Dialoguri pentru Sănătate – Care sunt primele semne ale traumei sonore și ce avem de făcut în acest caz. Explică Laura Mihale, audiolog Clarfon
Invitată: doamna Laura Mihale, audiolog Clarfon (www.clarfon.ro, www.facebook.com/clarfonro, 031 9111)
Dialog realizat de Cecilia Caragea

Emisiune realizată cu sprijinul Clarfon (www.clarfon.ro, www.facebook.com/clarfonro, 031 9111)

Cecilia Caragea: Ce este trauma sonoră? Și care sunt categoriile socio-profesionale, ca să spunem așa, care riscă să se confrunte cu o traumă sonoră aflăm de la doamna Laura Mihale, audiolog Clarfon.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Trauma sonoră poate să apară în urma unei expuneri unice la un zgomot foarte puternic, cum ar fi o petardă, o împușcătură…

Cecilia Caragea: Deci polițiștii, cei din armată pot să se confrunte cu asemenea traume sonore.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Sigur, aceste persoane sunt mai expuse decât celelalte, prin prisma meseriei pe care o au. Senzația de scădere a auzului poate fi însoțită și de senzație de ureche înfundată și, de multe ori, de un țiuit mai puternic. Dacă apar astfel de simptome, persoane respectivă este bine să meargă la un control ORL, pentru că, în anumite situații, un tratament administrat precoce poate ajuta la recuperarea auzului.

Cecilia Caragea: Și dacă vine la dumneavoastră, într-un cabinet de audiologie?

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Noi îl putem ajuta cu testarea auzului și audiograma ne va da indicații dacă există această traumă sonoră sau nu.

Cecilia Caragea: Deci trauma sonoră se vede foarte clar pe audiogramă.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Da, noi vedem pe audiogramă această traumă sonoră, pentru că ne arată afectarea frecvențelor înalte. Și apoi, corelând cu istoricul medical al pacientului și cu datele din anamneză, îi recomandăm să meargă spre un medic ORL, care va decide mai departe ce este mai bine de făcut.

Cecilia Caragea: Și, în afara acestor evenimente unice care pot să provoace o traumă sonoră, există situații în care oamenii trăiesc și lucrează în medii foarte, foarte zgomotoase. Mă refer, de exemplu, la combinatele siderurgice, la cei care lucrează la căile ferate. Sunt doar câteva exemple. În cazul acestor persoane care pot să ajungă la o pierdere de auz din cauza zgomotului puternic pe care îl resimt zi de zi, se poate vorbi tot de o traumă sonoră? E tot o traumă sonoră aceasta?

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Cu siguranță! Și apare în urma, așa cum ați spus, exercitării anumitor profesii. Dacă vorbim de persoane care lucrează în fabrici, în școli, profesorii, în saloane de coafură sau piloții sau alte persoane care exercită astfel de meserii în care sunt expuși în mod repetat la un nivel de zgomot mare, atunci, da, auzul va scădea în timp și ne va arăta o traumă sonoră bilaterală, care la un moment dat va ajunge să fie protezată auditiv.

Cecilia Caragea: Așadar, în cazul acestor persoane care lucrează într-un mediu cu un zgomot foarte puternic, dumneavoastră vedeți clar că este vorba de o traumă sonoră. Și această traumă sonoră se vede bilateral, se produce bilateral, spre diferență de trauma sonoră care este cauzată de un eveniment unic, care poate să fie doar unilaterală.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Atunci când urechile sunt expuse în mod repetat la un nivel de zgomot mare, acest lucru se vede bilateral, pentru că expunerea este aceeași pentru ambele urechi.

Cecilia Caragea: Și aceste persoane ajung la dumneavoastră… de ce? Pentru că sunt obligate să-și facă anual testarea auzului? Sau încep să simtă că ceva nu este în regulă?

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Pot fi ambele variante. Dacă vorbim de o persoană care lucrează încă și trebuie să-și facă controalele anuale, da, este o modalitate prin care putem depista. Dacă vorbim de persoane care poate nu mai lucrează sau sunt într-un domeniu actual în care li se impune o testare anuală obligatorie, ei pot veni pentru audiogramă dacă simt anumite dificultăți. Și aici mă refer la dificultăți de înțelegere a conversațiilor, mai ales în medii zgomotoase, dificultăți de înțelegere a vocilor mai subțiri. Această scădere a auzului este în zona sunetelor înalte.

Cecilia Caragea: Deci frecvențele înalte sunt cele pe care ajungem să nu le mai auzim din cauza faptului că am fost expuși prea mult timp la zgomote puternice.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Așa este. Frecvențele înalte sunt primele afectate. Și tocmai de aceea cele mai multe persoane care au o deficiență de auz, pentru că începe să scadă auzul pe zona frecvențelor înalte, încep să aibă dificultăți de înțelegere. Vin pacienți în cabinet și ne spun: „Aud, dar nu înțeleg! Aud ce se vorbește, dar nu înțeleg ce se spune.” Și asta este foarte adevărat, pentru că problema apare atunci când trebuie să înțelegem o conversație, mai ales dacă este o conversație în zgomot.

Cecilia Caragea: Adică ei aud că se vorbește, dar de înțeles înțeleg altceva, pentru că de fapt aud doar anumite sunete și completează ei, cu imaginația lor, cam ce s-a spus. Și ajung la înțelesuri diferite.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Așa este! Foarte adevărat! Tocmai de aceea, în astfel de situații, audiograma vocală este testul care ne ajută foarte mult, ca să vedem capacitatea de înțelegere a fiecărei persoane.

Cecilia Caragea: Și aceste persoane care încep să aibă probleme cu sunetele de pe frecvențele înalte, ca să spunem așa, ce încep prima dată să nu mai audă?

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Cuvintele care conțin consoane precum S, Ș, T, Ț. Acestea sunt în acea zonă frecvențială care va fi afectată în urma expunerii la zgomot.

Cecilia Caragea: Și, pentru aceste persoane care au început să nu mai audă aceste consoane S, Ș, T, Ț, singura soluție rămasă este protejarea auditivă.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Dacă în urma audiogramei vocale se constată că… capacitatea de înțelegere a cuvintelor este afectată și persoana respectivă admite faptul că a început să aibă dificultăți de înțelegere în anumite situații sonore, da, se poate recomanda protezarea auditivă. Protezarea se va face cu aparate auditive care să ofere amplificare doar în zona frecvențelor afectate.

Cecilia Caragea: Așadar, protezarea auditivă realizată corect este cu un aparat auditiv setat astfel încât pacientul să înceapă să audă doar frecvențele pe care nu le mai auzea.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Sigur că da! Să beneficieze de amplificare doar acolo unde are nevoie.

Cecilia Caragea: Nu se amplifică totul la fel.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Exact! Pentru că cele mai multe persoane aflate în această situație pot prezenta și un țiuit în ureche, există multe modele de aparate auditive care au și funcție prin care pot masca acest țiuit. Și atunci setarea aparatelor auditive se poate face atât pe zona frecvențelor unde avem nevoie, cât și cu activarea acestei funcții de mascator de tinitus.

Cecilia Caragea: Așadar, soluții există, indiferent cu ce probleme legate de sănătatea auzului te-ai confrunta! Totul este să te prezinți la specialist cât mai din timp.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Sigur că da! Un test de auz este rapid, simplu, nu doare și se poate face în rețeaua noastră de cabinete, care este prezentă la nivel național.

Cecilia Caragea: Vă mulțumim tare mult pentru toate aceste informații și sper ca din ce în ce mai multă lume să înțeleagă că sănătatea este o prioritate și ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi. Și noi ar trebui să ne adresăm specialiștilor din proprie inițiativă cât mai din timp, nu să tot amânăm lucrurile, pentru că nu facem decât ca această amânare să fie în detrimentul nostru.

Laura Mihale, audiolog Clarfon: Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Și eu vă mulțumesc!