Schimba-ti Viata! Informeaza-te! – Mierea romaneasca de padure
0Schimba-ti Viata! Informeaza-te! – Mierea romaneasca de padure
B1 TV, 22 martie 2020, de la ora 9.30.
Invitate: doamna Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava, si doamna ing. industrie alimentara Simona Bisboaca, cercetator si inventator Phenalex.
Emisiune sustinuta de Apidava (www.apidava.ro, www.facebook.com/ApidavaRomania, Telefon: 0258.711.428).
Suntem, pe buna dreptate, din ce in ce mai preocupati de sanatatea noastra, dar pentru a putea face ceva concret in acest sens trebuie sa ne informam. De exemplu, in privinta produselor apicole, trebuie sa stim ca exista mai multe sortimente de miere si ca fiecare dintre acestea are calitatile si recomandarile sale specifice. Din pacate, exista insa sortimente de miere prea putin cunoscute. Acesta este si cazul mierii de mana, mierii de padure. Haideti sa aflam mai multe despre aceasta.
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Mierea de mana de padure este singura miere pe care albinele o obtin culegand de pe spatele frunzelor copacilor o secretie care reprezinta, de fapt, o boala a copacilor si care este produsa de paduchi. Albinele culeg aceasta seva dulce si din ea obtin mierea de mana de padure. Deci nu este o miere care se obtine prepoderent din nectarul florilor, asa cum sunt celelalte sortimente de miere.
Dar cum obtin apicultorii acest sortiment de miere? Isi duc stupii la padure?
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Mierea de mana romaneasca se obtine, in general, din foioase sau din conifere, in functie de unde duce apicultorul stupina. Cu siguranta, vorbim de zone muntoase. Dar se poate obtine doar la finalul lunii august, cand abundenta florala este tot mai scazuta. Pentru ca albina depune un efort ca sa culeaga aceasta seva si, cu siguranta, daca are in jur orice alte plante florale, prefera sa culeaga flori. In cazul in care, intr-adevar, in zona muntoasa in care si-a dus apicultorul stupina, poate chiar de la inceputul lunii august, el poate sa obtina un cupaj intre o miere poliflora de munte, obtinuta din flori montane, si o miere de mana, deoarece nu poti “obliga” albina sa culeaga doar ceea ce doresti tu! Ea, in functie de ziua, daca sunt zile mai cu soare, mai cu ploaie, daca este inflorit aproape de stupina si intr-o zona de pasune, va culege si elemente florale, si polen si nectar floral. In caz contrar, va culege aceasta seva, de unde vine si numele de miere de mana de padure.
Evident, este vorba de un produs natural si, bineinteles, nu putem vorbi de miere de mana 100%, fara a se gasi in aceasta, cat de putin, si urme de alte tipuri de miere. Acesta este, de fapt, cazul oricarui sortiment de miere!
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Atunci cand noi facem o selectie a sorturilor de miere, in functie de zona in care a fost apicultorul, le analizam si in laborator. Analiza care ne spune sortimentul de miere este analiza polenica, care se face la microscop. Abia atunci puten intelege cu adevarat care este diferenta intre o miere de mana, o miere de padure si o miere poliflora din zona de vale, cum este floarea-soarelui, cum este mierea de tei, cum este mierea de salcam. Pentru ca la microscop fiecare polen are o forma diferita si, atunci, este foarte usor sa citesti preponderenta polenului din diferite flori si sa stabilesti sortimentul. Dar fiecare lamela, atat cea care contine miere de salcam, cat si cea care contine miere de padure, poate sa contina elemente microscopice si din alte plante. Este normal, deoarece albinele culeg intr-0 perioada de doua-trei saptamani un sortiment si intalnesc, in zborul lor, si diferite alte plante, nu doar ceea ce este preponderent in acea zona.
Dar de ce este atat de speciala mierea de mana?
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Ceea ce face mai deosebita mierea de mana de padure fata de alte sortimente florale este continutul bogat in vitamine si minerale. Atunci cand vorbim de un copac vorbim de zeci, sute de ani de viata, in care el a adunat din seva pamantului foarte multe minerale (calciu, magneziu, fier), care toate se regasesc in aceasta secretie de pe frunzele copacilor pe care o culeg albinele, pe cand o floare traieste cateva zile, poate o luna si, atunci, in secretiile de nectar ale florilor gasim un procent mult mai scazut de minerale, in special, dar si de vitamine. Toate cartile de specialitate, cele de apiterapie, cele de studiu al mierii spun ca in mierea de mana se gasesc de 20 de ori mai multe minerale decat in celelalte sorturi florale. Aceasta o face mult mai deosebita si de foarte multe ori si activitatea mierii de mana, activitatea enzimatica este deosebita fata de a celorlalte sortimente. Vorbim de o activitate enzimatica mai puternica, care putem spune ca le deranjeaza pe albine – nu este indicat ca mierea de mana sa ramana in stup pe timpul iernii ca hrana, fiindca aceasta concentratie de minerale le poate dauna sistemului digestiv al albinelor. Mierea de mana lasata in stup peste iarna nu este o miere indicata pentru albine, fiind o miere prea puternica, prea concentrata in minerale. Insa pentru organismul uman aceasta concentratie de vitamine si minerale este ideala, fiindca este deja procesata de sistemul digestiv al albinelor si nu mai este nevoie ca noi sa o procesam.
Asadar, produsele apicole se bucura de ceea ce se numeste biodisponibilitate, fiind usor asimilate de organismul nostru.
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Toate produsele stupului au aceasta biodisponibilitate, iar pentru organismul uman ele sunt mult mai usor asimilabile decat alte produse alimentare similare. Trebuie sa tinem cont de acest aspect atunci cand dorim sa consumam alimente care sa ne hraneasca organismul din interior.
Fiind un produs atat de deosebit, nu ar putea sa fie un produs care sa fie un vector pentru brandul nostru de tara?
Alina Mates-Ochis, director marketing Apidava: Mierea de mana este un sortiment cu care ne putem mandri oriunde in Europa si in lume, pentru ca flora si fauna Romaniei sunt mai deosebite. Aici ne referim in special la zona Carpatilor, care strabat tot teritoriul Romaniei si astfel beneficiem de multe zone montane si submontane care sunt prielnice pentru productia de miere poliflora de munte si de miere de mana, ambele foarte bogate in valoare enzimatica. Si atunci putem iesi in fata, fata de alte tari, cu acest sortiment unic si deosebit, pentru care trebuie facut un lobby, o promovare. Pentru ca majoritatea apicultorilor isi promoveaza sortimentele de baza – mierea de salcam, mierea poliflora, mierea de tei, cea de floarea-soarelui si, poate, cea de rapita, dar in Romania exista mai multe sortimente deosebite cum este mierea de iarba neagra, mierea de iulisca, mierea de mana de padure, mierea de menta, mierea de coriandru, mierea de zmeuris salbatic, care nu exista in alte tari, cel putin nu in cele din jurul nostru. In Ungaria, Bulgaria, in Ucraina nu se gasesc astfel de sortimente. Si, atunci cand mergem la targurile internationale, noi incercam sa promovam si aceasta diversitate apicola.
Asadar, Romania se bucura de o foarte mare diversitate de sortimente de miere de calitate, iar mierea de mana este o miere de exceptie, ale carei calitati au fost dovedite in laboratoare de prestigiu, fiind inclusa chiar in studii comparative fata de alte sortimente de miere, precum celebra miere de manuka din Noua Zeelanda.
Ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator: Am facut un studiu preliminar, unde am avut niste rezultate surprinzatoare si am spus ca trebuie sa continuam… Am abordat apoi doi specialisti de la Facultatea de Medicina si Farmacie de la Universitatea din Oradea, ne-am continuat studiul… S-au facut testarile pe bacterii patogene – bacteriile cele mai cunoscute, cum sunt E.coli, stafilococul auriu… Si, din nou, rezultatele au fost surprinzatoare. Am folosit metode diferite de analiza si tocmai din cauza aceasta, vazand rezultate similare cu metode diferite, am zis “Hai sa confirmam aceste rezultate!” Pentru ca una e sa le faci intr-un studiu de cercetare si alta e sa ai un buletin de analiza de la un laborator acreditat. Astfel am ajuns in Elvetia, la Institutul CCOS, care detine colectia nationala de microorganisme de pe teritoriul Elvetiei. Ei sunt in masura sa ofere un buletin de analiza. Punct. Nu e cercetare, ca poate, ca o fi… ci chiar este un buletin de analiza acreditat.
In ce a constat, concret, acest studiu?
Ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator: Practic, s-a studiat, prin trei metode diferite, activitatea antibacteriana a diferitelor sortimente de miere pe care le-am luat in studiu si am obtinut cifre. Deci pe langa imaginile pe care le-am primit cu placile de cultura care au fost insamantate cu bacterii si cu produsele testate, am primit tabelele care dovedesc ca mierea de manuka are o activitate similara cu mierea poliflora de munte, iar mierea de mana este net superioara. S-a studiat activitatea antibacteriana pe bacterii patogene, cele mai cunoscute, bacterii patogene de referinta, standard, si bacterii patogene rezistente la antibiotice. Rezultatele au fost uimitoare!
Dar de ce apar aceste diferente intre sortimentele de miere? Ce anume din continutul acestora determina aceste diferente?
Ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator: Continutul de polifenoli cred ca face diferenta intre toate aceste sortimente. Polifenolii se regasesc si in propolis, iar propolisul a fost studiat, asa, de-a lungul timpului, pentru proprietatile antibacteriene, antivirale, antifungice. Din ce am urmarit eu in partea de cercetare, mai mult se identifica anumiti compusi si se vad acei compusi cum reactioneaza pe diferite bacterii, virusuri etc., dar din cercetarea personala am observat ca efectul sinergic cumulat al acestor polifenoli (antioxidanti, sa le spunem pe intelesul tuturor) este mult mai mare daca ei sunt combinati.
Miere cu propolis!
Ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator: Da, sinergic, cumulat, actioneaza pe doua cai: una directa, deci au activitate antibacteriana directa, si au o activitate de stimulare a sistemului imunitar. Si atunci rezultatul este mult mai bun.
Dar, pentru a reveni la mierea de mana, la mierea noastra romaneasca de padure, ce au relevat aceste studii in privinta ei?
Ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator: Practic, in urma insamantarii unui mediu de cultura cu solutie de bacterii, s-a observat ca din centru mierea a difuzat in mediul de cultura si, pana unde a ajuns in mediul de cultura, daca nu s-au dezvoltat bacterii, inseamna ca are activitate antibacteriana, practic, are activitate de inhibitie a dezvoltarii bacteriilor respective. Si, cu cat diametrul respectiv este mai mare, cu atat activitatea antibacteriana este mai buna. In cazul placii pe care s-a testat mierea de mana, s-a observat pe placa de insamantare cu Stafilococus aureus ca activitatea mierii de mana romaneasca a avut o actiune destul de mare, avand un diametru de 21 de milimetri, comparativ cu 15,5 milimetri la mierea de manuka. La o alta bacterie, este o activitate similara intre mierea de manuka si mierea de mana – diametru de 10 milimetri, iar pe o alta bacterie, Enterococus fecalis, mierea de mana a fost mai activa decat mierea de manuka, in sensul ca s-a evidentiat un diametru de activitate antibacteriana de 10 milimetri, comparativ cu 8 milimetri la manuka.
Asadar, mierea romaneasca de mana, cu calitati antibacteriene demonstrate in laboratoare de prestigiu, este o miere aparte, pe care, daca am promova-o si noi, asa cum alti producatori din alte tari isi promoveaza propriile sortimente de miere, am putea sa o transformam intr-un excelent vector pentru brandul nostru de tara. Si, bineinteles, merita sa ne bucuram de aceasta miere, indulcindu-ne cu ea ceaiul sau cafeaua sau pur si simplu incluzand-o ca atare in alimentatia noastra zilnica. Aveti grija de voi si alegeti produsele romanesti!