Cecilia Caragea: Atunci când ești victorios, nu trebuie să te culci pe lauri. Este, de fapt, un moment periculos, un moment de care dușmanii tăi ar putea profita ca să-ți înfingă cuțitul în spate. Așadar, atunci când repurtezi o victorie, păzește-ți spatele! Este destul de greu de înțeles acest lucru și destul de greu de făcut, dar e un lucru necesar dacă vrem să ne menținem victoriile și să ni le consolidăm. Vechii greci știau asta. Să ne amintim doar de războaiele greco-persane. După o bătălie când grecii au ieșit victorioși, dar exista pericolul ca, în timpul retragerii lor, perșii să treacă prin Atena și să facă prăpăd în oraș, pentru că era orașul rămas fără apărare, războinicii fiind pe câmpul de bătălie, și-apoi, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru fără ca atenienii să știe rezultatul bătăliei, ar fi fost cumplit, pentru că oamenii demoralizați sunt mult mai ușor de înfrânt, dar oamenii care sunt plini de încredere, oamenii care știu că în curând urmează să primească ajutor au resurse nebănuite. Pentru că, bineînțeles, trupele grecești urmau să vină în Atena, dar, așa cum știți, durează până când se deplasează trupele. Și, atunci, strategul grec a hotărât ca unul dintre luptători, cel care era mai rezistent și mai rapid, să alerge până la Atena și să-i anunțe pe cetățeni că grecii au ieșit învingători și urmează să se întoarcă luptătorii în cetate. Philippides sau Pheidippides, nu se mai știe exact numele alergătorului, a mers rapid la atenieni și i-a anunțat: „Am învins!”, apoi a căzut și a murit. Era bătălia de la Marathon.

Dar ce înseamnă MARATHON? De unde vine acest nume, MARATHON? De la marathos, care înseamnă „fenicul”. Era vorba, de fapt, de câmpul de fenicul unde a avut loc această bătălie. Era vorba de un loc aflat cam la 42 de kilometri de Atena. Este astăzi probă olimpică de maraton, parcurgerea acestei distanțe în amintirea acestei bătălii în care grecii au stat în fața persanilor, deși erau mult inferiori numeric, și au fost victorioși. Și, mai mult, au știut să își securizeze victoria, să trimită un mesager rapid la atenieni, pentru ca atenienii să se știe proteja, să se poată proteja, dacă este cazul, ca să poată să aibă încredere că vor veni trupele de luptători greci și îi vor ajuta. Așadar, avem foarte multe de învățat din cultura greacă.

Dar haideți să ne gândim puțin la fenicul, la acest câmp de fenicul care a fost locul bătăliei de la Marathon. Feniculul este o plantă extraordinară. Păzește și limpezește. Aduce claritate și întărește. Limpezește mintea, cumva, deschide mintea, cumva, ne face să vedem lucrurile mai clar, cel puțin așa spuneau vechii greci. Dar, dacă stăm să ne gândim că Prometeu a adus focul oamenilor ascuns în tulpina unei plante de fenicul, înțelegem lucrurile puțin altfel, nu? Fitoterapeuții spun că feniculul ne ajută memoria, ne ajută capacitatea de învățare, ne liniștește, ne ajută să dormim mai bine și, atunci, este normal că și învățăm mai bine și memorăm mai bine. În plus, feniculul aduce mult mai repede senzația de sațietate și este recomandat și pentru o serie întreagă de probleme digestive, precum balonarea sau constipația. Dar ceaiul de fenicul este recomandat și pentru copiii mici, pentru bebeluși, atunci când se confruntă cu colicile. Un ceai de fenicul, cum este ceaiul de la Larix, este indicat pentru copiii mici împotriva colicilor. Și, bineînțeles, putem să bem și noi ceai de fenicul atunci când avem probleme digestive, atunci când nu ne-a picat bine ceva ce am mâncat, când simțim că urmează să facem o indigestie. Bineînțeles, și după ce trecem printr-un asemenea episod este bine să fim puțin mai atenți. Și ce-am putea să facem? Bineînțeles, bem un ceai de fenicul atunci când simțim că urmează să ne încerce o indigestie, dar apoi, câteva zile, ar fi bine să bem un ceai de fenicul în felul următor: ne facem un ceai și jumătate din el bem înainte de masă și jumătatea cealaltă, după masă. De trei ori pe zi: dimineața, la prânz și seara. Dar… atenție foarte mare! Nu este bine ca foarte multe zile la rând să beți ceai de fenicul! De fapt, nu trebuie să exagerăm cu nimic. Dreapta măsură ar fi bine să o avem în toate. Mai trebuie să spunem că ceaiul de fenicul are un efect diuretic. Atunci când aveți picioarele umflate sau mâinile umflate sau pleoapele umflate, ar fi bine să beți ceai de fenicul, pentru efectul lui diuretic. Dar, încă o dată, nu exagerați, pentru că nu trebuie să uităm că toate aceste plante medicinale au efecte, tocmai de aceea le și consumăm, tocmai de aceea le includem în diferite remedii, dar trebuie, încă o dată, măsură în toate, ca să nu exagerăm, pentru că ele au și indicații, și contraindicații. Și ceea ce mai vreau să spun este că la noi numele de fenicul vine din latină. De la Marathon, noi am păstrat numele de mărar, pentru că feniculul și mărarul fac, de fapt, parte din aceeași familie. Este foarte interesant să vezi etimologia acestor cuvinte, de unde vin denumirile plantelor medicinale pe care utilizăm și noi astăzi. Așa cum spuneam, în foarte multe limbi, denumirea de fenicul vine de la latinescul feniculum și acesta are rădăcina indo-europeană fe. Să ne gândim puțin: fecundus, femina, felix, foetus, foeti, filia, filius. Iar rădăcina indo-europeană fe înseamnă „a alăpta”, „a hrăni la sân”, „a crește”, „a rodi”. Și să ne gândim și care sunt recomandările fitoterapeutice și să ne gândim puțin și la cultura clasică, care ne învață cum să fim mai frumoși, mai sănătoși, mai armonioși. Vedeți cum toate se leagă?

Mai multe despre produsele Larix, inclusiv despre ceaiul de fenicul, puteți afla pe www.larix.ro.