Invitatie in Arena – Victor Mates, fondator APIDAVA.
Marti, 7 noiembrie 2017.
Realizator: Cecilia Caragea.

Cecilia Caragea: Dragii nostri, bine v-am regasit! Asa cum stiti, periodic lansam cate o invitatie in Arena! Astazi stam de vorba cu domnul Victor Mates, cel care a fondat Apidava, o firma de succes din Romania. Inainte de toate, as vrea sa stiu de unde a plecat aceasta pasiune pentru apicultura?

Victor Mates, fondator Apidava: Am fost apicultor amator, am avut si stupi la bunicul, la tara. Mi-aduc aminte de cand eram copii… vara, ne dadea miere, faguri… Eram multi copii, veri, verisori, ne adunam vreo zece, iar bunicul, care atunci avea vreo 50-55 de ani, ne punea miere in faguri intr-o covata de lemn si fiecare mancam cu mana, cum puteam… Era un deliciu, intr-adevar! Atunci am vazut pentru prima data stupii traditionali, stupii de miere si am prins cate ceva despre viata albinelor. Iar mai tarziu, fiind profesor la scoala, avand ceva timp liber si mai ales dorinta de a completa activitatea de la catedra, care e o activitate intelectuala, statica, cu o activitate in aer liber, m-am apucat de apicultura, ajungand pana la vreo 25-30 de stupi in varful carierei de apicultor.

Cecilia Caragea: Am inteles! Ce ati predat la scoala si cat timp?

Victor Mates, fondator Apidava: Am predat fizica, dar imi aduc aminte ca fizica, vara, se imbina cu educatia fizica. Vara, mergeam in tabere cu elevii si acolo predam educatia fizica – la copiii din tabara totul incepea sau cuprindea cuvantul fizica!

Cecilia Caragea: Da, dar pana la urma, dupa cum bine spuneati, activitatea intelectuala trebuie completata cu miscare in aer liber s.a.m.d., ceea ce, din pacate, copiii de astazi nu prea mai fac!

Victor Mates, fondator Apidava: Acum depinde si de copii, depinde si de parinti si depinde, sigur, de scoala! Daca va aduceti aminte, Ministerul Invatamantului a reintrodus orele de sport in programa scolara incepand din acest an, ceea ce este un lucru bun, chiar daca altii mai critica. Chiar daca nu este perfect, macar este!

Cecilia Caragea: Da, pana la urma, trebuie sa ne invatam copiii sa traiasca sanatos, facand miscare, facand drumetii, alegand dulciuri sanatoase!

Victor Mates, fondator Apidava: Sau renuntand la dulciurile din magazine si preferand hrana cat mai naturala! Acum, mierea este printre putinele produse absolut naturale care au multe, multe proprietati si de care nu trebuie sa ferim copiii. Din contra!

Cecilia Caragea: Ce v-a determinat, totusi, sa parasiti catedra si sa lansati acest business?

Victor Mates, fondator Apidava: Nu stiu daca mai reusesc sa descriu perioada anilor ’90, cand, imediat dupa Revolutie, au inceput sa apara tot felul de oportunitati. Foarte multi dintre fostii mei colegi de liceu, de facultate au incercat, au tatonat si au si reusit in diferite domenii, incercand sa ia capitalismul de la inceput. Adica sa faca un business de chiosc alimentar sau de vanzare en-gros. Iar eu, invartindu-ma printre ei, voiam si eu ceva, voiam ceva diferit fata de invatamant, nu fiindca nu mi-ar fi placut, dar simteam ca pot mai mult si ca as avea nevoie de o schimbare. Am tatonat, sigur, cu mai multe business-uri mai mici, dar am inceput cu mierea si am pedalat tot timpul pe acest produs, desi s-a vandut greu la inceput. Era perioada anilor ’90-95, cand produsele in voga erau ciocolata si Coca-Cola.

Cecilia Caragea: Corect! Si produsele romanesti erau mai putin apreciate in ’90, pentru ca toti doream ceva sclipitor, venit din afara… Deci anii ’90 au fost dificili pentru antreprenorii romani, pentru producatorii romani, dar ati avut perseverenta!

Victor Mates, fondator Apidava: Am avut si norocul de a intalni oameni care m-au incurajat… Conteaza foarte mult cand cineva cu care intri in dialog, cu care esti prieten, cunostinta iti da un imbold sau iti spune „Fa asta, ca este bine, ca asta va fi viitorul!“ Cel putin, asa imi aduc aminte, ca unul dintre fostii mei colegi m-a tot indemnat si mi-a zis: „Fa, mai, ceva, chiar daca tu esti din Ardeal si voi, ardelenii, sunteti mai inceti, dar puteti porni si voi! Acum a trecut un an, demarati si voi!“ E adevarat ca am demarat cu un an mai tarziu decat cei din Bucuresti, dar sfatul lui si sfatul altora mi-au prins foarte, foarte bine!

Cecilia Caragea: Astazi, firma are 25 de ani!

Victor Mates, fondator Apidava: Da, are 25 de ani, au trecut parca au zburat, intr-adevar, dar am perseverat, fiindca nu eram din domeniu, nu facusem productie niciodata, nu facusem comert. Aveam cunostinte economice de baza, fiindca in vremurile noastre se faceau cursuri de economie politica la liceu, chiar si la facultate… Si mi-au prins bine cunostintele generale, dar cunostintele practice de business, de afacere, de relatii cu clientii, cu furnizorii le-am asimilat in timp.

Cecilia Caragea: Stiu ca exportati foarte multa miere romaneasca pe piete extrem de diverse: Japonia, China, Australia, Statele Unite… Care a fost primul contact cu partenerii straini?

Victor Mates, fondator Apidava: Am avut de la inceput dorinta sa intru in relatii comerciale cu exportul, dar foarte greu am gasit portitele. Cei care facusera inainte export erau, in general, din centralele ministerelor, fie ca era industria alimentara sau alte produse, iar in zona noastra nu prea am avut cu cine sa ma consult cum se face un export. Dar, pana la urma, a fost o idee de-a mea sau o dorinta de-a mea de a face si eu export… Dintr-un sat de langa Blaj, sa plece un camion plin cu miere! Era pentru mine cum este un munte pentru un alpinist! Sa ating muntele ala, sa reusesc sa fac export! Am reusit sa fac primul export in Italia, la niste parteneri din Calabria cu care ne-am inteles si care mi-au dat curaj sa merg mai departe.

Cecilia Caragea: Si cum este relatia cu partenerii de afaceri europeni fata de relatia cu partenerii dintr-o alta cultura si mentalitate, cum este cea extrem orientala?

Victor Mates, fondator Apidava: Fiecare cultura are specificul ei. Avem parteneri din Israel, pe care trebuie sa-i abordam intr-un fel, avem parteneri din Japonia, la care abordarea este complet diferita, si avem parteneri europeni, cu care suntem mult mai pe intelesul nostru sau ne intelegem mai usor, fiindca avem cam aceeasi cultura- vorbesc de partenerii din Polonia sau din Germania sau din Franta. Intr-adevar, partenerii din Japonia sunt mult diferiti si facem eforturi si noi sa-i intelegem, si ei sa ne inteleaga pe noi. Avem o perioada indelungata de cand colaboram cu ei.

Cecilia Caragea: De cand?

Victor Mates, fondator Apidava: De circa 14-15 ani. O prima vizita a lor la noi la fabrica a fost o vizita in care partenerul din Japonia a aterizat cu elicopterul pe Campia Libertatii. Si l-am asteptat, bineinteles, cu o diploma in care i-am scris: „Fii binevenit in micul oras ca vizitator de onoare!“ Era, probabil, primul japonez care vizita oficial orasul nostru. S-a bucurat foarte mult si a pus intrebarea: „Dar ce am facut eu pentru oras de mi-a dat o diploma?“ Diploma era inmanata de catre primarul orasului – am facut un pic de joc de glezne, cum se spune… Si i-am spus ca pentru noi, pentru oraselul nostru – si el venea dintr-un orasel, nu venea dintr-un oras mare din Japonia – si pentru noi era foarte important sa avem o relatie buna cu un partener care a fost deschis si ne-a deschis si noua mintea.

Cecilia Caragea: V-a deschis si dumneavoastra mintea… cum?

Victor Mates, fondator Apidava: Incercand sa ne intelegem, a trimis in fiecare an persoane de la ei, de la Serviciul de Calitate, sa ne punem de acord in ce intelegem noi prin calitatea la miere, ce parametri urmarim, sa invatam s-o gustam, sa deosebim sortimentele… Salcamul de alte sortimente… cat de pur este, cat de curat. Sa apreciem culoarea, gustul, mirosul, ceea ce pana atunci, sincer, am mai intalnit o singura data, la un profesor italian care era degustator de vin si de miere si care, pentru prima data (si cred ca de atunci nu am mai avut asemenea intalniri) m-a pus sa gust din doua butoaie cu miere, de la acelasi apicultor, ca sa vad ca este o deosebire intre cele doua butoaie, desi era acelasi sortiment. El mi-a spus „Fii atent ca in butoiul acesta este miere din cuib, din stup, iar in celalalt butoi este miere din magazie!“ Prin ce se deosebea gustul (pe care l-am sesizat si eu dupa aceea)? Mierea din cuib este mai bogata in polen si avea un gust specific de polen, pe cand mierea din magazie avea gustul floral din multitudinea de flori si se simtea deosebirea. Dar el mi-a explicat (asa cum partenerul din Japonia mi-a dat sa gust, alaturi de el, o miere de salcam care era fara urme de gusturi straine si una care avea un gust usor strain) si mi-a spus: „Fii atent, ca aici se simte gustul de cires salbatic“ – care a schimbat putin gustul la mierea de salcam. Aparent, era tot miere de salcam, dar gustul, daca se punea problema, simteai ca difera.

Cecilia Caragea: Am inteles! Asadar, pana la urma, toti partenerii de afaceri si consumatorii te invata lucruri noi, te invata sa iti dezvolti gusturile, sa diferentiezi anumite lucruri, sa respecti calitatea pe care ei o doresc. Pana la urma, asta inseamna, un parteneriat cu consumatorii. Doar asa reusesti sa construiesti un brand!

Victor Mates, fondator Apidava: Asa este si acelasi parteneriat l-am dezvoltat si cu furnizorii nostri, cu apicultorii care aduceau diferite sortimente de miere si ne spuneau: „Asta am extras-o dintr-o zona in care a predominat trifoiul sau lucerna sau menta sau coriandrul sau zmeura.” Si, atunci, comparam, pentru ca gustul la miere, de multe ori, noi tindem sa il asociem cu ce ne-am obisnuit sa simtim. Exemplu: la menta – mierea de menta nu are gustul frunzei de menta si, de aici, la prima degustare, ai impresia ca nu e ceva specific. Sau este miere din flori de tutun, care, cand o gusti, nu prea are legatura cu tigara! Nu are cum sa aiba, pentru ca mierea provine din flori, iar florile nu traduc gustul din frunze sau din partea verde a plantei.

Cecilia Caragea: Dar stiu ca v-ati dezvoltat foarte mult in ultima vreme si pe alte directii, nu doar pe miere si aveti si cosmetice cu miere si cate si mai cate! De unde aceasta idee de a dezvolta business-ul si pe alte directii, in sensul in care sa vii cu produse care presupun totusi inventie, cercetare, dar care aduc si o plus valoare mai mare?

Victor Mates, fondator Apidava: Desi la prima vedere business-ul in afacerea cu miere este o afacere intr-un domeniu ingust, cu cat intri mai adanc in el, cu atat descoperi noi oportunitati. Este… poti face o paralela chiar si cu partea stiintifica, sa zicem in fizica sau in matematica: daca intri intr-un domeniu destul de ingust, pe masura ce descoperi, parca se dezvolta ca crengile copacilor, adica devine destul de stufoasa. Asa si in apicultura sau in business-ul cu miere: cu cat inaintezi, descoperi noi oportunitati. Si sunt foarte, foarte multe. De la cosmeticele cu miere, pentru care ne-am inspirat tot de la partenerul din Japonia, intr-o vizita pe care am facut-o si noi acolo si am vazut ca face asemenea produse si ne-a ramas ideea. Apoi am reusit, la un moment dat, sa o punem in practica – nu chiar usor, fiindca nu aveam cunostintele necesare, dar, probabil, intamplarea care te aduce langa omul potrivit la momentul potrivit face sa faci un pas inainte! Si, evident, ca in produsele apicole inca mai exista potential, exista vinul din miere, hidromelul, care a fost prima bautura alcoolica descoperita de om. Si apoi, mai nou, am descoperit in Polonia, la alti prieteni, berea cu miere sau berea cu adaos de miere, care pentru Romania este ceva nou, desi au patruns diverse fabrici sau una-doua care incearca produsul – dar in alte tari, precum Polonia sau Belgia, aceste produse se fac de la vechile manastiri. Deci este un potential foarte mare – caramele cu miere, cu propolis, cu polen… domeniul se poate extinde, turta dulce cu miere. Campioni ai turtei dulci sunt ungurii, dar si nemtii, care fac turta aceea dulce de Craciun! Am citit undeva ca la o fabrica de turta dulce de langa Nurenberg se consuma, in perioada de varf, cate doua tone de miere ca sa produca cantitatile de nu stiu cate tone de turta dulce, probabil ca zece tone.

Cecilia Caragea: Deci exista idei si pentru a dezvolta business-ul mai departe, dar stiu ca, la un moment dat, ati facut un nou business, colateral, dedicat apicultorilor!

Victor Mates, fondator Apidava: Da, am dezvoltat in paralel, fiind organizatorii Targului de la Blaj, Honey Fest, pe care il facem in fiecare an in luna martie (si in Romania a patruns ideea aceasta a targurilor, venind din Ungaria si Bulgaria, unde am fost si noi la mai multe manifestari). Apicultura dezvoltandu-se, apicultorii au primit si primesc in continuare sprijin financiar, atat prin programele nationale apicole, cat si prin fondurile europene. Iar cererea de utilaje noi, mai performante, mai frumoase, diverse, a devenit destul de acuta. Si, plecand de la o oportunitate, cand un asemenea distribuitor de utilaje apicole ne-a lasat oarecum o parte din business, si avand ocazia sa punem pe cineva pe business-ul acesta, am dezvoltat partea de utilaje apicole pornind de la o cifra de afaceri de 150.000 de euro pe an, ajungand la 2.500.000 in cinci, sase, sapte ani.

Cecilia Caragea: Deci este vorba de firma Apis Blaj, care vine in sprijinul apicultorilor cu produsele de care au ei nevoie ca sa isi creasca albinutele sanatos si frumos?

Victor Mates, fondator Apidava: Asa este! Tot ce are nevoie un apicultor, de la pantofi pana la stupi sau albine, ar trebui sa punem la dispozitie prin aceasta firma.

Cecilia Caragea: Si, impreuna cu firma Apidava, sunteti deja un grup care putem spune ca reprezinta apicultura romaneasca. Si, totusi, este vorba de un business de familie! Cum este sa ai un business de familie?

Victor Mates, fondator Apidava: Este… mai ciudat, intr-un fel, pentru ca nu mai stii altceva decat business-ul! La fabrica, business, acasa, oricand ne intalnim, la noi acasa, la fete acasa, pana la urma, ne invartim tot in jurul business-ului. Pleci in concediu, la fel, tot in jurul business-ului… Pana la urma, plecarile in concediu, la toti, ne sunt legate si de afacere!

Cecilia Caragea: Sunt intalniri de afaceri, de fapt!

Victor Mates, fondator Apidava: Da, le combinam si totul se invarte in jurul acestei afaceri, la care si-au adus contributia, si o aduc in continuare, toti membrii familiei. Numai asa am putut-o mentine si sa o crestem!

Cecilia Caragea: Adica, pana la urma, membrii familiei parca stiu mai bine sa faca parte dintr-o echipa, nu? Sa se completeze reciproc?

Victor Mates, fondator Apidava: Da, cred ca ne sprijinim unul pe altul si ne completam, chiar daca exista si contradictii, si pareri diferite, si vederi diferite… mai ales ca suntem 2-3 generatii si, atunci, sigur ca cea mai tanara este cea mai revoltata!

Cecilia Caragea: Da, este o alta viziune care poate sa duca lucrurile inainte. Si asa este si normal!

Victor Mates, fondator Apidava: Asa s-au dus tot timpul si in istorie, generatiile din urma au impins si si-au facut loc!

Cecilia Caragea: Si cum vedeti dezvoltarea viitoare?

Victor Mates, fondator Apidava: Ne framanta si pe noi gandul cum am putea face un salt, pentru ca suntem la un nivel la care ne cam plafonam oarecum, fiinca pana aici ne-am putut dezvolta ca afacere de familie. Probabil ca va fi o etapa ulterioara in care sa trecem peste ideea de afacere de familie si sa o dezvoltam si sa o punem pe niste structuri care sa functioneze oarecum independent de noi, cei din familie sau cu mai putina implicare.

Cecilia Caragea: Cu siguranta, va fi un succes! Dar, inainte de a incheia acest interviu, as vrea sa va intreb cum considerati dumneavoastra ca poate sa ajute apicultura romaneasca brandul Romaniei, brandul nostru de tara? Cred ca este una din directiile principale, pentru ca dintotdeauna romanii au fost recunoscuti pentru produse apicole de calitate, precum si pentru produse conexe, cosmetice cu miere s.a.m.d.?

Victor Mates, fondator Apidava: Am primit raspunsul printr-un telefon. O doamna colaboratoare de a noastra m-a sunat si mi-a spus: „Domnul Mates, ieri dimineata a fost o emisiune interesanta la Radio Actualitati!“ „Despre ce?“ „Sa vezi ce am auzit! O persoana, nu retin exact din ce tara, a facut un studiu pe nu stiu cate sute de oameni, in care a incercat sa intrebe, sa testeze ce este in mintea unui cetatean… si a luat cetateni din diferite tari, pe care i-a rugat sa descrie tara respectiva cu un cuvant sau doua, prin ceva ce ii e caracteristic. Cand a intrebat despre Germania, cuvantul a fost berea, cand a intrebat despre Romania, au spus mierea. Deci a fost singura tara descrisa prin cuvantul miere!“ Asta inseamna ca, daca altii vad asa, avem o perspectiva ca, intr-adevar, apicultura din Romania sa fie legata de tara noastra. Nu ca nu ar face si altii apicultura sau nu ar produce miere…

Cecilia Caragea: Oricum, trebuie sa ne gandim si noi, atunci cand vrem sa ne construim brandul de tara, si la cum ne vad altii pe noi, pentru ca, daca venim noi cu tot felul de idei gen Dracula, zebre si mai stiu eu ce, s-ar putea sa nu ajungem bine si sa nu avem cea mai buna inspiratie, dar, intrebandu-i pe altii, vedem cum ne vad si, daca au raspuns „mierea“, inseamna ca e o directie in care ar trebui sa mergem!

Victor Mates, fondator Apidava: Da, putem merge si sigur ca si celelalte activitati ne sprijina brandul de tara. Daca nu ma insel, chiar ieri sau astazi, Nadia Comaneci a luat un premiu important pentru intreaga cariera, in Statele Unite!

Cecilia Caragea: Da, este si sportul, este si IT-ul, pentru ca si IT-stii romani sunt deja apreciati peste tot in lume, dar si partea de agricultura, de agricultura ecologica si si de apicultura ecologica… Citeam ca in multe zone din lume, din nefericire, au disparut albinele. Adica exista zone prin China sau prin Statele Unite sau Canada unde au disparut albinele din cauza industrializarii mult prea mari.

Victor Mates, fondator Apidava: Asa este! Sunt zone in care, poluarea fiind destul de mare, albina nu si-a mai gasit locul. Si la noi sunt manifestari de genul acesta, din cauza stropirilor, a culturilor de rapita, de floarea-soarelui, unde se fac stropiri cu pesticide care sunt foarte, foarte nocive… Sunt perioade in care apicultorii se plang de mortalitatea din familia de albine, din cauza faptului ca la 200-500 de metri era un lan de rapita stropit. Si mortalitatea poate fi de pana la 50% din numarul de albine.

Cecilia Caragea: Da, iar aici mai este o problema, pentru ca, intr-adevar, pui rapita pentru ca este foarte profitabila, dar noi trebuie sa tinem seama si de diversitatea de care am beneficiat pana acum si sa continuam sa avem aceasta diversitate. Ma refer la flora si la culturi.

Victor Mates, fondator Apidava: Asa este, dar nu poti opri nici dezvoltarea agriculturii industriale!

Cecilia Caragea: Corect! Dar trebuie sa pastram, totusi, un echilibru, daca vrem sa continuam sa avem produse apicole de calitate suficiente cat sa si exportam.

Victor Mates, fondator Apidava: Cea mai grava problema, in Romania, o constituie defrisarea padurilor. Un hectar de padure de tei, de salcam da cateva tone de miere. Or, noi am defrisat, am taiat, nu conta ce si cum, fiindca padurile de salcam s-au redus cu 25-30%, teiul de asemenea… Suntem singura tara din lume care avem paduri de tei masive, adica pe o suprafata de sute de hectare avem numai tei. Am discutat cu cineva ca albina, in general, nu se duce la floarea de tei daca are alta alternativa, fiindca este o floare nociva pentru ea, este foarte puternic aromata si mortalitatea din cauza asta (albinele ametesc, isi pierd simtul de orientare) este de 20-30%. Numai acolo unde duci o familie de albine intr-o padure de tei si nu exista alta varianta, se sacrifica, se implica si culeg mierea de tei, care, cred ca pe plan mondial, este cea mai buna miere din lume. Mierea de tei din Romania! Cu conditia sa pastram masivele de padure de tei. Daca le defrisam si facem din ele cherestea… Ati vazut trenurile cu cherestea… pleaca, alea cu busteni se duc la fabrica…

Cecilia Caragea: Da, din pacate! Trebuie sa spunem ca albina zboara doar cativa kilometri de la stup si, atunci, daca duci stupii intr-o padure de tei, vor culege, obligate fiind, nectarul florilor de tei. Nu am constientizat aceasta perspectiva, referitoare la albine si padurile de tei, albine si padurile de salcam. Noi am vorbit la modul general despre defrisarea padurilor, dar nu am constientizat toate aceste implicatii!

Victor Mates, fondator Apidava: Pentru apicultura romaneasca, consider eu ca doua sunt loviturile pe care le-a primit: defrisarea padurilor si inmultirea excesiva a oilor pe pasuni, fanaturi, unde, iarasi, floarea a fost distrusa de cresterea oilor. Dar nu poti opri cresterea oilor, a caprelor! Acolo unde traiesc oile si caprele nu traiesc si florile, iar daca nu traiesc florile nu au ce culege albinele! Asta a fost schimbarea de dupa ’90 pe care am observat-o cu efecte negative asupra apiculturii.

Cecilia Caragea: Da… si am inteles ca au fost aduse tot felul de oi diferite de ale noastre si deja sunt tot felul de alte probleme… Ideea este sa continuam, sa avem produse naturale, sanatoase, romanesti, atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri, dar si pentru export!

Victor Mates, fondator Apidava: Evident! Asta este un viitor sanatos!

Cecilia Caragea: Cum va doriti sa cresteti, cu exporturile mai mult, mai intens? Cu piata din Romania cum stati?

Victor Mates, fondator Apidava: Eu zic ca mergem cu ele in paralel si vrem sa le dezvoltam pe fiecare, pentru ca au specifice diferite! Piata interna o dezvoltam cu miere ambalata, iar pe piata externa mergem si cu miere vrac, si cu miere ambalata. Si acolo probabil ca ar trebui sa accentuam, la export, sa intram pe piete unde putem da miere ambalata, cat putem cu brandul nostru. Nu e foarte usor, pentru ca numele nostru nu spune nimic in germana sau in japoneza.

Cecilia Caragea: Dar puteti sa-l impuneti!

Victor Mates, fondator Apidava: Putem sa-l dezvoltam, incercam sa-l dezvoltam!

Cecilia Caragea: Pentru ca este un nume foarte frumos.

Victor Mates, fondator Apidava: Asa cum un numele de oameni sunt frumoase in fiecare zona pentru zona respectiva. Nu poti sa iei numele Yoko de a fi frumos in romaneste sau numele Ioana de a fi frumos in chineza…

Cecilia Caragea: Da, dar cand intelegi conceptul care sta in spatele numelui, daca explici conceptul din spatele numelui – cetatea albinelor?

Victor Mates, fondator Apidava: Da, asa este, cand il explici si il dezvolti, deja exista o poveste in spate, atunci devine placut si acceptat.

Cecilia Caragea: Ce inseamna pentru dumneavoastra Apidava?

Victor Mates, fondator Apidava: Ce sa zic? Inseamna 25-26 de ani din viata unui om – presupunand ca ajunge la 100 de ani. Pana la 25 de ani inseamna copil, tanar si student si inca 25 de ani inseamna Apidava.

Cecilia Caragea: Si ce inseamna pentru dumneavoastra Apidava?

Victor Mates, fondator Apidava: Inseamna ceva ce am reusit sa construiesc plecand de la imbutelierea mierii intr-un garaj, asa cum am inceput, la o fabrica si la un brand si la un nume si la o familie a Apidavei, fiindca, pana la urma, tot ce am facut am facut cu angajatii nostri, oameni care lucreaza, unii, de peste 20 de ani in firma.

Cecilia Caragea: Sunteti o familie, pana la urma, si cu angajatii, si consumatorii, si partenerii de afaceri, pentru ca doar aceste relatii stabile pot sa te duca mai departe!

Victor Mates, fondator Apidava: Da, sigur, totul se bazeaza pe relatiile interumane si pe intelegerea reciproca a nevoilor, a necesitatilor si colaborare!

Cecilia Caragea: Si pe respectul reciproc, pana la urma!

Victor Mates, fondator Apidava: Evident, mult inseamna respectul reciproc!

Cecilia Caragea: Si in domeniul asta am invatat de la albine?

Victor Mates, fondator Apidava: Da, sa ne organizam si sa ne vedem fiecare de treaba noastra!

Cecilia Caragea: Multumim!

Victor Mates, fondator Apidava: Cu multa placere!