne ajuta sa ne recapatam apetitul, este un bun energizant si un calmant deosebit de puternic, fiind benefica pentru cei care sufera de oboseala sau depresie,avand un efect excelent asupra sistemului nervos.
Albinele iubesc acest copac deosebit. Castanul este un copac puternic si misterios, ce poate atinge peste 30 de metri inaltime. Arbori foarte batrini pot ajunge la diametrul de 4 m. Castanul comestibil, de multe ori, poate atinge de multe ori chiar sute de ani. Castanul ne incanta primavara cu ramurile sale viu colorate si cu parfumul proaspat al florilor, pentru ca toamna sa reverse, spre bucuria copiilor, o adevarata ploaie de castane. Ne rasfata cu frunzele lui mari, compuse din sapte foliole, iar florile grupate in ciorchini mari ce se inalta semeti, albe sau cu nuante rosiatice sau galbene, creeaza un adevarat tablou feeric. Din pacate, sunt tot mai rare parcurile si strazile ce se bucura de prezenta lor…
Un frumos basm romanesc ne spune ca, demult, era un taran sarac, de prin partile Dobrogei, pe numele sau Castan, care isi alina amarul la umbra unui copac inalt, care nu inflorea si nu dadea niciodata rod. Cand batrana mama a lui Castan s-a stins din viata, sarmanul om l-a rugat pe preotul satului sa-i faca slujba de ingropaciune, dupa care s-a dus, amarat, sa-si aline durerea la umbra copacului cel inalt, caci saracul nu avusese bani nici macar sa-i aprinda o lumanare mamei sale. Intr-un tarziu, a adormit, jelindu-si durerea cu voce tare. Cand s-a trezit de dimineata, nu mica i-a fost mirarea: copacul cel sterp se transformase intr-un altar verde din care se ridicau sute de lumanari albe, impodobite cu flacara galbena a polenului. Iar peste cateva luni, pomul i-a oferit roadele sale, numai bune de vindecat suferintele celor bolnavi. Si, cum doar el stia sa le foloseasca, a ajuns cel mai cautat om din sat, iar faima lui s-a raspandit in toata Tara Romaneasca. Iar dupa ce a murit, copacul – ale carui ramuri primavara se transformau in adevarate candelabre – a ramas sa-i poarte numele. Si, de-atunci, acest copac s-a numit Castan.
Dar nu numai oamenii se bucura de frumusetea si de darurile castanului. Atrase de frumusetea si de parfumul florilor de castan, albinele au gasit si ele in florile falnicului copac o inestimabila sursa de hrana, pentru a ne oferi noua minunata miere de castan, cu gustul ei special, constituind in acelasi timp un dar nepretuit pentru sanatate.
In tara noastra, sunt sute de hectare de castani, in special in regiunile din Tismana si Maramures, insa exista parcuri in care aleile sunt imprejmuite de castani si in celelalte regiuni din tara, intrucat se adapteaza cu brio climatului tarii noastre. In Maramures, la poalele Muntilor Gutai, avem o rezervatie naturala de castani comestibili, ce se intinde pe o suprafata de 500 de hectare, iar la poalele Muntilor Ignis il gasim alaturi de stejar, gorun, carpen, paltin de munte, tei argintiu si cires salbatic. Aproape nestiuta, se intinde o alta padure de castani comestibili, de aproape cinci hectare, pe dealurile insorite de la Ghelari, de data aceasta in judetul Hunedoara.
Dincolo de legende, castanul ramane, de-a lungul timpului, unul dintre cei mai iubiti si apreciati arbori, atat pentru frumusetea lui si pentru gustul special al minunatelor sale fructe, cat si pentru beneficiile aduse sanatatii si frumusetii. Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au observat calitatile terapeutice ale castanului. In apropierea acestuia, cei lipsiti de energie sau cei care cad adesea in depresii se incarca cu voie buna si devin mai optimisti. Nu degeaba, in satele din tara noastra, oamenii obisnuiau sa poarte castane in buzunare, ca semn de noroc si de sanatate. De asemenea, celor carora viata nu le rezervase bucurii, ci necazuri, li se confectionau talismane din castane, cu credinta ca acestea absorbeau suferintele si le inlocuiau cu o stare de bine. Recent, studiile au demonstrat ca extractul de castane protejeaza activitatea creierului, asigurandu-i o oxigenare optima, ceea ce duce la o stare de bine si la claritate in gandire.
Castanul este specific regiunilor temperate din emisfera nordica si este prezent in peste 10 specii diferite. La noi, intalnim in primul rand castanul salbatic, Aesculus Hippocastanum, raspandit in tot sud-estul Europei. Aesculus provine de la latinescul esca, mancare, iar hippocastanum vine din greaca, de la hippos, care inseamna cal, si kastanon, adica ghinda. Astfel, este denumit si castanul cailor, deoarece alina suferinta cailor bolnavi de tignafes, un emfizem pulmonar. Popular, mai este cunoscut si sub denumirea de castan porcesc. Castanul salbatic a fost introdus la Viena de catre Clusius, gradinarul imparatului Maximilian, unde a fost cultivat pentru prima data in 1576, pentru ca apoi, in 1615, Bachelier sa-l introduca in Franta.
Fructele acestuia contin un alcaloid, aesculin, cu efecte teraputice benefice, dar toxic in cantitati mari. Astfel, chiar daca sunt mancate de veverite, sunt toxice pentru oameni. Este cultivat insa datorita frumusetii sale si umbrei placute cu care ne rasfata, dar si in scop medicinal, datorita proprietatilor lui antiinflamatoare, antiedematoase, vasoconstrictoare, astringente, hemostatice si febrifuge, dar poate in primul rand datorita faptului ca stimuleaza circulatia venoasa de revenire. Sunt utilizate scoarta ramurilor tinere, frunzele, florile si castanele, atat ca alifii pentru uz extern, cat si sub forma de tincturi sau vin medicinal pentru uz intern. Trebuie avut insa grija ca acestea sa nu provina de la Aescus Carnea, castanul rosu, raspandit in Europa de est si Muntii Caucazului, deoarece acesta este otravitor. Copacul, care se pare ca a aparut ca urmare a polenizarii incrucisate intre Aescus Pavia si Aescus Hypocastanum, este insa, cu un aer exotic, de o rara frumusete, cu florile lui roz sau rosii.
Castanul se poate mandri si cu lemnul lui de o calitate deosebita, frumos si durabil, fiind folosit la confectionarea de mobila, butoaie sau in constructii. Si nu avem voie sa uitam si de binefacerile castanelor pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoza si nici de masca pentru tenul gras, ce se bazeaza pe proprietatile tonifiante si astringente al principiilor active prezente in castane, care regleaza activitatea glandelor sebacee. Sunt nenumarate produse cosmetice care isi datoreaza eficacitatea binefacerilor castanelor.
Dar faima castanului vine, totusi, in primul rand datorita delicioselor castane cu care ne rasfata Castanul comestibil, Castanul dulce, cu numele sau stiintific Castanea sativa, originar din sudul Europei si Asiei Mici. El infloreste mai tarziu decat alte specii de castani, in general, abia la sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie. Castanele cu care ne rasfata apoi, de la sfarsitul lui septembrie pana la inceputul lui noiembrie, reprezinta o importanta sursa de vitamine si minerale, benefice in primul rand persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor. Si trebuie stiut ca piureul de castane reprezinta unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat.
Cunoscut si cultivat inca de pe vremea Romei antice, castanul comestibil a patruns treptat si in regiuni mai nordice decat arealul sau natural, incepand cu Evul Mediu timpuriu, fiind cultivat si de calugari in gradinile manastirilor, iar astazi exemplare ce au implinit deja sute de ani pot fi gasite in intreaga Europa.
Castanele sunt frecvent coapte sau prajite, sub forma prajita fiind foarte apreciate in Franta, Italia si mai ales in Corsica. Si la noi, toamna are parfum de castane prajite. Iar gospodinele prepara din ele gustosul piure, o delicatesa care ii poate imbuna si pe cei mai drastici critici culinari. Castanele se pot gati si la tigaie, insa cel mai raspandit si delicios mod de preparare a lor ramane coacerea la cuptor, timp de 20-30 de minute, la 220 grade Celsius. Este important sa fie curatate calde, deoarece dupa racire se decojesc mai greu. Pentru a te bucura doar de castanele sanatoase, e bine sa le pui mai intai intr-un bol cu apa. Castanele putrezite, uscate sau mancate de viermi se ridica si plutesc la suprafata, putand fi lesne inlaturate.
Traditia culinara a zonei e clara: castanele se folosesc pe post de desert, indiferent ca sunt consumate fierte sau coapte, piure sau glazurate sau in compozitia unor delicioase prajituri. In tarile vestice, insa, cum ar fi Italia si Franta, bucatarii marilor restaurante folosesc castanele pentru a umple pieptul de curcan sau pentru a pregati o excelenta salata cu varza de Bruxelles si sunca. Retetele pe baza de castane sunt extrem de variate. De la celebrele castane fierte, prajite, uneori cu sare, la cele coapte la cuptor, uneori cu dovleac, sau de la minunatul piure de castane, eventual cu menta si rozmarin, de la crema de castane cu frisca si pana la diferitele torturi de ciocolata sau de vanilie cu crema de castane sau la briosele cu castane sau cu cafea, mascarpone si piure de castane, pentru a nu mai vorbi de rulada cu piure de castane sau de budinca de mere cu crema de castane, avem nenumarate variante de a prepara un delicios desert pe baza de castane. Dar castanele ocupa in gastronomie un loc mult mai important. Trebuie neaparat sa gustati o delicioasa supa de castane, un sufleu de castane, pentru a nu mai vorbi de tocanita de carne de vita si castane, de rulada de curcan umpluta cu castane si piure de cartofi cu sos de afine. Si nu va puteti lauda ca ati descoperit cu adevarat castanele pana nu gustati si iepurele salbatic cu castane, gasca umpluta cu castane sau pieptul de curcan cu castane.
Dar, inainte de toate, trebuie sa descoperiti delicioasa de miere de castan! Caci, fara indoiala, cel mai de pret dar pe care ni-l poate oferi castanul ramane mierea de castan. Mai ales daca apelati la o miere cu adevarat de calitate, precum cea pe care ne-o ofera Apidava, cu adevarat o marca a calitatii si respectului fata de consumator. Importata din Franta, patria mierii de castan, dupa cum spuneam, aceasta miere este cu adevarat de cea mai buna calitate, perfact naturala, certificata de laboratoarele de analize europene la cele mai inalte standarde. Va invit, asadar, sa descoperiti mierea de castan din portofoliul Apidava!
CONCURS
Asa cum v-am obisnuit, va invitam si la concursul emisiunii Din Cetatea Albinelor Apidava! Concursul se desfasoara pa pagina de Facebook Cecilia Caragea. Iata ce trebuie sa faceti pentru a participa la concursul nostru: la prezenta emisiune online, va invitam sa inserati un comentariu cu textul “Mierea de castan de la Apidava“ si peste trei zile de la prezenta postare (in 10 iunie 2018) vom extrage la sorti cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cate un borcan de miere de castan de la Apidava! Sanatate si succes!