Schimba-ti Viata! Informeaza-te! – Sanatatea auzului si protezarea auditiva bilaterala
0Schimbă-ți Viața! Informează-te! – Sănătatea auzului și protezarea auditivă bilaterală
B1 TV, 21 ianuarie 2024, de la ora 9.40
Invitat: domnul Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general al Cabinetelor Clarfon
Emisiune susținută de Clarfon (www.clarfon.ro, www.facebook.com/clarfonro, 031 9111)
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, se prea poate să ajungem să ne confruntăm cu o slăbire a auzului, însă, din fericire, putem recurge la o reabilitare auditivă. Ce presupune aceasta, aflăm de la audiolog Ionuț Ștefănescu.
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Hipoacuzia, de foarte multe ori, este bilaterală, pentru că vârsta, principalul factor care afectează auzul, afectează ambele urechi. Nu putem să îmbătrânim la o ureche și la o ureche să nu îmbătrânim. Și, atunci, având o hipoacuzie bilaterală, este recomandat să recuperăm ambele urechi.
Bineînțeles, cauzele hipoacuziei pot fi multiple, iar în cazul hipoacuziei bilaterale, pare evident că protezarea auditivă trebuie efectuată pentru ambele urechi. Nu se întâmplă așa?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sunt bariere financiare în mod expres, pentru că două aparate auditive, logic, costă mai mult decât unul singur. Însă beneficiul este mult mai mare în cazul în care pacientul se protezează bilateral, chiar dacă aparatele auditive, cele două, costă mai puțin decât unul mai performant, rezultatul este mai bun. Pentru că două aparate auditive ne ajută să ne orientăm în spațiu. Știm de unde vine sunetul. Cu un aparat auditiv, nu avem o completare spațială a sunetului, pacientul are un disconfort, pacientul nu se simte bine, trebuie să se concentreze mai mult ca să audă. În cazul protezării bilaterale, raportul semnal-zgomot este unul mult mai bun, adică nu-l deranjează zgomotul la fel de mult. Nu îi trebuie un volum de amplificare mare la aparatul auditiv, în cazul în care îl poartă pe ambele urechi, pentru cele două urechi se ajută. În cazul protezării bilaterale, sunt foarte multe avantaje. Raportul semnal-zgomot este unul foarte bun, adică pacientul este într-un confort auditiv mai mare, nu-l deranjează zgomotul. Nu trebuie să dea aparatul auditiv la fel de tare ca în cazul în care ar avea un singur aparat, deci amplificarea este diminuată cu 5 decibeli, în ceea ce privește funcția aparatului auditiv. Cu două aparate auditive, știm de unde vine sunetul, iar asta e foarte important. Dacă trece o mașină pe stradă, cu un singur aparat nu știu dacă vine din dreapta sau din stânga. Cu două aparate auditive, știu dacă vine mașina din stânga, din dreapta sau din față. Deci este foarte important că mă orientez în spațiu. Cu două aparate auditive, câmpul dinamic de audiție este mult îmbunătățit și lărgit. Pot să aud persoane care sunt la distanță semnificativ mai mare decât dacă aș avea un aparat auditiv. Cu 10 metri. Deci pacientul este mult mai satisfăcut, în cazul în care poartă două aparate auditive.
Ce s-ar putea face în ajutorul pacienților hipoacuzici pentru ca aceștia să poată beneficia de protezare auditivă bilaterală atunci când aceasta li se recomandă?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: O abordare care ar putea să îmbunătățească foarte mult protezarea auditiv bilaterală, care este normală și corectă, o pot avea Casele de Asigurări de Sănătate, personalul medical din domeniu, atât medicii, cât și specialiștii acusticieni, tehnicieni audio-proteziști. Bineînțeles, și aplicarea soluției, în momentul în care faci probă cu două aparate, pacientul vede beneficiul și, cu siguranță, își dă seama ce înseamnă protezarea pe o ureche, comparativ cu două urechi. Iar Casa de Asigurări de Sănătate, dacă ar compensa două aparate auditive, ar ajuta și ar îmbunătăți foarte mult rezultatul și soluțiile pe care le-ar oferi pacienților ce suferă de hipoacuzie.
Cum credeți că ar putea fi îmbunătățite lucrurile în acest sens?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Casa de Asigurări de Sănătate este un suport pentru pacienții hipoacuzici, asigurați, bineînțeles, care pot apela la decontarea unui aparat auditiv. Noi sperăm să se îmbunătățească după modelul european, pentru că marea majoritate a țărilor din Uniunea Europeană decontează două aparate auditive. Este de înțeles că țările din Vest care au PIB-ul mai mare să deconteze o sumă mai mare, însă, chiar dacă suma nu va fi mare, este important să se deconteze două aparate auditive. Cu un aparat auditiv, nu este o protezare completă. Și mai bine îți iei două aparate auditive de clasă medie, care au un efect mai benefic, decât un aparat auditiv de top, performant.
Dar în privința suportului Casei de Asigurări de Sănătate?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Am putea să luăm ca exemplu ceea ce se întâmplă în țările din vestul Europei, ca procentaj de protezare bilaterală. Pacienții protezați în țări precum Franța, Italia, Germania se protezează bilateral în proporție de 80-90%. Pacienții ce se protezează în România se protezează bilateral în procent de 30%. Iar vecinii noștri, Ungaria și Bulgaria, culmea că au unele soluții din partea asigurării de sănătate mai eficiente și mai bune decât noi, deși, din punct de vedere economic, cred că suntem la același nivel sau chiar mai bine. În Ungaria, de exemplu, se decontează 70% din costul aparatelor auditive – este o formulă pe care o aplică și Olanda. Olanda aplică 75%, Ungaria aplică 70%, nu contează prețul aparatelor. Nu aici m-aș duce cu o comparație, ci m-aș duce la vecinii noștri bulgari, care, în cazul copiilor, au un decont mai mare decât avem noi pe aparat auditiv. Aici ne-au depășit. În rest, suntem în proporții relativ similare, însă eu cred că noi suntem mai avansați din punct de vedere al profesionalismului pe care îl oferim în acest domeniu. Și mă refer la speciaștii pe care îi avem, produsele pe care le aducem… În materie de protezare auditivă, noi ne putem compara cu celelalte țări din vest, în sensul că produsele existente pe piața din România sunt performante, de clasă înaltă, specialiștii au experiență, sunt instruiți de către producătorii de aparate auditive permanent și este un domeniu care s-a dezvoltat în ultimii 20-25 de ani. Cu un istoric mai mare decât al vecinilor noștri, am putea spune, ca experiență.
Care este, însă, statistic vorbind, numărul de persoane care ar avea nevoie de protezare auditivă?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Incidența persoanelor hipoacuzice din totalul populației ar fi undeva la 8%. Doar jumătate ar fi orientate spre protezarea auditivă, pentru că au o problemă mai accentuată. Însă, din păcate, în România, din această jumătate, doar 5% dintre pacienți sunt purtători de aparate auditive. Deci există o zonă de pacienți cu probleme, neprotezați, ce nu poartă aparat auditiv, pentru că au nevoie de ajutor. Și ajutorul ar trebui să vină din partea familiei. Noi ne încadrăm într-o altă situație socială, aș putea spune, pentru că persoanele tinere au plecat din sânul familiei, au migrat în țările din Europa sau în alte țări, dar în special în țările din Europa, să lucreze, iar persoanele în vârstă au rămas singure, izolate, neputincioase. Nu-și pot rezolva problema dacă nu sunt ajutate și sprijinite, mai ales dacă sunt în mediul rural. Trebuie să se deplaseze într-un oraș, în special într-un oraș reședință de județ, la un cabinet de protezare auditivă, să-și rezolve problema de auz. Deci trebuie sprijinite. Dacă copiii le pot sprijini financiar, ar fi indicat ca aceștia să ia legătura cu prietenii, cu vecinii, cu rudele mai apropiate, astfel încât aceste persoane în vârstă să fie ajutate. Să fie ajute cu transportul la un cabinet de protezare auditivă, să fie consiliate, cel puțin în prima fază, pentru că protezarea auditivă în România se poate rezolva și pe loc. În urmă cu mulți ani de zile, nu exista aparatul auditiv cu difuzor în ureche și trebuia să iei un mulaj, deci să faci un aparat auditiv necesita timp. Acum, aparatul auditiv RIC cu difuzor în ureche poate să rezolve problema pe loc. Mi-am măsurat auzul fără bilet de trimitere de la medicul de familie, m-am programat la cabinetul de protezare și pot să iau un aparat auditiv după ce am testat auzul, după ce am testat și am probat un aparat auditiv, pot să mă decid și să-l iau pe loc. Nu trebuie să aștept, nu trebuie să fac mai multe drumuri, la medicul de familie, de exemplu, pentru că într-un cabinet de protezare auditivă, în unele cabinete de protezare auditivă, se testează auzul fără bilet de trimitere și gratuit.
Dar în privința mentalităților, cum se acomodează pacienții cu ideea purtării unui aparat auditiv?
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Foarte mulți pacienți nu știu foarte multe detalii despre aparatul auditiv. Au văzut așa, în treacăt, probabil în filme sau la unii vecini, acum nu știu câți ani de zile. Aparatele auditive, ca formă, erau mari, butucănoase sau chiar de buzunar. Eu țin minte când eram mic că era aparat de buzunar și arăta destul de inestetic. În ziua de astăzi, aparatele auditive pot fi mici și discrete. Eu personal am acum un aparat auditiv în ureche, este invizibil, deci nu se observă. Este atât de mic, cât o boabă de mazăre, dacă ne uităm la el. Deci, acest aparat auditiv se confecționează pe conductul auditiv, este discret, confortabil, crește stima de sine, pentru că nimeni nu știe că porți așa ceva. Îl dai jos din ureche când nu ai nevoie, îl pui când ai nevoie, dar te ajută. Asta este cel mai important, iar din punct de vedere tehnic, aparatele auditive s-au dezvoltat. Se conectează la telefon, se conectează la televizor și sunetul este unul plăcut. Protejează urechea de sunetele puternice. Sunetul este unul plăcut, în sensul că se adaptează automat la mediul sonor. Dacă mă duc în stradă, afară, știe că este zgomot și reduce zgomotul de fond. Dacă mă duc la o ședință, amplifică mai mult vocea celor cu care discut. Dacă mă duc la orice eveniment, la concert sau la biserică, el știe, și aparatul auditiv poate automat să se adapteze la mediul sonor. Sunt și aparate auditive reîncărcabile și pacientul scapă de grija bateriilor, pentru că e o corvoadă să stai în mediul rural și să nu ai de unde să iei baterii. Atunci optezi pentru un aparat reîncărcabil. L-ai băgat în priză seara, a doua zi, 24 de ore n-ai treabă cu el. Mă ajută la televizor, mă ajută în conversația de zi cu zi, dar poate să fie și un tratament pentru ureche. Asta este foarte important, ca pacienții să înțeleagă și să știe lucrul ăsta. Ce înseamnă tratament pentru ureche? Urechea, dacă are o hipoacuzie și nu este stimulată, este ca mușchiul care se atrofiază. Dacă port un aparat auditiv, nervul auditiv, creierul responsabil cu zona auditivă, este stimulat.
Aparatele auditive actuale, care sunt mai mici și mai discrete decât cele de pe vremuri, pot astfel îmbunătăți sănătatea pacienților și calitatea vieții.
Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Pacientul care se protezează, pacientul care poartă un aparat auditiv, este un pacient mai fericit. Deci eu am întâlnit cazuri în care pacientul și-a pus pe o ureche un aparat auditiv și a început să plângă de bucurie. Este un sentiment sau o emoție pe care o vezi foarte rar, pentru că oamenii, dacă se bucură, nu plâng așa de ușor. În cazul purtării unui aparat auditiv, atât copiii, cât și persoane mai în vârstă, punând un aparat auditiv pe o ureche, s-au bucurat până la lacrimi. Deci asta spune tot, cât de mult își dorește o persoană hipoacuzică să audă din nou.