Muzeul Municipiului București și Asociația Renascendis ne invită sâmbătă, 6 septembrie, de la orele 11:00, la Conferința Fenomenul Agfacolor în România, 1938-1948, la sediul muzeului din Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2, București).

Conferința explorează începuturile fotografiei color în țara noastră, având ca studiu de caz fondul Gheorghe Neagu din care provin imaginile prezentate în expoziția România Agfacolor. 1940-1948, aflată la final. Prezintă: Radu Bârlă și Răzvan Bolba.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Foto din Expoziția Agfacolor: Colette în locuința din București

Filmele Agfacolor apar în comerțul specializat din România în anul 1937. Deși promovată și către fotografi, marca va fi cunoscută mai ales datorită utilizării în cinematografie, filmul în culori fiind noua modă a epocii.

Și în România, ca mai pretutindeni în Europa, filmele Afgacolor vor fi preferate de fotografi filmelor Kodachrom, atât datorită prețului mai mic (200 lei/ 36 poziții vs. 250 lei/ 36 poziții), cât și procesării mai facile (4 pași vs. 28 de pași). Cu toate acestea, folosirea lor va fi redusă. Prețul ridicat, imposibilitatea imprimării pe hârtie color, necesitatea deținerii unui diascop sau a unui proiector pentru vizualizare au fost decisive.

Imaginile prezentate provin dintr-un singur fond documentar, parte a unui arhive de familie, astăzi parțial pierdută și răspândită. Fotograful amator căruia îi datorăm existența fondului se numește Gheorghe Neagu, domiciliat în București, căpitan în cadrul Regimentului 21 Artilerie și participant la al Doilea Război Mondial.

Cu peste 200 de cadre, acesta este cel mai mare fond de fotografie Agfacolor timpurie cunoscut deocamdată în România. Salvgardarea și accesibilizarea lui sunt urmarea unui accident fericit, fondul fiind găsit într-un târg în 2023, în timpul unei campanii de achiziții derulată de Asociația Renascendis prin platforma Arhiva de Fotografie.

Diapozitivele color realizate în perioada 1942-1950 ilustrează o cronică vizuală a începuturilor unei familii, pe fundalul schimbărilor aduse de război și de perioada postbelică, în care personajele principale sunt Gheorghe Neagu și soția sa, Colette. Sunt imagini care surprind călătoria cuplului după logodnă și voiajul de cununie, petreceri în familie, vacanțe pe moșia familiei Neagu de la Răteasca (Teleorman) și plimbări prin București.

Radu Bârlă este istoric, specializat pe istoria Transilvaniei și istoria sașilor, iar în ultimii ani s-a dedicat istoriei fotografiei în România. Din 2012 este președintele Asociației Renascendis, ONG activ în domeniul patrimoniului cultural, iar din 2018 coordonează platforma Arhiva de Fotografie. A coordonat o serie de proiecte culturale dedicate inventarierii și cercetării patrimoniului mobil din parohiile evanghelice din Țara Făgărașului, proiecte de educație non-formală prin patrimoniu și proiecte de digitalizare, cercetare și valorificare a arhivelor fotografice.

Răzvan Bolba se ocupă de peste 10 ani cu studierea istoriei militare, în special a aspectelor ce țin de tehnică și tehnologie, și este expert avizat de către Ministerul Culturii pe tematica artileriei. Activează în cadrul ONG-ului Romanian Military Archeology, care cercetează istoria României în cele două Războaie Mondiale. Colaborează îndeaproape cu alte organizații de profil, precum și cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”. Interesul pentru studierea biografiei lui Gheorghe Neagu a apărut după ce l-a recunoscut întâmplător în niște fotografii de la Muzeul Militar și a fost curios să afle cine a fost, unde a locuit, ce viață a avut etc.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național