Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 30 iulie 2025, de la ora 16.00, la vernisajul expoziției Pasărea Măiastră. Zbor între lumi, deschisă la Sala Tancred Bănățeanu. Expoziția este organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, ale cărui piese valoroase completează demersul expozițional. Este deschisă între 30 iulie și 7 decembrie 2025.

Prin obiecte de patrimoniu, ceramică, textile, obiecte din lemn și jucării tradiționale, expoziția explorează simbolismul păsării în cultura tradițională românească, ca ființă mediatoare între lumi, aducătoare de vești, dar și ca motiv decorativ cu rol protector sau ceremonial. Sunt expuse reprezentări ale păsărilor domestice – precum cocoșul, găina, curcanul – dar și ale celor sălbatice, încărcate de semnificații mitice: vulturul, cucul, barza, păunul sau chiar papagalul. Acestea apar pe covoare, linguri, ulcioare de nuntă, furci de tors sau cahle, reflectând bogăția imaginarului rural.

Între păsările domestice se distinge cocoșul, adevărat orologiu al satului, acesta având remarcabile puteri apotropaice, de protecție; noaptea, cântecul lui purifică spațiul, alungă prezența diavolului și vestește apropierea zorilor, a luminii. Cocoșul și găina sunt păsări psihopompe, care călăuzesc sufletul mortului spre cealaltă lume, numai în acest context putând fi văzută darea lor de pomană, peste groapă, în ceremonialul înmormântării. De asemenea, cocoșul era jertfit, îngropat, în unele zone din țară, la temelia casei aflate în construcție, spre a asigura durabilitatea, dar mai ales protecția. În același scop, era modelat de către olari din lut și pus pe boldurile de casă din Argeș, Vâlcea și Buzău. Prin urmare, motivul cocoșului apare pe ceramică, pe farfurii în general, la Horezu (unde există festivalul intitulat Cocoșul de Horezu, inițiat în anul 1971), Oboga, Baia Mare, Rădăuți etc.

Găina, ca pasăre domestică, este implicată într-un alt rit de trecere, în ceremonialul de nuntă, în care se joacă dansul găinii, dar ea apare și pe ulcioarele de nuntă de la Oboga – obiect ceremonial folosit la chemarea nuntașilor la nuntă și la masa nașilor și mirilor.

Dintre păsările sălbatice cu semnificații pozitive, se remarcă cucul (vestitor al primăverii), reprezentat în cultura tradițională prin jucării la Vlădești (Vâlcea) și, în mod special, prin fluierele în formă de cuc de la Oboga.

Un alt exemplu semnificativ de pasăre sălbatică cu conotații pozitive este barza, considerată un simbol apotropaic datorită obiceiului de a-și construi cuiburi în apropierea caselor, protejând astfel locuințele de incendii. Barza este asociată și cu mitul zeiței pasăre, din oul căreia s-ar fi creat universul. În tradițiile populare, aceasta este cunoscută ca fiind aducătoare de prunci, jucând un rol central în simbolistica urcioarelor de nuntă de la Oboga. De asemenea, barza este un motiv frecvent întâlnit pe covoarele oltenești.

Una dintre cele mai interesante apariții este aceea a papagalului, pe o serie de trei covoare aflate în proprietatea Muzeului Țăranului. Motivul, fără îndoială exotic, este de proveniență orientală, adus prin intermediul contactelor cu Imperiul Otoman.

Păsările sunt parte a unui important motiv decorativ: pomul vieții. În varianta kantharosului, acestea apar pe ramurile pomului, unde se presupune că păzesc acest arbore mitic, sau se hrănesc cu fructele ce conferă nemurirea. Există o serie întreagă de covoare din Oltenia, Vlașca și Moldova, care au ca motiv central pomul vieții cu păsări.

De asemenea, sunt expuse scoarțe basarabene din secolul al XIX-lea cu motive avimorfe, ordonate după principii artistice în registre sau alese ca elemente separate printre alte tipuri de motive tematice, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Sunt imagini ale păsărilor statice sau în zbor, văzute din față sau din profil, fiind adeseori aduse până la cel mai înalt grad de stilizare, încât nu pot fi identificate ca specie și trimit la clasa generală: păsări. Pe covoarele din secolul XX, imaginea păsărilor este recognoscibilă – cocoș, păun, cocostârc, cuc – și apare dimensionată în raport cu celelalte ornamente.

Pe ștergarele de nuntă, imaginea păsărilor apare țesută (secolul al XIX-lea), cusută (secolul XX), împletită și croșetată (a doua jumătate a secolului XX, horboțele/dantele). Motivele păsărilor sunt foarte diferite și tratate în maniere artistice relevante. În acest grup sunt ștergare de cap (năframe), ștergare decorative (pentru împodobirea interiorului), dar care au avut și rol ritual, năframe, mâneșterguri. Sunt, de asemenea, etalate cămăși tradiționale având motive avimorfe cusute pe altițe în mod preponderent, sau și pe alte părți ale cămășilor.

Din colecția de ceramică a Muzeului din Chișinău sunt expuse mai multe țuruiece/șuierace (fluierice de lut), aviforme. Rolul lor – jucării muzicale pentru copii – i-a stimulat pe olari să le confere chipuri de la cele asemănătoare cu prototipurile până la cele de ordinul fantasticului avimorf.

Expoziția oferă publicului o incursiune fascinantă în simbolistica păsărilor din arta tradițională, evidențiind bogăția formelor, tehnicilor și a semnificațiilor transmise prin obiecte cu valoare de patrimoniu, devenind o veritabilă lecție de cultură vizuală și spirituală deschisă vizitatorilor de toate vârstele.

Curatorii expoziției: Ion Blăjan și Venus Mateescu, MNȚR

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, în perioada 30 iulie – 7 decembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

Printre partenerii media ai Muzeului Național al Țăranului Român se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.