Beneficiile si calitatile mierii romanesti
Invitata: ing. industrie alimentara Simona Bisboaca, cercetator si inventator Phenalex.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.

Cecilia Caragea: Dragii nostri, noi, asa cum stiti, am vorbit mult despre beneficiile si despre calitatile mierii romanesti, dar astazi vrem sa aflam concret prin ce se diferentiaza mierea romaneasca de alte sortimente de miere, de pe alte meridiane ale lumii. Asa ca stam de vorba cu doamna ing. Simona Bisboaca, cercetator si inventator al unor combinatii de produse apicole extrem de sanatoase. Stiu ca ati facut un studiu comparativ intre mierea romaneasca si alte sortimente de miere. Daca ati vrea sa ne spuneti mai multe despre rezultatele acestui studiu!

Simona Bisboaca: Da, intr-adevar, in urma cu ceva timp am inceput acest studiu, in procesul de dezvoltare a unui nou produs. Aveam nevoie de un ingredient de foarte buna calitate, acest ingredient era mierea, astfel ca am ales mai multe sortimente de miere, atat de la noi, cat si din alte parti ale lumii, cum este mierea de manuka. Am cumparat cateva sortimente de miere de manuka, de diferiti factori de putere, se cunoaste…

Cecilia Caragea: Acel UMF…

Simona Bisboaca: UMF sau MGO. Si am incercat sa cautam produsul care are cel mai mare factor. Am luat un produs inclusiv direct din Noua Zeelanda, iar pe cele pe care le-am luat de aici le-am verificat la producatorul din Noua Zeelanda si am primit confirmarea ca lotul este de la ei si ca mierea nu este contrafacuta… Mierea de manuka este unul dintre cele mai contrafacute produse alimentare, dupa uleiul de masline.

Cecilia Caragea: Pentru ca mierea de manuka este foarte ceruta in lume, pentru ca producatorii din Noua Zeelanda stiu sa si-o promoveze foarte bine! Si, atunci, bineinteles, cand iese pe piata un produs de o asemenea natura, cu o asemenea promovare, bineinteles, apar si falsificatorii. Dar inteleg ca dumneavoastra v-ati asigurat si ati ales miere de manuka si din Noua Zeelanda, si de la importatorii din Romania, dar o miere de manuka adevarata si de calitate.

Simona Bisboaca: Exact! Am incercat testarile pe mierea de manuka tocmai pentru ca este foarte renumita, ca are o activitate antibacteriana foarte puternica. Dar in Romania sunt dezvoltate apiterapia si apicultura si sunt recunoscute la nivel mondial si, avand in vedere ca albinele au fost duse in Noua Zeelanda abia in 1839, parca… albinele melifere, pentru ca ei nu au specii de albine native care produc miere, ci care doar polenizeaza… mi s-a parut foarte interesant cum o miere de acolo este cea mai grozava din lume, avand in vedere ca ei nu aveau albine melifere native…

Cecilia Caragea: Probabil ca aceasta intalnire dintre albinele melifere si acel arbust de manuka a generat aceasta miere de manuka, care, intr-adevar, se pare ca are niste proprietati deosebite. De aici si acel factor UMF sau MGO, care de fapt reprezinta puterea mierii de manuka, puterea antibacteriana a mierii de manuka. Dar intelegem ca in studiu ati inclus aceasta miere cu un factor antibacterian mare si alte sortimente de miere romaneasca. Ce sortimente de miere romaneasca ati comparat cu aceasta miere de manuka?

Simona Bisboaca: Am testat miere poliflora, miere poliflora de munte si miere de mana.

Cecilia Caragea: Si unde ati facut studiul?

Simona Bisboaca: Studiul a fost in mai multe etape. Am inceput la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca. Am facut un studiu preliminar, unde am avut niste rezultate surprinzatoare si am spus ca trebuie sa continuam… Am abordat apoi doi specialisti de la Facultatea de Medicina si Farmacie de la Universitatea din Oradea, ne-am continuat studiul… Am facut testarile pe bacterii patogene – bacteriile cele mai cunoscute, cum sunt E.coli, stafilococul auriu… Si, din nou, rezultatele au fost surprinzatoare. Am folosit metode diferite de analiza si tocmai din cauza aceasta, vazand rezultate similare cu metode diferite, am zis “Hai sa confirmam aceste rezultate!” Pentru ca una e sa le faci intr-un studiu de cercetare si alta e sa ai un buletin de analiza de la un laborator acreditat. Astfel am ajuns in Elvetia, la Institutul CCOS, care detine colectia nationala de microorganisme de pe teritoriul Elvetiei. Ei sunt in masura sa ofere un buletin de analiza. Punct. Nu e cercetare, ca poate, ca o fi… ci chiar este un buletin de analiza acreditat.

Cecilia Caragea: Si cum ati ales acest institut din Elvetia? De ce Elvetia?

Simona Bisboaca: Am vrut sa fie o tara neutra! Desi am cautat si in restul Europei… Testarile acestea microbiologice sunt un pic pretentioase si trebuie facute intr-un anumit mediu si, in general, laboratoarele care testeaza calitatea mierii nu fac si partea aceasta de testare microbiologica. Si am cautat, cum spuneam, sa fie o tara netura, in primul rand, ca sa nu spune lumea “A, sigur ca acolo ti-au dat buletinul…” Ma rog, in alte conditii…

Cecilia Caragea: Adica sa nu fie din Romania, voiati o alta tara, si inteleg ca ati ales Elvetia tocmai pentru ca nu e in Uniunea Europeana si sa nu se poata spuna nici macar ca este un interes al Uniunii Europene.

Simona Bisboaca: Exact!

Cecilia Caragea: Si, in plus, cred ca a contat si brandul de tara al Elvetiei, care reprezinta precizie, corectitudine si asa mai departe.

Simona Bisboaca: Da, a avut un aport si acest aspect, faptul ca Elvetia este recunoscuta pentru produse de calitate, servicii de calitate.

Cecilia Caragea: Si ati ales acest laborator din Elvetia! Cum a fost colaborarea cu acest laborator?

Simona Bisboaca: La inceput a fost greoaie, erau un pic reticenti la o astfel de colaborare, dar am ajuns sa vorbesc personal cu CEO-ul acestui institut si i-am explicat background-ul meu, adica am deja implementate in productie trei brevete de inventie, avem un portofoliu de peste 30 de produse inovative si una dintre activitatile companiei noastre este de cercetare, dezvoltare, inovare. Practic, sa scoatem pe piata produse noi, produse inovative, produse care aduc un real beneficiu sanatatii.

Cecilia Caragea: Si dincolo de aceasta prezentare personala, faptul ca veneati din Romania cum a fost receptat?

Simona Bisboaca: Din acest motiv a fost o colaborare greoaie la inceput…

Cecilia Caragea: Asadar, brandul de tara al Romaniei nu este chiar cu ne-am dori noi sa fim.

Simona Bisboaca: Din pacate, nu. Si pe tema asta as putea sa va povestesc multe din experientele pe care le-am avut la saloane internationale, am fost la SIAL la Paris, am fost la Londra la un targ de produse bio, am fost in Germania la BioFach, la Nurenberg, am fost in Shanghai… Din pacate, imaginea Romaniei nu este una buna. Imi pare rau sa spun acest lucru, dar chiar am fost…

Cecilia Caragea: Primiti cu reticenta, inteleg.

Simona Bisboaca: Nu, eu am fost dezamagita de perceptia standurilor romanesti la aceste saloane internationale. La Londra am fost pe cont propriu si scria doar “Transilvania”, “Fructe din Transilvania”, ma rog, am fost cu gama de produse bio. Si trecea lumea, se uita, incerca… Va dau o comparatie, in Londra a durat targul doua zile, si am folosit undeva pana la 1.500 de lingurite la degustat, si la SIAL, care este cel mai mare salon de produse alimentare din lume, unde este un trafic de peste 300.000 de persoane si toate din mediul alimentar, din industria alimentara. (Se intra doar pe legitimatii, deci te-ai inscris pentru ca esti in domeniul respectiv, nu oricine poate sa intre sa viziteze…)

Cecilia Caragea: Deci nu este pentru publicul larg.

Simona Bisboaca: Nu. Si, la SIAL, in cinci zile, nu stiu daca am folosit 10 lingurite la degustare…

Cecilia Caragea: Asadar, chiar in Uniunea Europeana actuala, fara Marea Britanie, imaginea Romaniei nu este ceea ce ne-am dori.

Simona Bisboaca: Nu. Din pacate, nu.

Cecilia Caragea: Si este chiar mai buna in Marea Britanie.

Simona Bisboaca: Problema, din punctul meu de vedere, sunt si inginer in industria alimentara si cercetator inventator, este ca nu este o convergenta intre partea de cercetare si industrie, aplicare in industrie. Adica sunt prea putine produse care s-au dezvoltat in urma unei cercetari stiintifice. Adica noi nu putem sa mergem la un salon international de produse alimentare vanzand paste si sunca, pentru ca sunt tari care au o traditie… Noi trebuie sa mergem cu produse inovative sau, cum sunt produsele stupului, pentru ca noi avem o traditie mai mare decat o au alte tari.

Cecilia Caragea: Bine, avem si noi produse traditionale care sunt foarte apreciate. Dar aveti dreptate, pe langa produsele traditionale, ar trebui sa venim si produse inovative, pentru ca lumea, bineinteles, cauta ceva nou, cauta noi combinatii care au in spate studii stiintifice.

Simona Bisboaca: Din pacate, strainii ne provesc ca pe furnizori de materii prime, adica, da, se vand cereale, fructe congelate sau chestii de acest gen, nu se vand produse cu valoare adaugata, produse finite.

Cecilia Caragea: Si produse elaborate…

Simona Bisboaca: Exact. Nu suntem cunoscuti pentru asta, si va pot spune ca cercetare se face.

Cecilia Caragea: Dar exista o fractura intre cercetare si productie, inteleg.

Simona Bisboaca: Da.

Cecilia Caragea: Si ar trebuie sa existe o colaborare si o cooperare intre partea de cercetare si producatori.

Simona Bisboaca: Da, ar trebuie din mediul privat sa vina spre universitati, institute cererea de dezvoltare de produse noi, nu invers, pentru ca interesul universitatii nu prevede si partea aceasta economica.

Cecilia Caragea: Producatorii ar trebuie sa fie interesati si sa ceara diferite studii pentru diverse combinatii si apoi sa le produca si sa incerce sa patrunda cu ele pe piata. Si pe piata interna, dar si pe piata externa.

Simona Bisboaca: Exact!

Cecilia Caragea: Si inteleg ca dumneavoastra incercati sa faceti acest lucru. Si tocmai de aceea, in acest proces de elaborare a unor noi produse v-ati lovit de anumite aspecte si ati ajuns sa solicitati acest studiu acelui laborator elvetian. Ca sa revenim la studiul comparativ pe care l-ati solicitat in Elvetia.

Simona Bisboaca: Trebuie sa iesi pe piata cu un produs nou. Daca incerci sa copiezi pe cei din jur, din punctul meu de vedere foarte greu poti sa ai succes. Dar in momentul in care vii cu un produs inovativ, cu un produs studiat, cercetat, si ai si dovedit ca are respectivele proprietati, atunci drumul spre succes nu mai e chiar atat de lung.

Cecilia Caragea: Si ca sa revenim la aceste combinatii de produse apicole care au efecte dovedite stiintific, care au fost dovezile pe care vi le-a furnizat acest laborator din Elvetia?

Simona Bisboaca: Dovezile au fost foarte simple, in sensul ca am primit buletine de analiza, in tabelele respective sunt valorile pe care le-au obtinut in urma analizelor… Practic, s-a studiat, prin trei metode diferite, activitatea antibacteriana a diferitelor sortimente de miere pe care le-am luat in studiu si a produsului pe care l-am dezvoltat noi si am obtinut cifre. Deci pe langa imaginile pe care le-am primit cu placile de cultura care au fost insamantate cu bacterii si cu produsele testate, am primit tabelele care dovedesc ca mierea de manuka are o activitate similara cu mierea poliflora de munte, iar mierea de mana este net superioara. S-a studiat activitatea antibacteriana pe bacterii patogene, cele mai cunoscute, bacterii patogene de referinta, standard, si bacterii patogene rezistente la antibiotice. Rezultatele au fost uimitoare, in sensul ca pot sa aiba efect aceste sortimente de miere si pe bacterii rezistente la antibiotice, dar in cantitati foarte mari. De aceea si consumul de antibiotice…

Cecilia Caragea: Si antibioticele au rolul lor…

Simona Bisboaca: Corect. Doar ca trebuie administrate corect, in urma recomandarii medicului si nu luate…

Cecilia Caragea: Dupa ureche… cum din pacate se intampla foarte mult in Romania. Adica cred ca Romania este una din tarile in care consumul de antibiotice este foarte mare, si foarte mare dupa ureche, fara nicio recomandare medicala.

Simona Bisboaca: Sa stiti ca nu numai in Romania, la nivel mondial este o problema cu consumul de antibotice luate dupa ureche si din aceasta cauza apar bacterii rezistente la antibiotice.

Cecilia Caragea: Dar inteleg ca aceste produse cu ingrediente apicole pot sa aiba si un rol in diferite afectiuni si, de exemplu, atunci cand suntem raciti, atunci cand suntem gripati, cand avem o afectiune usoara, ca sa-i spunem asa, ne putem ajuta cu aceste remedii naturale si, bineinteles, daca vedem ca ne cedeaza lucrurile, mergem la medic si acesta ne va prescrie un tratament din medicina alopata.

Simona Bisboaca: Corect. Sunt diferite combinatii, apifito, sa spunem asa, deci nu doar produse apicole, ci si extracte din plante medicinale. Si combinatiile dintre acestea sunt chiar eficiente de la primele semne de raceala, gripa. Acum, trebue sa tinem cont ca si farmacia a plecat tot de la extracte vegetale si produse naturale, doar ca in timp s-a dezvoltat foarte mult. Si de aceea, pentru preventie, putem sa folosim produse apicole…

Cecilia Caragea: Produse fitoterapeutice, in fiecare zi. Dar ca sa revenim la acest studiu. Sincer, rezultatele acestui studiu mi se par extraordinare. De aceea insist sa revenim la rezultatele studiului. Deci intelegem ca mierea de manuka, mierea romaneasca de mana si mierea poliflora de munte au fost studiate in cadrul acestui laborator elvetian, si s-a constatat foarte clar ca mierea de mana, mierea de padure romaneasca, este extraordinara si are un puternic efect antibacterian. Ce este mierea poliflora de munte si care sunt efectele acesteia?

Simona Bisboaca: Mierea poliflora de munte este din zona submontana, ca sa spun asa, nu neaparat montana, pentru ca in zona montana sunt mai mult confiere si…

Cecilia Caragea: Se face miere de mana acolo…

Simona Bisboaca: Da, acolo este arealul specific pentru mierea de mana. Mierea poliflora este din flori salbatice, din flora spontana…

Cecilia Caragea: Mai de la munte, sa spunem asa…

Simona Bisboaca: Si are o varietate foarte mare de polen. Practic, stim foarte bine cand mergem la munte si nimerim intr-o poienita si e plina de tot felul de flori de toate culorile… Albinele normal ca sunt atrase si culeg din toate, poate mai combine si cu mana. Si, da, si mierea poliflora de munte este un pic mai inchisa la culoare si are o aroma specifica. De fapt, toate sortimentele de miere au o aroma specifica. Continutul de polifenoli cred ca face diferenta intre toate aceste sortimente. Polifenolii se regasesc si in propolis, iar propolisul a fost studiat, asa, de-a lungul timpului, pentru proprietatile antibacteriene, antivirale, antifungice. Din ce am urmarit eu in partea de cercetare, mai mult se identifica anumiti compusi si se vad acei compusi cum reactioneaza pe diferite bacterii, virusuri etc., dar din cercetarea personala am observat ca efectul sinergic cumulat al acestor polifenoli (antioxidanti, sa le spunem pe intelesul tuturor) este mult mai mare daca ei sunt combinati.

Cecilia Caragea: Miere cu propolis!

Simona Bisboaca: Da, da. Este un efect sinergic cumulat care actioneaza pe doua cai: una directa, deci au activitate antibacteriana directa, si au o activitate de stimulare a sistemului imunitar. Si atunci rezultatul este mult mai bun. Pentru ca m-ati intrebat de rezultatele obtinute in urma studiului din Elvetia, pot sa va explic un pic tabelul pe care l-am primit ca si buletin de analiza. Practic, in urma insamantarii unui mediu de cultura cu solutie de bacterii s-a observat ca din centru, unde a fost picurata mierea, aceasta a difuzat in mediu de cultura si pana unde a ajuns in mediu de cultura, daca nu s-au dezvoltat bacterii, inseamna ca are activitate antibacteriana, practic avea activitate de inhibitie a dezvoltarii bacteriilor respective. Si cu cat diametrul respectiv este mai mare, cu atat activitatea antibacteriana este mai buna. In cazul placii pe care s-a testat mierea de mana, s-a observat pe placa de insamantare cu Stafilococus Aureus ca activitatea mierii de mana romaneasca a avut o actiune destul de mare, avand diametrul de 21 mm, comparativ cu 15,5 mm la mierea de manuka.

Cecilia Caragea: Asadar, mierea de mana romaneasca este mult mai puternica in aceasta activitate antibacteriana, pentru stafilococul auriu. S-au mai studiat…

Simona Bisboaca: Am mai studiat si pe alte bacterii, pe Enterococus Fecalis activitatea a fost similara, un diametru de 10 mm.

Cecilia Caragea: Si s-a mai studiat activitatea acestor sortimente de miere si in cazul altor bacterii?

Simona Bisboaca: Desigur, am luat in calcul E.coli, care este una dintre cele mai comune bacterii patogene. Este o activitate similara intre mierea de mana si mierea de manuka, un diametru de 10 mm, iar pe o alta bacterie, Enterococus Fecalis, unde mierea de mana a fost mai activa decat mierea de manuka, pentru ca s-a evidentiat un diametru de activitate bacteriana de 10 mm comparativ cu 8 mm la mierea de manuka.

Cecilia Caragea: Asadar, concluzia studiului ar fi ca mierea romaneasca de mana este o miere foarte puternica si daca este promovata ca atare, putem sa avem si noi un castig extrem de important ca brand de tara si sa avem si noi un produs cu care sa ajungem sa fim recunoscuti in toata lumea. Pentru ca asa au facut apicultorii din Noua Zeelanda si-au promovat acest produs, mierea de manuka, cu care s-au facut cunoscuti in toata lumea.

Simona Bisboaca: Si mierea pe care am luat-o in studiu a fost o miere de raft, adica nu am luat o miere cruda, care probabil are o activitatea si mai puternica, ci o miere de raft, care este procesata. Dar sa stiti ca nici mierea procesata nu este ridicata la temperaturi foarte inalte, pentru ca se fac apoi analize fizico-chimice…

Cecilia Caragea: Si se dovedeste clar daca a fost…

Simona Bisboaca: Exista o analiza specifica care dovedeste daca mierea a fost incalzita sau nu.

Cecilia Caragea: Asadar, pur si simplu, ati luat o miere de pe raft, o miere pe care poate sa o cumpere oricine din magazin. Miere de mana romaneasca.

Simona Bisboaca: Exact. Cred ca ar trebui toti din acest domeniu sa se uneasca, sa colaboreze, de la apicultor la procesator la distribuitor, chiar si vanzatorul final, sa promoveze mierea romaneasca, sa incerce sa se concentreze toti pe promovarea calitatii produselor romanesti apicole, a mierii romanesti in special.

Cecilia Caragea: Pentru ca astfel ar avea cu totii de castigat si am avea de castigat si noi, ca brand de tara. Si pana la urma am fi castigati si in privinta sanatatii noastre si in privinta sanatatii intregii familii. Noi va multumim tare mult pentru toate aceste informatii concrete despre virtutiile mierii romanesti si speram sa ne intalnim si cu alte ocazii pentru a discuta despre alte combinatii de produse apicole, dar si de alte diferite extracte din plante care ne fac bine sanatatii.

Simona Bisboaca: Ma bucur ca munca mea de cercetare poate sa aduca aceste beneficii tuturor. Si chiar este important ca un produs pe care il scoti pe piata si este pentru sanatate sa fie studiat si cercetat si sa ii fie dovedite efectele benefice.

Cecilia Caragea: Va multumim tare mult.