Dialoguri pentru Sănătate – Care este legatura dintre tinitus si hipoacuzie. Explică audiolog Ionuț Ștefănescu
Invitat: domnul Ionuț Ștefănescu, audiolog
Emisiune realizată cu sprijinul Clarfon (www.clarfon.ro, www.facebook.com/clarfonro, 031 9111)
Dialog realizat de Cecilia Caragea

Cine, când și de ce se poate confrunta cu tinitusul, cu acel neplăcut țiuit în ureche? Conform statisticilor, peste 80% dintre cei cu tinitus au și hipoacuzie. Care ar putea să fie soluțiile? Aflăm la Clarfon!

Cecilia Caragea: Cu domnul Ionuț Ștefănescu, audiolog, vom discuta în detaliu despre tinitus, cu atât mai mult cu cât mi-a mărturisit că personal s-a confruntat cu acest neplăcut țiuit în urechi.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Tinitusul este de fapt nodul gordian al medicinei. Iar în ceea ce mă privește pot să spun că tinitusul nu este tot timpul o patologie, ci este un barometru al stării de bine, al sănătății emoționale. M-am confruntat cu un tinitus tranzitoriu, din anumite motive, aș putea spune, atât fizice, cât și emoționale. Și am încercat să-l studiez, atât profesional, ca audiolog, dar și personal, pentru că m-am confruntat cu el.

Cecilia Caragea: Și cum ați scăpat de tinitus?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: În ceea ce mă privește pe mine, pentru că nu aveam hipoacuzie și nu am hipoacuzie, tinitusul a fost din cauza stresului, din cauza efortului, aș putea spune. Și apărea mai mult seara. Și l-am combătut, într-o formă sau alta, printr-o terapie sonoră.

Cecilia Caragea: Adică?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Am ajuns să dorm… pentru că seara tinitusul este cel mai pregnant. În liniște, el apare. Te concentrezi pe el, te focusezi pe el.

Cecilia Caragea: De fapt, seara ne liniștim și ne simțim altfel corpul, de fapt. Și simțim altfel și sunetele.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Suntem doar noi și tinitusul, seara. Și-atunci am încercat să-l maschez, să-l izolez. Sunt sunete terapeutice, am putea spune. Sunetele în general pot fi folosite pe anumite terapii. O perioadă, am dormit pe sunet de ploaie, am dormit pe sunet dat de focul din șemineu și pe muzică clasică.

Cecilia Caragea: Adică seara vă puneați în surdină această muzică.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da, un sunet plăcut, relaxant. Pot fi luate din natură, poate să fie o muzică relaxantă, ceva care să fie la un nivel plăcut, să nu fie deranjant.

Cecilia Caragea: Dar ideea este să nu stai în liniște, înțeleg.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Chiar în timpul zilei, atunci când vrei să citești o carte sau când stai liniștit pe canapea, îți bei cafeaua sau ceaiul, este bine să ai o muzică ambientală, în cazul în care ai tinitus. Pentru că el apare când nu te aștepți. Iar dacă nu poți să stai în liniște, dacă nu poți să stai în casă, să asculți o muzică ambientală, este indicat să ieși la o plimbare prin parc. Acolo te întâlnești cu sunetele naturii. Sau să ai conversații cu prietenii. Deci ajutorul tinitusului… sau face o echipă foarte bună cu liniștea. Iar tu trebuie să te izolezi de liniște.

Cecilia Caragea: Să te separi.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Să te separi de liniște, da. Tocmai de aceea am studiat și mă duc în direcția asta de terapie a sunetelor și, bineînțeles, o terapie prin simțuri. Și pe canalul meu de YouTube, Sensim Lab, există câteva modele de sunete terapeutice, nu numai pentru tinitus, dar, dacă suntem la acest subiect, pot fi folosite pentru tratarea tinitusului. Nu au efecte negative, asta mi se pare interesant. Nicio terapie sau medicament nu are un rezultat 100% garantat, însă rezultatele și studiile spun că sunetele terapeutice, sunetele prin mascare, zgomotul roz, zgomotul alb… zgomotul roz fiind sunetul ploii, zgomotul alb fiind fâșâitul unui televizor… Pacienții cu tinitus pot dormi și cu un ventilator în funcție ca să mascheze tinitusul. Dar nu ai altă variantă.

Cecilia Caragea: Vorbeați de zgomot roz, de zgomot alb… acestea sunt niște denumiri recunoscute?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da, sunt niște denumiri tehnice, științifice, am putea spune.

Cecilia Caragea: Sunt niște sunete de anumite frecvențe, care așa sunt cunoscute de specialiști, înțeleg.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da, sunt sunete de bandă largă pe frecvențe joase, frecvențe medii sau frecvențe înalte. De obicei frecvențele joase sunt mai calmante și le maschează și pe cele înalte.

Cecilia Caragea: Așadar, cei care se confruntă cu acest țiuit în ureche trebuie să știe că liniștea nu le este recomandată, că este bine să-și pună un sunet, să asculte în surdină ceva, o muzică care liniștește sau, după cum spuneați, foșnetul pădurii sau al oceanului și așa mai departe…

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Exact! Al oceanului, la fel. Sunt mai multe terapii și de la caz la caz o să discutăm, pentru că sunt persoane cu tinitus ce au și hipoacuzie.

Cecilia Caragea: Da, am înțeles că marea majoritate a persoanelor care se confruntă cu tinitus au și hipoacuzie. De ce?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: O întrebare foarte bună. Pentru că hipoacuzia generează tinitus, în anumite situații, nu în toate, prin simplul fapt că creierul constată că nu mai este stimulat sonor și-atunci generează un sunet fantomă.

Cecilia Caragea: Deci creierul generează, să spunem așa, un sunet fantomă.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Creierul generează un sunet fantomă, în cazul persoanelor hipoacuzice, dar și în cazul persoanelor cu auz normal ce suferă de stres și anxietate. Pentru că sistemul nervos este foarte complex și complicat. Avem un sistem de alarmă, care filtrează sunetele din jurul nostru. Atunci avem un tinitus generat de stres și de anxietate.

Cecilia Caragea: Și, de fapt, atunci când suntem stresați, creierul nostru, să spunem așa, percepe niște sunete ca fiind agresive, ca fiind deranjante, sunete care nici nu există în jur, cum este acest zgomot fantomă.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Sigur… Creierul este mai focusat, atunci când suntem stresați, pe toate sunetele din jurul nostru și le analizează în exces. Lătratul unui câine, alarma unei mașini… atunci când suntem stresați, ne deranjează cam tot. Nici nu putem să dormim, pentru că auzim nu știu ce bâzâit al frigiderului sau ceva de genul ăsta. Sistemul nostru este puțin dereglat prin această alertă exagerată. Deci filtrul nu mai funcționează.

Cecilia Caragea: Și înțeleg că, mai mult, apare și acest zgomot fantomă…

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Acest zgomot fantomă… Pe lângă stres, hipoacuzia este un factor, așa cum am spus, generator de tinitus. 70% din persoanele cu tinitus, 70-80%, au hipoacuzie, iar hipoacuzia este generată de presbiacuzie, de îmbătrânirea organismului, de zgomot, care distruge celulele ciliate, dar și de alți factori. Însă avem trauma sonoră. Dacă tragem cu arma, dacă ne ducem la un concert… poate să genereze tinitus pe o perioadă scurtă de timp. Avem tinitus provocat și de dopul de ceară sau de anumite infecții ale urechii. Dar tinitusul poate să vină și din probleme somatice, probleme cervicale, articulații temporo-mandibulare. Dar și din cauze neurologice și psihologice. Adică stresul și anxietatea generează tinitus. Deci ăștia ar fi factorii, în linii mari.

Cecilia Caragea: Deci sunt foarte mulți factori.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Sunt foarte mulți factori…

Cecilia Caragea: Și care ar putea să fie soluțiile? Pe care înțeleg că le putem găsi la Clarfon…

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Persoanele hipoacuzice cu tinitus… din start, aparatele auditive rezolvă această problemă, pentru că îi oferă creierului sunetul corect, stimulul de care avea nevoie ca să mascheze tinitusul, ca să mascheze acel sunet fantomă. În momentul în care purtăm aparate auditive, auzim conversații, auzim sunetele din mediul înconjurător, muzică, ciripitul păsărelelor, pași, tot ce este în jurul nostru. Și creierul nu mai este focusat pe tinitus. Deci acest zgomot deranjant este mascat.

Cecilia Caragea: Așadar, un pacient hipoacuzic care are tinitus, aude un țiuit permanent și enervant în urechi, vine la Clarfon și poate să constate și să-și descopere, în urma analizelor care se fac în Clarfon, că este hipoacuzic, el fără să știe că este hipoacuzic până în acel moment.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Exact. Hipoacuzia are mai multe grade. Atunci când avem o hipoacuzie ușoară sau o hipoacuzie ascunsă… Hipoacuzia ascunsă este hipoacuzia pe frecvențele înalte, de 10.000 Hz, de 16.000 Hz. La Clarfon se poate testa pe aceste frecvențe înalte. În mod normal, marea majoritate a cabinetelor pot testa până la 8 kHz… și pacientul să constate că pe audiogramă are auz normal. Dar o hipoacuzie precoce începe pe frecvențele înalte, la 10.000 Hz, la 16.000 Hz, și acolo ne dăm seama că tinitusul este generat de această pierdere de auz pe frecvențele înalte.

Cecilia Caragea: Așadar, tinitusul poate să fie generat de hipoacuzie, de o hipoacuzie timpurie, să spunem așa, la început, nu foarte gravă.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da, de o hipoacuzie timpurie. Pacientul hipoacuzic, în funcție de nivelul de hipoacuzie, știe dacă are sau nu o problemă. Are o problemă de comunicare. Dar, dacă ai și o problemă de tinitus și te adresezi cabinetului de protezare auditivă Clarfon, rezolvi două probleme: îți compensezi hipoacuzia, ceea ce este un lucru minunat, pentru că poți să comunici, poți să te integrezi, și, bineînțeles, dacă ai tinitus, rezolvi și problema deranjantă. Un tinitus generează, așa cum am spus, depresie, anxietate, disperare.

Cecilia Caragea: Cum? Cu un aparat auditiv?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Cu două, am putea spune! Este indicat, bineînțeles, ăsta este un alt subiect, ca pacientul să poarte, în cazul hipoacuziei bilaterale, două aparate auditive, fără dubiu. Și o să discutăm probabil în viitor despre efectele protezării bilaterale. Cu aparatul auditiv, da, îți rezolvi problema de compensare a hipoacuziei și acest sindrom, tinitusul. Dar aparatele auditive de la Clarfon au și generatoare de sunete. Așa cum am spus mai devreme, acele sunete de mascare, sunet roz, sunet alb, valurile mării, se regăsesc și în aparatele auditive, care pot masca mai bine sau trata tinitusul și prin această opțiune. Nu este necesară la toți pacienții, însă la cei cu o problemă de tinitus gravă… și noi în România avem 4,9% pacienți cu tinitus accentuat, tinitus foarte deranjant, din plaja de pacienți cu tinitus. Suntem peste media europeană din punctul ăsta de vedere. Însă aceste aparate auditive cu generator de sunet au această opțiune în plus. Iar la Clarfon, asta este interesant, există mai multe branduri de aparate auditive performante, care pot să-ți ofere soluții diversificate.

Cecilia Caragea: Dar, ca să înțelegem mai bine, aparatele auditive de la Clarfon au această funcție de mascare a tinitusului. Spuneați că asta înseamnă că poți, la acel aparat auditiv pe care ți l-ai luat de la Clarfon, să îți pui zgomotele valurilor oceanului sau foșnetul pădurii… Și-atunci, seara, în liniște, acasă, pot să îmi activez în aparatul auditiv această funcție fără să mai trebuiască să-mi pun la televizor sau la laptop aceste sunete?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da. În timp ce stau și citesc, port aparatele auditive și maschez tinitusul prin aceste generatoare de sunete.

Cecilia Caragea: Și asta poți să fac eu la aparatul auditiv pe care mi l-am cumpărat de la Clarfon.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Exact! Specialiștii Clarfon oferă un suport foarte profesional pacienților cu tinitus. Aparatele auditive rezolvă problema de tinitus pentru persoanele hipoacuzice, care sunt în număr mare. Și soluțiile sunt cele de mascare prin sunete, dar și purtarea propriu-zisă a aparatului auditiv. În momentul în care stăm în liniște, aparatele auditive au aceste sunete de mascare și sunt indicate, sunt binevenite. Dacă nu avem această opțiune la un aparat auditiv, putem să dăm drumul la o muzică ambientală, pe YouTube, pe device-uri, pentru că sunt foarte multe device-uri. Au existat device-uri și există și acum perne cu boxă încorporată, astfel încât, când dormi, să ai sunetul doar tu, să nu deranjezi în jurul tău. Așa cum am spus, pentru că eu am testat pe mine, am dormit o lungă perioadă cu sunete ambientale, cu ploaie, cu valurile oceanului, cu focul din șemineu și nu numai. Și cu muzică clasică. Adică este o terapie. În momentul în care ești hipoacuzic, poți să dormi cu aceste sunete și este indicat. N-o să dormi cu aparatele auditive pe ureche, că ți le dai jos, este deranjant să dormi cu aparatele auditive. Oricum, în momentul în care dormi, e posibil ca ele să-ți iasă din ureche… Nu are sens să le porți. Și poți folosi aceste terapii sonore, disponibile pe YouTube, disponibile în orice mediu. Dacă ai auz normal și ai tinitus, așa cum am spus, terapiile sonore sunt cele mai indicate, dar și terapiile cognitiv-comportamentale.

Cecilia Caragea: Ce înseamnă asta?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Terapiile cognitiv-comportamentale, practic, te învață, îți reeducă creierul să nu se mai focuseze pe tinitus. Dar putem să medităm și ne calmăm, reducem stresul. Putem să facem exerciții fizice. În ceea ce mă privește pe mine, așa cum am spus, am avut o combinație de soluții. Zgomotul de mascare și zgomotul ambiental m-au ajutat cel mai mult. Dar și sportul, și ieșitul în parc, în natură. Deci nu trebuie să stăm în liniște. Și problema s-a rezolvat. Dar problema s-a rezolvat în ceea ce mă privește, pentru că la mine tinitusul a fost generat, să zicem, de stres. Însă în cazul persoanelor cu tinitus cronic, nu tranzitoriu, cum am avut eu, un tinitus care durează peste trei luni, atunci într-adevăr trebuie să parcurgă niște etape. Cu specialiști, de la medicul ORL până la psiholog, audiolog. Iar cabinetele de protezare auditivă au un rol important, acela de a măsura tinitusul, de a-l depista și, bineînțeles, și de a-i oferi acest tratament cu device-uri, cu aparatele auditive.

Cecilia Caragea: Spuneați că în cabinetele de protezare auditivă se poate depista tinitusul. La Clarfon, concret, cum se depistează tinitusul? Pentru că mi se pare foarte interesant, e un zgomot pe care îl aud doar eu, de fapt, mi se pare că-l aud. Cum poți să depistezi așa ceva?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da, este foarte interesant ceea ce spuneți, pentru că… cred că este o întrebare pe care și-o pun mai ales pacienții care au studiat și au constatat că tinitusul este din interior, nu dintr-o sursă externă. La cabinetele Clarfon există o formulă complexă, pentru că avem specialistul, bine trainuit să poată să abordeze această problemă cu pacientul. Iar testarea principală este acufenometria. Este un test subiectiv, pe frecvențe, pe intensitate, între specialist și pacient. Aflăm frecvența și intensitatea tinitusului.

Cecilia Caragea: Cum anume? Pacientul merge în cabina insonoră, presupun, cu niște căști pe urechi… Și mai departe?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Fiind un test subiectiv, este o explicație pe care audioprotezistul i-o dă pacientului, astfel încât să găsească împreună frecvența, adică acel sunet și acea intensitate care lui îi apare în ureche.

Cecilia Caragea: Deci specialistul din cabinet îi pune anumite sunete și pacientul spune „cam așa aud eu” sau „cam așa mi se pare mie că aud”.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Da. Însă acufenometria se continuă cu testul nivelului de mascare și cu testul de inhibare reziduală. Plus chestionare.

Cecilia Caragea: Adică?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Deci este o depistare sau o testare a tinitusului mai complexă în cabinetele Clarfon. Deci avem și testul de mascare, avem și testul de inhibare reziduală, plus chestionare.

Cecilia Caragea: Să le luăm pe rând. Ce înseamnă testul de mascare?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Testul de mascare este acel zgomot care îmi maschează mie tinitusul. Și eu trebuie să găsesc nivelul în apropierea intensității tinitusului. Poate să fie chiar cu câțiva decibeli mai mic, ca să nu fie deranjant. Iar testul de inhibare reziduală este un test care durează 60 de secunde și ne arată cât timp tinitusul poate să dispară. Eu îi dau un sunet de mascare și tinitusul poate să dispară un minut, poate să dispară mai multe minute, ore sau deloc. Și, în funcție de acest rezultat, ne dăm seama cât de gravă este problema. Așa cum v-am spus, 4,9% din pacienți au un tinitus accentuat. Chestionarele, pentru că sunt și chestionare, la fel, ne dau un scor. Și-atunci știm cât de gravă este problema și ce trebuie să facem. Pentru că la unii pacienți tinitusul se rezolvă mai ușor, la alții se rezolvă mai greu. Și este într-adevăr o terapie, nu un tratament. Este o terapie pe termen mediu sau lung.

Cecilia Caragea: Dar persoanelor cu auz normal, dar care se confruntă, totuși, cu tinitus ce le-ați recomanda?

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Așa cum am spus și în cazul meu, terapia sonoră. Terapia sonoră poate să fie dată și de aparatele auditive. Clarfon a venit cu o soluție de închiriere pentru persoanele cu auz normal. N-o să-și achiziționeze un aparat auditiv… forever. Și-l pot închiria și îl pot testa o perioadă de o lună, de două luni, să vadă dacă funcționează această terapie. Este nevoie de mai multe investigații, însă un prim pas este în cabinetul Clarfon, pentru că acolo îl depistezi ca frecvență și intensitate. De aici plecăm. Depistarea tinitusului se poate face și prin anumite teste obiective: otoemisiunile acustice, RMN-ul sau computerul tomograf. Dar asta ține foarte mult de circuitul pe care pacientul îl parcurge, de la specialist la specialist.

Cecilia Caragea: Așadar, soluții există. Totul este să ne informăm adecvat și să ne adresăm specialiștilor.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Sigur. Și este foarte important ca pacientul să înțeleagă că sunetul poate să fie privit din mai multe direcții. Și terapia prin sunete se extinde, nu numai la mascarea tinitusului. Un sunet bine manageriat ne dă o stare de bine, ne crește energia, ne crește focusul. Și, tocmai de aceea, noi, ca specialiști audiologi, considerăm că sunetele sunt prietenele noastre. Lucrăm cu sunete. Iar urechea este într-adevăr un organ de simț foarte important. Auzul se spune că ar fi ultimul simț care dispare. Nu știm cu siguranță. Dar știm cu siguranță că este primul simț care apare. Este interesant că vedem în față, însă putem să auzim la 360 de grade, putem să auzim peste ziduri, peste garduri… Și tocmai de aceea este interesant, pentru că sunetul ne conectează cu mediul înconjurător mult mai profund decât orice alt simț. Pentru mai multe informații, urmăriți canalele mele de Facebook, Instagram și YouTube, pentru că aici urmăritorii pot descoperi lucruri interesante. Despre sunete și nu numai. Despre simțuri, despre sănătate. Este interesantă și poate să fie o experiență pentru pacienți. Merită încercată!

Cecilia Caragea: Cu siguranță o să testăm, o să ascultăm toate aceste sunete despre care ne-ați vorbit și sperăm să ne ajute!

Ionuț Ștefănescu, audiolog: Mulțumesc și să ne auzim cu bine!

Cecilia Caragea: Așa să fie!