Cecilia Caragea: Ați auzit de telepatia dintre mamă și copil? De acele situații în care mama simte când copilul ei este în pericol, când trece printr-o perioadă dificilă, chiar dacă ei se găsesc la sute și sute de kilometri distanță? Când se sună aproape deodată, doar ca să vorbească, ca să vadă cum mai sunt, să se întrebe reciproc dacă nu cumva au nevoie de ajutor? Aceste situații au pus multă lume pe gânduri și au început să se facă studii despre această telepatie dintre mamă și copil. Și, în baza unor studii statistice, s-a tras concluzia că această telepatie este mai puternică între mamă și fiică. Și există și alte studii, conform cărora, în timpul sarcinii, celule stem ale viitorului copil migrează în creierul mamei. Cert este că, în timpul sarcinii, viitorul copil își ajută, cumva, mama să depășească anumite afecțiuni, dacă este cazul. Dar legătura pare să fie mult mai puternică de atât. Mult mai puternică, astfel încât noi nici nu putem să o numim, nici nu putem să o descriem conform principiilor științifice cu care suntem obișnuiți să operăm de sute și sute de ani. Este o legătură puternică, care poate să devină și mai puternică în anumite condiții.

În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai mult de haptonomie! Ce este această haptonomie? De unde vine acest nume? Numele este un nume inventat, provine de la două cuvinte din greaca veche, de la hapto și de la nomos. Hapto înseamnă „a atinge”, dar este vorba de o atingere cu o încărcătură afectivă, o atingere cu o încărcătură afectivă care poate să aline, care poate să aducă vindecarea. Și nomos, așa cum știm, „știință”. Astfel încât haptonomia ar fi o știință a afectivității, o știință a atingerilor încărcate de afectivitate, o știință a contactelor încărcate cu afectivitate, care ar putea să ne facă bine, să ne ajute, să ne calmeze, să ne liniștească, să ne direcționeze, astfel încât să ne fie bine. Și aplicabilitatea haptonomiei ar fi în cazul persoanelor bolnave, în cazul persoanelor în comă, în cazul persoanelor pe moarte, dar nu numai. Se vorbește chiar de haptopedagogie, de haptopsihoterapie și așa mai departe. Se discută mult despre zonele de aplicabilitate a acestei științe a atingerilor, a atingerilor încărcate de afectivitate. Trebuie să spunem că aceste lucruri se studiază mai mult în Franța și în Olanda, pentru că cel care a inițiat această teorie a haptonomiei a fost Frans Veldman, un terapeut olandez care, la un moment dat, a părăsit Olanda pentru a activa în Franța. La nivel mondial nu există foarte multe studii despre haptonomie, se consideră că este o terapie complementară care poate să ajute, dar nu există dovezi în acest sens, nu există dovezi științifice în acest sens. Totuși, după cum spuneam, în Franța și în Olanda, mai ales în aceste două țări, există studii care se derulează pentru a se vedea exact cum poate să ajute haptonomia.

Și există un domeniu unde lucrurile au avansat în acest sens, este vorba de relația viitorilor părinți cu viitorul copil, este vorba mai ales de relația viitoarei mame cu viitorul ei copil. Știți, instinctiv, orice viitoare mămică își duce mâinile la burtică, cumva să protejeze viitorul copil. Și aceste gesturi, dacă sunt făcute într-un anumit fel, dacă le face și mama, dacă le face și tata, s-a constatat că, atunci când pun mâinile pe burtică, copilul se mișcă în direcția respectivă. Cred că sunt foarte multe lucruri de studiat și cred că foarte multe lucruri vor fi descoperite în această direcție dacă se va avansa cu cercetările, pentru că sunt niște lucruri foarte interesante. Se creează o comunicare, o comunicare de încredere. Și unii spun că, în acest fel, viitorul copil este ajutat să fie într-un anume fel, că acest lucru este important pentru ceea ce am putea numi felul lui de a fi după ce se va naște, când va fi om mare. Dar, până atunci, s-a constatat că toate aceste mișcări, dacă sunt făcute de părinți sub supravegherea unui terapeut, ajută apoi la naștere, ajută mama, în cazul în care este vorba de o naștere naturală, să nască mai ușor. Și ajută apoi comunicarea dintre mamă și copil. Și, apoi, și după naștere, când știm deja foarte bine cât de importantă este perioada de alăptare, cât de important este acest proces. Nu doar pentru faptul că laptele matern este extraordinar, are o compoziție care se schimbă într-un mod uimitor, în funcție de necesitățile copilului. Copiii alăptați la sân 6 luni sau mai mult de 6 luni sunt mai sănătoși și mai inteligenți, ca să nu mai vorbim de faptul că alăptarea este un proces benefic și pentru mamă, pentru sănătatea mamei. Își revine mult mai repede la formele de dinainte. Dar este vorba și de comunicarea care se creează între mamă și copil. Pentru că, până la urmă, de asta vorbeam, de o comunicare de încredere, de o comunicare profundă, puternică între mamă și copil. Și aici este vorba din nou de gesturi, pentru că mama trebuie să știe cum să alăpteze, mama trebuie să învețe cum să alăpteze. Dar există personal calificat care poate să o învețe pe mamă cum să alăpteze, cum să alăpteze la un sân, cum să alăpteze la celălalt sân, cum să îl țină pe bebeluș și așa mai departe. Și, bineînțeles, mama trebuie să scape de toate temerile pe care le are, să nu fie stresată, să nu se gândească, de pildă, că nu are lapte, că nu are lapte de calitate și așa mai departe.

Și, din fericire, există remedii naturale de ajutor și în acest sens: ceaiul de anason de la Larix. Este un ceai pentru stimularea lactației. Acest ceai de anason de la Larix stimulează lactația și, în plus, are un efect calmant, liniștitor, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pentru că, dacă mama bea ceai de anason, acest efect calmant, liniștitor se va transmite, prin laptele matern, și copilului. Dar ceaiul de anason este indicat și pentru diferite tulburări digestive, el reglează sucurile gastrice și secreția de bilă. În plus, este indicat atunci când ne confruntăm cu senzația de greață. Și, în plus, are și un efect antiinflamator, antispastic și antitusiv. Tocmai de aceea, este bun și atunci când ne confruntăm cu diferite episoade de tuse supărătoare. Și, pentru că este antispastic, este indicat și în cazul ciclurilor menstruale dureroase. Așadar, este bine să avem în casă un ceai de anason de la Larix, nu doar tinerele mămici, ci noi toate. Și, de fapt, cred că nimeni nu ar trebui să uite de forța plantelor medicinale, de ajutorul pe care ni-l pot oferi plantele medicinale.

Eu vă mulțumesc tare mult pentru că urmăriți Strategia Mea de Sănătate, micile mele povești, legende pe care îmi place să vi le spun, informațiile pe care le găsesc și pe care mă bucur să vi le pot comunica și, bineînțeles, recomandările de produse pe care, de asemenea, mă bucur să vi le pot face. Sper să mă urmăriți și în continuare. Și, bineînțeles, nu uitați, ceaiurile Larix se găsesc în magazinele cu produse naturale, dar și în diferite farmacii. De exemplu, în Farmacia Tei. Vă mulțumesc tare mult încă o dată și aveți grijă de voi și de felul în care comunicați cu cei din jur și cu viitorii voștri copii!

Mai multe despre ceaiurile Larix, inclusiv despre ceaiul de anason, puteți afla pe www.larix.ro.