Dialoguri pentru Sănătate – Noi soluții pentru pacienții hipoacuzici, în Cabinetele Clarfon, prezentate de Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon
Invitat: domnul Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general al Cabinetelor Clarfon (www.clarfon.ro, www.facebook.com/clarfonro, 031 9111)
Dialog realizat de Cecilia Caragea

Cecilia Caragea: E rândul nostru! E rândul nostru să avem grijă de părinții și de bunicii noștri, de cei care ne-au crescut. În 1 octombrie este Ziua Mondială a Persoanelor Vârstnice, zi stabilită ca să ne ajute să ne reamintim acest lucru, că trebuie să avem grijă de sănătatea lor și de calitatea vieții lor. Cu această ocazie, stăm de vorbă cu domnul Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Bună ziua, mulțumesc de invitație din nou! Ați povestit despre ceea ce se întâmplă într-o familie sau într-o comunitate de prieteni atunci când o persoană este hipoacuzică. Pentru că atunci când nu auzi suferă și cei dragi. Iar hipoacuzia generează și alte probleme: izolare socială, probleme în a te conecta cu ceilalți din jurul tău, apare un declin cognitiv și apar riscuri de depresie.

Cecilia Caragea: Comunicarea are loc mult mai dificil cu o persoană hipoacuzică. Într-adevăr, persoanele hipoacuzice pot să ajungă, în timp, să se autoizoleze. Dar ajung la autoizolare în timp după ce trec prin anumite etape în care îi și enervează pe cei din jur, pentru că în prima fază le tot solicită: „Repetă, te rog!” O dată, de două ori, de trei ori… Pentru că nu aud. Și-atunci se „rup” lucrurile pe undeva…

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact! Există o tensiune nervoasă chiar asupra persoanei hipoacuzice, pentru că își dorește să înțeleagă, depune un efort mai mare… Dar, bineînțeles, și în cadrul familiei sau în grupul de prieteni, pentru că… cei cu care comunici vor să fie înțeleși, cei cu care comunici depun efort. Iar o persoană hipoacuzică, dacă ar ști că problema ei îi afectează și pe cei dragi, cu siguranță ar lăsa ca procesul decizional să fie mai natural, să meargă de la sine și să primească suport din partea familiei sau a prietenilor.

Cecilia Caragea: Corect! Ar trebui să înțeleagă că nu ajung să își ia un aparat auditiv doar pentru ei, ci și pentru ceilalți, până la urmă!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Integrarea în comunitate! Pentru că o persoană hipoacuzică izolată nu mai efectuează anumite activități sociale, poate nici activități ce ne pot îmbunătăți calitatea vieții – exerciții fizice, plimbări. Deci o persoană hipoacuzică are și un risc de degradare sau de accelerare a îmbătrânirii mult mai mare decât la o persoană de aceeași vârstă care și-a rezolvat problema sau nu are o problemă de auz. Pentru că, în momentul în care te izolezi și nu mai participi la integrarea socială, te degradezi fizic. E un picaj, așa, în cascadă. Și asta ar trebui să înțeleagă persoana hipoacuzică și membrii familiei sau prietenii, că există soluții și trebuie aplicate. O persoană hipoacuzică ia decizia să se protezeze auditiv, să poarte un aparat auditiv atunci când problema devine mai gravă. În timp, hipoacuzia se accentuează, dar și creierul se atrofiază în zona respectivă. Din păcate, procesul decizional este atât de lung, ca termen, ca timp, de aproximativ 5 sau 7 ani din momentul în care apare hipoacuzia. Este o perioadă destul de mare încât să ne afecteze și funcționarea creierului.

Cecilia Caragea: Și este o perioadă în care se chinuie și persoana hipoacuzică, se chinuie și membrii familiei persoanei respective. Se chinuie toată lumea, când ar trebui să treacă la aplicarea măsurilor care există.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur că da! Iar hipoacuzia am putea spune că este puțin perversă, pentru că ea se agravează ușor, lent, în timp. Un factor principal este îmbătrânirea organismului. Îmbătrânim, odată cu trecerea timpului, și hipoacuzia, la fel, se accentuează odată cu trecerea timpului. Iar noi ne obișnuim, că, dacă hipoacuzia ar veni peste noapte, așa, la o scădere severă sau o scădere bruscă și un grad mare de pierdere a acuității auditive, atunci pacientul ar fi speriat și s-ar duce imediat să-și rezolve problema. Pentru că s-ar trezi, practic, cu o hipoacuzie peste noapte. Dar, dacă hipoacuzia se instalează lent, ușor, nu ne dăm seama. Creierul se obișnuiește, noi ne obișnuim… Începem să vorbim din ce în ce mai tare, să dăm televizorul mai tare, să cerem să ni se repete conversația sau discuția cu interlocutorii noștri, mult mai des cerem lucrul ăsta… Atunci este un semn, ne dăm seama că trebuie să acționăm.

Cecilia Caragea: Este ca în acel exemplu cu broasca. Punem broasca în apă fierbinte, sare imediat. Dar, dacă o punem într-o apă pe care o încălzim încetul cu încetul, stă și nu sare afară atât de repede.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact despre asta este vorba!

Cecilia Caragea: Deci trebuie să fim foarte atenți la lucrurile care se schimbă lent.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur!

Cecilia Caragea: Pentru că, dacă se schimbă lent, nu mai sesizăm exact când au ajuns lucrurile atât de grave încât trebuie neapărat să recurgem la soluțiile care există astăzi. Tocmai de aceea, persoanele trecute de o anumită vârstă trebuie să-și facă periodic o testare a auzului.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur că da! Noi intervenim. În experiența noastră de peste 20 de ani de activitate în acest domeniu, ne-am dat seama… și nu ne-am focusat doar pe partea tehnică – pierdere de auz, verificarea auzului, un consult audiologic, reglarea aparatelor auditive, produse performante… Și vrem să încurajăm, vrem să fim aproape de pacienți. Noi, în momentul de față, avem o rețea de peste 110 cabinete la nivel național, să fim aproape de persoana hipoacuzică. Mai ales dacă este o persoană în vârstă, deplasarea este dificilă. La fel, informarea pe care o facem, prin dumneavoastră sau prin orice canal, este important să ajungă mai departe. Dacă persoana hipoacuzică nu ne urmărește, dar ne urmărește un membru al familiei, este recomandat să ia în considerare ceea ce noi discutăm. Pentru că programarea pentru testarea auzului se face direct la numărul de telefon al rețelei de cabinete (031 9111), un număr de telefon de call center, de centrală, fără costuri din partea pacientului, dacă vrem să accentuăm și acest aspect. Nu-ți trebuie bilet de trimitere de la medicul de familie ca să îți testezi auzul. Testarea auzului este gratuită. Adică eliminăm un stres, un factor de stres, cum ar fi partea financiară. Iar aparatul auditiv și efectul lui poate să fie experimentat. Pacientul îl poate purta acasă, o săptămână, fără să plătească nimic. Dacă consideră că-l ajută, îi place cum funcționează, se va duce la cabinet și va opta pentru soluția potrivită. Dacă nu, acel aparat de probă, care se dă gratuit acasă o săptămână, se înapoiază și pacientul mai așteaptă, mai analizează… Deci încercăm să venim cu tot felul de soluții.

Cecilia Caragea: Este foarte important, pentru că foarte multe persoane în vârstă sunt reticente și spun că nu s-ar împăca bine, să spunem așa, cu un aparat auditiv. Deci, dacă au posibilitatea să ia un aparat în probă și, în liniștea casei lor, în activitățile lor zilnice, pot să vadă cum se înțeleg cu acel aparat auditiv, ar fi foarte bine.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Ar fi foarte bine, pentru că noi tragem niște concluzii fără să intrăm în problemă. Pentru că… m-am uitat peste testimonialele pacienților Clarfon și cei care poartă aparate auditive sunt foarte încântați. De la mesaje că li s-a îmbunătățit viața, le-a schimbat viața în bine, că sunt mulțumiți, că sunt pacienți ce au purtat aparate auditive de mult timp, de 15 ani, de 20 de ani, și se reîntorc să-și reînnoiască produsul… Tragem concluzia că pacienții purtători de aparat auditiv sunt foarte mulțumiți și nu ar mai renunța la un astfel de ajutor.

Cecilia Caragea: Este un exemplu foarte bun și pentru ceilalți care ar trebui să facă acest pas.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact!

Cecilia Caragea: Dar, pe lângă faptul că oferiți aparate în probă, acasă, pentru o săptămână, știu că aveți o serie de aparate auditive care au o piesă de ureche, olivă, care se realizează exact după conductul auditiv al pacientului. Așadar, ei nu mai trebuie să își facă probleme: „Vai! Mie nu mi se potrivește aparatul auditiv!”

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da, noi ne confruntăm cu o problemă: acele, să spunem, amplificatoare de auz ce se găsesc pe internet, cu un cost mic, dar și cu o calitate îndoielnică. Sunt pacienți ce se uită foarte mult la preț, însă, dacă își achiziționează un amplificator de auz… arată ca un aparat auditiv, dar nu ți-l reglează nimeni. Aparatele auditive se personalizează, așa cum ați spus, fizic, pe conductul auditiv, astfel încât să se potrivească la fiecare pacient individual, dar se personalizează și reglajul. Un reglaj potrivit pentru mine nu este potrivit și pentru alt pacient, tocmai de aceea se măsoară auzul într-o cabină insonoră, cu un dispozitiv special pentru așa ceva. Și, bineînțeles, serviciile înseamnă experiența și specialiștii noștri.

Cecilia Caragea: Sunt două lucruri diferite: amplificatoarele de auz și aparatele auditive. Și oamenii ar trebui să-și amintească acea înțelepciune bătrânească, să-i spunem: „Sunt prea sărac să îmi iau lucruri ieftine.” Ar trebui să înțelegem că, dacă un lucru este chiar prea ieftin, ar trebui să ne punem probleme.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Dacă un lucru este ieftin, s-ar putea să mă coste mai mult.

Cecilia Caragea: În timp, cu siguranță!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sunt pacienți ce și-au cumpărat astfel de amplificatoare de pe internet, dar nu o bucată, o bucată pe lună, un aparat de amplificare, să spunem, la o lună, două, pentru că se stricau. Și, în cele din urmă, au renunțat. Este, practic, prima intenție de a-și rezolva problema. Încearcă soluția cea mai convenabilă, să zicem. Dar cea mai bună soluție este în momentul în care te duci la profesioniști. Clarfon este pe piață de mult timp, suntem cunoscuți și este o firmă de protezare auditivă serioasă. Avem garanție la aparatele noastre auditive, avem certificate de calitate la produse și, bineînțeles, o echipă de audioproteziști ce se perfecționează, atât de către producătorii noștri din Germania, din Elveția, cât și de o echipă de traineri care este coordonată, din punctul meu de vedere, de către unul dintre cei mai pasionați audiologi din domeniu, care este certificat și la nivel european.

Cecilia Caragea: Și cred că, dacă apelezi la soluții foarte ieftine, s-ar putea să îți faci și rău. S-ar putea să îți spui „salvez niște bani!”, dar nu cumva îți pui în pericol și sănătatea?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Sunt anumite persoane care vin cu informația: „Am auzit că aparatul auditiv poate să îmi afecteze mai rău auzul!” Și, dacă ne referim la acele amplificatoare de auz, da! Pentru că, ele amplifică linear, într-un mod necorespunzător auzului tău, și anumite sunete pot să nu fie potrivite și să îți afecteze auzul.

Cecilia Caragea: Adică amplifică toate sunetele.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Amplifică toate sunetele. Și ce este de reținut? Și o explic așa, ca să înțeleagă pacienții hipoacuzici sau cei care se uită. Că aparatele auditive pe care noi le avem au și compresie dinamică. Adică acea funcție de protejare a auzului, a urechii împotriva sunetelor puternice. Deci aparatele auditive de la noi amplifică sunetele de intensitate mică, să spunem, șoapta, ca să pot să comunic, dar, dacă pe lângă mine trece o motocicletă cu un nivel de zgomot foarte ridicat, acel sunet este stopat, ca să nu ajungă la urechea mea, la creierul meu și să mă deranjeze și să mă afecteze. Deci aparatele auditive au niște funcții inteligente, gândite special pentru nevoia pacientului, gândite pentru o rezolvare medicală a problemei, nu una, să zicem, comercială, cum sunt amplificatoarele de auz.

Cecilia Caragea: Într-adevăr. Și acum, cu inteligența artificială, cred că și domeniul aparatelor auditive este puternic influențat.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur că da! Evoluția se face rapid, iar aparatele auditive, pentru că au un procesor inteligent de sunet, ce analizează sunetul, analizează pierderea de auz, aparatele auditive au și inteligență artificială și se adaptează automat la mediul sonor. Dacă am ieșit afară sau dacă sunt la birou sau dacă sunt la școală, aparatul auditiv știe cu ce mediu sonor are de-a face și se orientează ca pacientul, ca purtătorul să înțeleagă mai bine în mediul respectiv. Recunoaște și vocea purtătorului, astfel încât să se focuseze pe o amplificare a interlocutorului, nu pe propria mea voce, pentru că eu oricum îmi aud vocea. Au funcții inteligente, deci funcții inteligente ce ne impresionează și pe noi, ca specialiști. Deși lucrăm cu aceste informații și nu ar trebui să fie așa o surpriză, trebuie să le absorbim într-un mod profesional, dar from time to time apar produse interesante. Și sunt ferm convins că viitorul o să fie și mai bun în acest domeniu, în această direcție.

Cecilia Caragea: Și există mecanisme diferite prin care noi îi auzim pe ceilalți și prin care ne auzim pe noi înșine.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur!

Cecilia Caragea: Și tocmai de aceea nu este nevoie să se amplifice vocea noastră.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da. Uneori se poate dubla, pentru că noi ne auzim pe conducere osoasă, ne vibrează craniul și sunetul ajunge cu câteva milisecunde mai repede la urechea internă. Tocmai de aceea, când ne înregistrăm, avem impresia că nu este vocea noastră, pentru că noi o auzim pe o conducere osoasă și în realitate este pe conducere aeriană. Dar acestea sunt doar discuții…

Cecilia Caragea: Da, lucrurile sunt, de fapt, puțin combinate, că ne auzim și, și.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Și, și, exact!

Cecilia Caragea: Dar, oricum, sună altfel când suntem înregistrați… și avem, așa, un șoc.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Creierul face diferența și la frecvențe, și la timpi, și la intensități foarte finuțe.

Cecilia Caragea: Pentru că vorbeați de finețe și de reglajul aparatelor auditive, care trebuie să fie foarte fin, ca pacienții să nu fie deranjați deloc, să simtă natural sunetul, chiar dacă poartă aparate auditive… Cum se realizează acest lucru, de fapt? Cum se realizează acest reglaj al aparatelor auditive?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Se face printr-un soft de reglare. Fiecare producător de aparate auditive are propriul soft. Și se ține cont de parametrii acustici, de gradul de hipoacuzie, de anumite planuri de disconfort, de o anamneză pe care o avem cu pacientul. Însă noi avem un dispozitiv ce poate să măsoare personalizat ce se întâmplă cu urechea fiecărui individ. Și ce se întâmplă, bineînțeles, și cu efectul aparatului auditiv pe urechea reală a pacientului. Acest dispozitiv ne ajută să rezolvăm acele cazuri mai dificile. Și anume: urechea noastră este compusă din mai multe părți – urechea externă, urechea medie, urechea internă. Urechea externă este compusă din pavilion, conduct auditiv. Aceste forme anatomice au și un rol fiziologic, să zicem așa. Pavilionul urechii amplifică sunetele.

Cecilia Caragea: Ne ajută la captarea sunetului.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Și conductul auditiv. Dar eu am o ureche mai mare, un conduct auditiv mai lung sau diametrul mai mare și-atunci sunetul prelucrat de către urechea mea externă este diferit față de sunetul preluat de către urechea altei persoane. Acest dispozitiv REM despre care vă povestesc îmi măsoară și cum funcționează urechea mea externă. Audiograma măsoară cum funcționează urechea internă, iar acest dispozitiv de care vă povestesc măsoară ce se întâmplă cu sunetul până în timpan, dacă este amplificat mai mult sau mai puțin în mod natural. Și ține cont de această pierdere de inserție. În momentul în care pun aparatul auditiv pe ureche, nu mă mai ajută atât de mult urechea externă, adică pavilionul și conductul. Și eu trebuie să recuperez pierderea de auz din audiogramă, dar și pierderea de auz din partea acustică, pe care o pierd în momentul în care am pus aparatul auditiv. Acest dispozitiv are rolul de a ajuta persoanele cu probleme mai delicate. La copii este indicat, pentru că… cu un copil lucrezi mai greu, nu știe să îți explice și să îți dea un feedback, un răspuns adecvat. Și, bineînțeles, la persoanele cu o sensibilitate mai mare la a se adapta la aparatele auditive.

Cecilia Caragea: Așadar, s-ar putea ca noi nu neapărat să avem o hipoacuzie, ci urechea externă a noastră, adică pavilionul urechii și conductul auditiv să ducă la o pierdere de auz.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: O ușoară pierdere. Atunci când nu auzim bine, noi facem pâlnie la ureche.

Cecilia Caragea: Exact!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Și ne ajută. Deci este o amplificare, o amplificare acustică, nu activă, este o amplificare pasivă. Primele soluții privind hipoacuzia erau niște cornete acustice.

Cecilia Caragea: Da! Iepurele, care are niște urechi foarte mari, ca să audă mai bine.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Sunt animale ce au mobilitate, ca să capteze sunetele mai bine, exact cum miști o antenă parabolică, să captezi mai bine sunetul.

Cecilia Caragea: Direcționează urechile…

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Acesta este rolul pavilionului. Iar noi, cu acest aparat auditiv REM, denumirea lui, Real Ear Measurements, facem o măsurătoare reală a sunetului.

Cecilia Caragea: Și-atunci aparatul auditiv va fi reglat de specialiști audiologi audioproteziști, va fi reglat diferit în funcție și de o eventuală pierdere a sunetului, în funcție de pavilion și a conductului auditiv.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Personalizăm, să spunem așa, la virgulă, atât fizic, oliva, acea piesă de ureche de care ați spus mai devreme, cât și reglajul. Adică reglajul este personalizat la Clarfon mult mai fin decât am putea spune că se întâmpla cu ani în urmă.

Cecilia Caragea: Tocmai pentru că se ține cont și de urechea externă, de pavilion și de conductul auditiv, de eventualele pierderi. Și cam cât se poate pierde dacă ai un conduct auditiv mai atipic, să spunem?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Pot fi afectate frecvențele înalte, de obicei, și se pot pierde până la 10-15 decibeli din amplificarea acustică, sigur că da.

Cecilia Caragea: Dar, așa cum spuneam, problema este ca pacienții care au probleme cu auzul să vină, înainte de toate, să-și testeze auzul. Mulți se gândesc: „Am un dop de ceară, mă spăl mai bine în urechi pentru că sigur aud!” Cum ar pute fi determinați acești pacienți care încep să aibă probleme cu auzul să vină să ia măsurile de rigoare?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Noi încercăm să găsim soluții prietenoase, să spun așa, pentru ca pacientul să se simtă confortabil și să experimenteze și un auz mai bun, cu acele aparate auditive de probă. Sunt foarte mulți pacienți ce își dau ei singuri un diagnostic: „Nu aud pentru că am un dop de ceară.” Dacă vin la cabinetele Clarfon, în fiecare cabinet vizualizarea conductului auditiv și a timpanului se face video.

Cecilia Caragea: Adică? Știu că, de regulă, se uită specialistul cu un otoscop în urechea pacientului. Și vede medicul, dar pacientul nu știe ce vede medicul.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Acum vede și pacientul!

Cecilia Caragea: Cum vede și pacientul?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Pe ecran. Deci noi avem video-otoscoape în toate cabinetele și pacientul poate să își vadă pe ecran cum arată conductul auditiv. Și este lămurit dacă are dop de ceară… Este un serviciu prietenos și interesant, pentru că ne ajută tehnologia. Acum câțiva ani nu se putea. De când avem video-otoscoape în toate cabinetele Clarfon, pacientul apreciează mai mult ceea ce facem pentru el.

Cecilia Caragea: Adică e un otoscop care și filmează.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da, are o cameră video mică și se vede pe ecran ceea ce este în conductul auditiv, timpanul…

Cecilia Caragea: Și, în timp real, în direct, pacientul vede, mare, pe un ecran, ceea ce s-a filmat cu camera video-otoscopului.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Și este un serviciu gratuit. Adică, având în vedere că programarea se face la telefon, fără bilet de trimitere de la medicul de familie, că beneficiezi de audiogramă gratuită, de video-otoscopie gratuită și, eventual, dacă ai o problemă, și de probă cu aparatul auditiv acasă, merită ca orice pacient să încerce, să nu mai stea pe gânduri. Unu: se agravează problema, dacă este o hipoacuzie, deci ea se accentuează, iar concluzia mea, și ca manager, este că ar trebui ca oamenii și pacienții hipoacuzici să ia în considerare rezolvarea acestei probleme mai rapid. Pentru că și situația economică în România, în Europa nu este una OK în momentul de față și este posibil ca o inflație, o depreciere a leului să facă ca prețurile aparatelor auditive să explodeze de la anul. Producătorii anunță tot timpul creșteri, dar odată cu noul an. Mai avem timp. Dar pacientul, dacă ia decizia asta, să își rezolve problema, trebuie să înceapă de acum.

Cecilia Caragea: Da, pentru că este un proces.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Este un proces, pentru că, cu cât timpul trece, nu o sa fie mai bine. Nu este mai bine nici din punct de vedere al costului, nu e mai bine nici din punct de vedere al pierderii de auz. Pierderea de auz nu se recuperează decât prin protezare auditivă.

Cecilia Caragea: Nu este o afecțiune care să îți treacă. Dacă ai ajuns la o pierdere de auz, dacă ai ajuns să fi un pacient hipoacuzic, vei rămâne un pacient hipoacuzic, nu ți se întoarce auzul.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur că da, nu este ca o răceală, să-ți treacă în 3-4 zile și gata.

Cecilia Caragea: Și-atunci, oricum vei ajunge la a purta un aparat auditiv.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur că da. Trebuie să privești asta cu optimism, că există această soluție. Așa cum am mai arătat, sunt aparate auditive mici și discrete, sunt aparate auditive performante, elegante și ele. Chiar și cele în spatele urechii sunt aparate auditive cu o formă ergonomică și se încearcă să fie cât mai confortabile și, dacă porți ochelari, să nu te deranjeze. Aparatele auditive se contectează la telefon și, în momentul în care te-ai conectat la telefon, poți să asculți muzică în ele, poți să folosești aplicații de traducere din alte limbi… Și, dacă tu călătorești, te ajută foarte mult tehnologia… Tocmai de aceea, poți să fii încântat dacă ai un astfel de dispozitiv.

Cecilia Caragea: Soluții există!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Soluții există.

Cecilia Caragea: Ar trebui să treci mai rapid la a alege soluția potrivită pentru tine și să îți vezi mai departe de viața ta, să fii în continuare un membru util al comunității, în familia ta, în comunitatea mai amplă, lărgită, să spunem așa.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Exact. Dacă nu îți rezolvi problema de hipoacuzie cu aparatele auditive, hipoacuzia îți fură plăcerea de a te bucura de comunicarea cu cei din jur, de a te bucura de muzică… Plus că o persoană hipoacuzică cu o hipoacuzie severă, profundă are riscuri, are riscuri de a se adapta la mediul sonor. Doamne ferește, traversezi strada și nu auzi mașina. Și, bineînțeles, așa cum am mai repetat, hipoacuzia netratată afectează creierul.

Cecilia Caragea: Dar, așa cum spuneam, multe persoane în vârstă sunt reticente în a trece la acțiunea de a-și lua un aparat auditiv, chiar dacă este clar că au nevoie de un aparat auditiv. Se gândesc: „O costa nu știu câți bani… Să fac acest lucru acum? De ce?” După cum spuneam, trebuie să fac acest lucru și pentru ei, și pentru cei din jur. Vor comunica mult mai ușor, vor putea să îi ajute pe cei din jurul lor. Și, în privința ofertelor financiare…

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: În privința ofertelor financiare, este foarte important ca pacientul să știe. Ar putea să își ia informații din surse ce nu sunt corecte, de la, nu știu, cunoștințe, vecini… sau „Am auzit că sunt scumpe, am auzit…”. Soluții privind achiziționarea aparatelor auditive sunt multiple. O soluție este sistemul de rate pe care noi îl avem, un sistem de rate complex, fără dobândă. Sau un sistem de rate și cu cardul de cumpărături, că avem colaborări cu băncile. Pacientul… dacă stau să mă gândesc, ca să-ți iei un aparat auditiv performant ar putea să te coste o rată lunară mult mai puțin decât unele persoane dau pe vicii, pe țigări, de exemplu. Nu ar trebui să fie pacientul reticent, pentru că plătești o sumă pe lună ca tu să auzi mai bine. Pe urmă, rămâi cu aparatele auditive, ai terminat ratele și beneficiezi de toate serviciile gratuit – reglaje, service, atâta timp cât este în garanție…

Cecilia Caragea: Dar cât ține un aparat auditiv? Pentru că oamenii se gândesc: „Iau un aparat auditiv și… cât o să mă țină?”

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: O întrebare bună și importantă. Și o putem corela sau conecta și cu alte informații legate de fiabilitate. Aparatul auditiv ține și în funcție de cum îl întreții. Este un dispozitiv electronic. Aparatele auditive, ca viață medie, ar putea să fie undeva între 5 și 7 ani, însă sunt pacienți ce își doresc schimbarea aparatelor auditive la 4 ani sau la 5 ani. Dar la 4 ani dacă se schimbă un aparat auditiv, este optim, pentru că beneficiezi de o tehnologie nouă, beneficiezi de opțiuni noi și, bineînțeles, de un auz mai îmbunătățit. Este posibil ca auzul să mai scadă și să am nevoie de un aparat mai puternic. Noi avem și aparate auditive rezistente la factorii de risc, la șocurile mecanice, la umiditate, la apă (este inamicul numărul 1) și la substanțe corozive, chimice (detergenți, șampon, transpirație). Avem unul dintre cele mai rezistente aparate auditive din punctul ăsta de vedere. Și ne bucurăm că am venit pe piață cu o soluție pe care orice pacient și-a dori-o, să am un aparat auditiv rezistent. Și bun! Pentru că procesorul este un procesor inteligent și aparatele auditive sunt foarte bune. Aceasta este durata de viață a unui aparat auditiv, însă noi punem la dispoziție și servicii de întreținere. De exemplu, în toate cabinetele pacientul poate să se ducă pe loc să-și curețe aparatul auditiv.

Cecilia Caragea: Dar, până este aparatul auditiv la curățat, el ce face?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Dacă necesită o curățare profesională și trebuie să ajungă în departamentul tehnic, este o perioadă în care nu ai aparatul auditiv. Îți dăm unul la schimb.

Cecilia Caragea: Și cât durează?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Poate să dureze 2 săptămâni, cu transport, cu tot. Dar, în cazul unei igienizări, recomandat a se face periodic, se poate rezolva pe loc, în cabinetul din Iași, din Cluj, din Satu Mare, din Craiova, din Drobeta, depinde, avem cabinete peste tot în țară, în Huși, în Borșa, în Rădăuți, în Dorohoi, deci pacientul ne găsește, chiar și în orașe mai mici. Și această igienizare se face cu ultrasunete, se face și cu ultraviolete, deci pacientul are un aparat auditiv igienizat și curățat. Dar avem și dispozitive pe care le dăm pacienților, truse de întreținere sau truse ce usucă aparatul auditiv.

Cecilia Caragea: Adică pot să cumpere ei niște kit-uri din cabinetele Clarfon cu care să își curețe ei acasă aparatele.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da. Și să și le întrețină. Aceste dispozitive sunt importante, iar noi ne gândim să le oferim în anumite campanii sau la anumite aparate auditive chiar și cadou. Luna octombrie este o lună specială, este o lună dedicată, am spune noi, persoanelor în vârstă. Iar marea majoritate a pacienților noștri sunt persoane în vârstă, pentru că presbiacuzia este un factor de risc, deci îmbătrânirea organismului. Pe lângă faptul că, în luna octombrie, ca să impulsionăm cât mai mulți pacienți, vom avea o ofertă de 1+1 gratis. Protezarea auditivă normală, și e bine să înțeleagă pacientul hipoacuzic… și nu numai, că decizia se ia în familie, protezarea auditivă normală este pe ambele urechi. Cu ambele urechi mă echilibrez, aud mai bine, deci nici nu încape îndoială să am hipoacuzie pe ambele urechi, la același nivel și eu să port un singur aparat. Ce fac cu cealaltă ureche? O las să se „usuce”? Deci e bine să le întrețin pe amândouă. Plus că sunetul este net superior. Și-atunci noi oferim un aparat gratis.

Cecilia Caragea: În luna octombrie, vii, îți iei un aparat auditiv și îl primești și pe al doilea gratis.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Sigur!

Cecilia Caragea: Și primul aparat auditiv poate fi luat prin Casa de Asigurări de Sănătate?

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da, noi lucrăm și cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar tocmai de aceea eu recomand ca pacientul să își rezolve problema de auz. Noi venim cu tot felul de soluții de sprijin financiare, această reducere și sistemul de rate. Sistemul de rate, din punctul meu de vedere, este cel mai important, pentru că, exact cum îți plătești abonamentul la telefon, la televizor, cum îți plătești întreținerea, cum îți plătești apa sau curentul, așa poți să îți plătești si acest serviciu, care merită, care este gândit să îl ajute pe pacient și pacientul ar trebui să-l ia în calcul. Deci oferta în luna octombrie, ca să rezumăm, este 1+1 gratuit. Și vom da la aparatele auditive Rexton cadou și un dispozitiv de întreținere. Sunt aparate auditive performante și au și acel model rezistent la apă. Vom da acest Dry Box gratuit în luna octombrie, ca un cadou. Acest Dry Box, acest dispozitiv necesar pentru întreținerea aparatului auditiv costă 350 de lei. Îl vom oferi cadou în luna octombrie.

Cecilia Caragea: Și trebuie să ne gândim că, așa cum bine spuneați, nu știi niciodată ce se întâmplă și e mai bine să-ți rezolvi problemele pe care le poți rezolva.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Da, este recomandarea sinceră.

Cecilia Caragea: În viața fiecăruia pot să apară tot felul de situații. Și să mai ai și această problemă de hipoacuzie nerezolvată… este mult mai greu.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Prețurile noastre sunt fixe, sunt prețurile fixe pe parcursul unui an. Noi nu am mărit prețurile odată cu aceste măsuri de criză financiară, tocmai pentru a da posibilitatea pacientului să vină cu încredere să își rezolve problema. Deci asta nu ar trebui să îl sperie. Prețurile noastre sunt prețuri fixe de anul trecut.

Cecilia Caragea: Adică faptul că au crescut prețurile la energie, că a crescut TVA-ul și așa mai departe nu a dus acum la creșterea prețului aparatelor auditive de la Clarfon.

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Corect. Încă o dată subliniez și vreau să transmit mesajul cu care am început, că, atunci când nu auzi, suferă și cei dragi. Și este indicat ca pacientul hipoacuzic să fie mai deschis în a-și rezolva problemele, iar membrii familiei sau prietenii să fie mai activi. Octombrie fiind luna persoanelor în vârstă, recomandarea mea este: haideți să ne ajutăm părinți, să ne ajutăm bunicii să își rezolve problema de auz, în cazul în care există această problemă. Este indicat ca o persoană de peste 45 de ani să își facă o testare a auzului periodică. Având în vedere că la noi audiograma, testarea auzului este gratuită, deci recomand cu încredere să se programeze și să își facă această verificare. Auzul contează!

Cecilia Caragea: Afli cum stai și, dacă este cazul, găsești și soluțiile potrivite pentru tine, pentru protezarea auditivă! Să auzim de bine!

Ionuț Ștefănescu, audiolog și director general Clarfon: Să auzim de bine! Iar la Clarfon primești mai mult decât auzi!

Cecilia Caragea: Foarte frumos!