Arena Ideilor – Penele de curent majore și exploziile solare
Invitat: domnul prof. univ. dr. Dragoș Popa
Dialog realizat de Cecilia Caragea

Cecilia Caragea: Cod roșu de caniculă. Auzim din ce în ce mai des această atenționare și adevărul este că ne este parcă din ce în ce mai greu să facem față verilor toride. Nu ne mai descurcăm fără aer condiționat. Nici în marile orașe, nici la țară. Bineînțeles, la munte, în foișor, este mai ușor de suportat, dar, totuși, este dificil și aici. În zilele toride de vară, funcționează toate aparatele de aer condiționat și noi ne gândim, cu foarte mare frică, ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc o pană majoră de curent electric. Despre toate acestea vrem să stăm de vorbă cu profesor universitar doctor Dragoș Popa.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Într-adevăr, o pană de curent este întotdeauna neavenită și enervantă. Sunt unele accidente care țin de problemele meteorologice: trăsnește lângă un transformator, un strat gros de zăpadă înghețată care se așează pe liniile de curent și rupe firele, furtuni care pot să dărâme stâlpii sau să rupă, tot așa, firele de înaltă tensiune… Sunt lucruri care, în principiu, în funcție de locul unde are loc avaria, se remediază la nivel de ore sau cel mult zile. În afară, însă, de aceste accidente, care și ele depind în mare măsură de modul în care este întreținută rețeaua, apar accidente mai grave în momentul în care rețeaua este suprasolicitată și nu se intervine la timp, nu sunt sistemele de automatizare în regulă sau apar alte deficiențe care n-ar trebui să existe. Despre ce este vorba? În momentul în care am un consum prea mare, știm foarte bine că îmi sar siguranțele în casă. În momentul în care avem un consum prea mare pe o rețea, tot așa, trebuie să intre în funcțiune sisteme de protecție. Înainte de a ajunge însă la sistemele de protecție, ar trebui să putem luăm o serie întreagă de măsuri preventive. Marii consumatori energetici trebuie să intre în funcțiune cu un aviz cu aprobare din partea dispeceratului și pe o anumită schemă de creștere a consumului, progresivă, ca să nu introduci salturi în rețea…

Cecilia Caragea: Este vorba de consumatorii industriali…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Doar de ei vorbesc acum. Pe de altă parte, la consumatorii domestici, te aștepți să nu intre toți în același timp. Numai că, în momentul în care lumea ajunge acasă, și majoritatea să zicem că ajung într-un interval de o jumătate de oră, în jumătatea aia de oră, dintr-o dată îți intră în funcțiune foarte mulți consumatori și ai tot un șoc. Aici, prevenția se face prin sistemele de protecție și datorită acțiunii dispecerilor.

Cecilia Caragea: Care trebuie să direcționeze către cartierele unde consumul este foarte mare mai multă energie electrică.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da. Deci energia electrică care este disponibilă în acea buclă de rețea poate să fie direcționată într-o parte sau în cealaltă. Nenorocirea este că, de multe ori, consumul ajunge să depășească energia care poate să fie normal accesată. Și aici este o chestiune de precauție, adică trebuie întotdeauna să am la dispoziție un surplus de energie la care să pot să fac apel. Treburile sunt ușor de rezolvat, de cele mai multe ori, prin faptul că rețelele sunt interconectate și întotdeauna poți să apelezi la rețeaua vecină, de la care să-ți preiei deficitul de energie.

Cecilia Caragea: Chiar și între țări…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Evident, și între țările care sunt conectate la o rețea unică. Aici apare însă iarăși o problemă, în măsura în care conexiunile între rețele sunt deficitare, pentru că ele trebuie să poată să preia o anumită energie. Dacă s-a calculat o energie insuficientă, aceasta, evident, nu ne va ajuta să ieșim din impas. Pe de altă parte, este iarăși vorba de ansamblul dispozitivelor de control, care trebuie toate să fie în stare bună de funcționare. Problema gravă vine din faptul că, de foarte mult timp, nu se lucrează cu o protecție suficientă, adică acoperim un consum, să spunem 100 de megawatti oră, respectiv puterea, să spunem 50 de megawatti, fără să ținem cont de faptul că, la un anumit moment dat, nu ne ajunge această valoare, nici, să spunem, o capacitate de preluare din alte rețele de 10 megawatti. Și atunci avariem și rețelele vecine.

Cecilia Caragea: Așadar, noi trebuie să fim foarte atenți la vârfurile de consum și să fim pregătiți pentru acele vârfuri de consum.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Trebuie să fim în primul rând pregătiți pentru un consum preconizabil de bază și pe de altă parte, pentru vârfurile de consum care pot să apară accidental. Dar, de foarte multe ori, pentru a evita investiții costisitoare, se spune: „Lasă, dom’le, că n-o să fie atât de rău, n-o să avem noi nevoie mai mult de atât!” Ei, dacă ți se întâmplă ca acest gând optimist să nu fie corect, poți să ajungi la probleme serioase. Acum câțiva ani, în Europa au fost multe voci care ridicau problema unui risc iminent de cădere globală a rețelelor de energie electrică la nivel european.

Cecilia Caragea: De ce?

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Pentru că existau riscurile unor vârfuri de consum mult mai mari decât cele care se luaseră în calcul și-atunci exista riscul ca să avem o cădere globală. Acum, zilele trecute, să spunem, am avut o cădere masivă a unor rețele pe mai multe țări simultan, vorbim de Balcani – Croația, Albania și așa mai departe. Deci lucrurile nu sunt de neimaginat. Am avut și noi căderi destul de ample, deci pe o suprafață destul de amplă, de vastă, din România, nu doar într-un județ… în anii trecuți.

Cecilia Caragea: Așadar, producția trebuie să fie mai mare decât consumul preconizat și să avem niște capacități de producție care să intre în funcțiune rapid, dacă este cazul. Și-apoi, rețelele trebuie să fie foarte bine întreținute, interconectate și dispeceratele să funcționeze perfect.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Într-adevăr, așa este. Și aici trebuie ținut cont și de faptul că, în funcție de tipul de generator, de sursă de energie – hidro, nucleară, termică, gaz, cărbune, care, mă rog, s-a desființat, avem viteză de reacție mai lentă sau mai rapidă. Pentru salturile bruște, evident, ne interesează să avem disponibilitate de acces rapid la o sursă suplimentară de energie. Acestea sunt, în principiu, cele rapide, cele hidro. În măsura în care noi suntem într-un deficit cronic, folosim întreaga energie hidro de care dispunem și atunci nu mai avem surse care să poată să intre rapid în sistem.

Cecilia Caragea: Așadar, noi ar trebui să folosim alte surse și energia hidro să rămână ca un backup.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da. Inclusiv la energia hidro, nu toate centralele au timpii de răspuns la fel și-atunci noi trebuie să respectăm foarte clar care sunt generatoarele de energie, de avarie, ca să spun. Deci, în momentul în care avem un salt brusc și trebuie să introducem energie într-un timp foarte scurt în sistem și sistemele de bază care dau… la care variem doar să creștem sau să scădem energia care e introdusă în sistem cu 10, 20, 50%… dar nu pornim de la 0 sau, dimpotrivă, o oprim brusc. Deci aici sunt o serie întreagă de chestiuni care sunt bine cunoscute, care țin de disciplina din sistemul respectiv, deci vorbesc de disciplina care trebuie asigurată de întregul sistem, de la cei care planifică până la operatorii, efectiv, de sistem. Dar, de multe ori, așa cum știm din toate domeniile, regulile nu se respectă întotdeauna așa cum ar trebui.

Cecilia Caragea: Așadar, energia verde, energia solară, eoliană și așa mai departe sunt niște surse de energie electrică cu o viteză de răspuns ceva mai lentă.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: La ele nu e o problemă atât de mare lentoarea cât este problema că nu poți să pui bază pe ele în permanență. Deci aici trebuie avut în vedere foarte clar faptul că energia solară, de exemplu, nu e disponibilă noaptea sau pe vreme noroasă, energia eoliană nu e disponibilă atunci când nu bate vântul… Și-atunci ele sunt mai mult menite să reducă consumurile din zonele în care sunt disponibile în permanență decât să poată să intervină, să fie o sursă de bază disponibilă în permanență. De aici, lucrurile sunt complicate prin faptul că ar trebui să ai o energie pe care o stochezi, disponibilă pentru situațiile, pentru momentele în care nu-ți funcționează nici generatoarele eoliene, nici cele solare. Acumularea energiei e o problemă complicată. Bateriile sunt scumpe, este greu să asiguri o energie foarte mare care să fie stocată în baterii. Cele mai bune, dar greu de aplicat sunt sistemele hidro reversibile, deci două bazine la înălțimi diferite, am energie, pompez apa în bazinul superior, nu mai am energie în sistem, las apa să coboare și…

Cecilia Caragea: Produc energie.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Și produc energie. Deci lucrurile sunt destul de complicate. Din fericire, s-au găsit, până în momentul de față, soluții care au creat posibilitatea utilizării constructive a acestor surse de energie și mai departe se lucrează destul de mult pentru realizarea unor sisteme mai noi de stocare a energiei, care să ne ajute în utilizarea acestor energii care, pe de o parte, nu ne costă, ne costă doar instalațiile și întreținerea lor, dar nu combustibilul, nici soarele, nici vântul nu ne costă…

Cecilia Caragea: Așadar, dacă suntem prevăzători și bine organizați, n-ar trebui să avem probleme, dar există anumite situații care ne depășesc: exploziile solare.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da, exploziile solare reprezintă un risc major și absolut imprevizibil. Putem cel mult la nivel de săptămâni să ne temem că ar putea să apară ceva, dar, de regulă, nu apare nimic după aceea. Exploziile solare pot să fie extrem de periculoase și sunt foarte greu de prevăzut. Exploziile solare… să spunem că, pentru a le înțelege, putem să ne referim, să ne gândim la erupția unui vulcan, în momentul în care din interiorul pământului, la soare, din interiorul soarelui, este expulzată o cantitate mare de substanță, lava, în cazul vulcanilor, iar în cazul soarelui, particule ionizate, deci electroni și ioni. De asemenea, este vorba și de un flux de energie electromagnetică de intensitate foarte mare, care, evident, ajunge mai devreme la pământ decât substanța ionică, pentru că avem o viteză diferită de propagare.

Cecilia Caragea: În cazul în care acea explozie solară este direcționată spre pământ…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Acum, chestiunea aceasta a direcției este esențială, pentru că, dacă vă imaginați o bilă care se învârtește și o mitralieră care este montată pe ea, atâta timp cât bila, care e la distanță foarte mare, nu este exact pe direcția de tragere, gloanțele vor trece pe lângă, practic, nici nu te interesează că au existat. Ca atare, trebuie să țintească soarele foarte exact pământul ca noi să avem ceva de suferit. În momentul în care vorbim de energii mici, există, să spunem așa, un halou, adică o influență minoră, pe o deschidere unghiulară mult mai mare. Acestea, însă, nu sunt de natură să ridice probleme grave. Dacă energia respectivă este direct direcționată asupra pământului, pot să apară probleme serioase.

Cecilia Caragea: De exemplu?

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Vin imediat și cu un exemplu, ca să ne dăm seama. Din scurt timp, deci anul acesta, am scăpat de puțin de o explozie majoră solară care a ras pământul, deci a trecut la o distanță foarte mică pe lângă pământ. Ce înseamnă că problemele pot să fie grave? Acum 100, 150 de ani avut loc o explozie puternică solară direcționată direct spre pământ. Pe vremea aceea, din fericire, nu aveam rețele majore de energie electrică și nici sistemele de comunicații și de calcul de astăzi, nu aveam decât telegraful. Un operator care tocmai lucra la telegraf a fost electrocutat și ăsta a fost sfârșitul lui, pe de altă parte, au fost cabluri care s-au încins atât de puternic încât au generat incendii. În momentul de față, lucrurile sunt mult mai serioase.

Cecilia Caragea: Așadar, acea energie uriașă a afectat toate acele cabluri, care au luat foc.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Ca să înțelegem ce se întâmplă în momentul în care avem un șoc eletromagnetic care acționează asupra unor conductori sau dispozitive electrice, electronice, poate e bine să pornim de la o întâmplare… de la un obicei de la începuturile transmisiilor radio. Erau primele pe frecvențe joase, deci lungimi de undă foarte mari. Și în preajma antenelor localnicii obișnuiau să întindă fire suficient de lungi prin curte, să conecteze un bec la ele și să aibă energie gratis. De ce? Pentru că apare iar fenomenul binecunoscut de inducție. Și-atunci unda electromagnetică generează o diferență de potențial care, în cazul acesta, este o diferență variabilă în timp. Diferența de potențial înseamnă introducerea unei energii în acel sistem, în acel fir cu bec. Același lucru s-a întâmplat în exemplul precedent din punctul de vedere al caburilor de telegraf, iar în momentul de față acest lucru poate să apară în toate rețelele electrice, inclusiv în sistemul electronic de calcul sau în diferitele elemente ale motoarelor electrice etc. Ca atare, se poate ajunge instantaneu la distrugerea întregului sistem de calcul și a altor dispozitive cibernetice, la compromiterea totală a rețelelor electrice, deci a întregii surse de energie electromagnetică disponibilă pentru industrii sau pentru uz casnic, inclusiv distrugerea sistemelor electronice din automobile, avioane și așa mai departe, ca atare, oprirea întregului sistem de comandă și de propulsie al acestora. Deci lucrurile pot să fie extrem de grave. Să sperăm că aceste situații vor rămâne tot timpul doar simple probabilități și nu situații reale, pentru că, altminteri, dacă erupția este destul de îndelungată, în așa fel încât pământul să poată să facă o rotație completă pe acest maxim de radiație solară, poți să asiști la situația în care cad toate generatoarele de curent, toate bazele de date, toate sistemele de calcul de pe întregul pământ.

Cecilia Caragea: Pământul se rotește în jurul soarelui. În cazul unei explozii solare, ar trebui ca acea explozie solară să atingă pământul. Pământul se rotește și în jurul propriei axe. Și-atunci, dacă explozia solară este suficient de lungă și suficient de puternică, pământul se rotește în jurul propriei axe și va fi lovit de acea explozie solară pe o suprafață mult mai mare. Să sperăm că nu pe întreaga suprafață. Dacă este lovit pe întreaga suprafață, am rămas fără curent electric, am rămas fără toate cunoștințele arhivate electronic, ce se mai întâmplă cu noi?

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Deci în momentul acela se ajunge la scenariile care par, cel puțin la prima vedere, de science-fiction și sunt așa în momentul în care discutăm de cât de mică e probabilitatea să se întâmple așa ceva, prin care ne-am întors la Epoca de Piatră. Deci nu avem niciun fel de unelte inteligente, nu avem niciun fel de informații, decât ceea ce s-a păstrat în mintea fiecăruia și, ca atare, nu avem nici posibilitatea de a produce ceva și nici nu știm cum să producem.

Cecilia Caragea: Și nu putem să ne facem o bază de date, un back-up?

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Putem să ne facem o bază de date în măsura în care am ajuns suficient de departe cu exploatarea spațiului cosmic și realizăm o dublură a tehnologiei terestre undeva pe Lună, pe Marte și așa mai departe.

Cecilia Caragea: Adică arhivăm toate cunoștințele noastre și le punem pe fața nevăzută a Lunii?

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Nici asta nu ne ajută suficient. Trebuie să ducem acolo, să realizăm acolo, să înființăm acolo și dispozitivele de producție, ca să spun. Pentru că datele acelea trebuie să le dăm calculatorului unui laminor, unei freze etc. Dacă nu le avem, ce să facem cu informațiile? Sigur că, pe de altă parte, se pot crea scenarii la fel de fanteziste, că folosim o megapeșteră pe care trebuie să o și descoperim sau realizăm niște megapeșteri în care mutăm sub pământ totul, pentru că scoarța terestră, la adâncimi destul de mari, asigură o protecție, o ecranare suficient de bună. Dar, lăsând aceste probleme care țin mai mult sau mai puțin de zona SF-ului, este preferabil să ne întoarcem la problemele de zi cu zi, cele care au o probabilitate suficient de mare, chiar dacă nu să se realizeze zilnic, dar în orice caz să îți pericliteze evoluția pe deceniile viitoare. Deci, din acest punct de vedere, trebuie să vedem că atâta timp cât nu avem explozii devastatoare, cum spuneam mai devreme, vorbesc de exploziile solare, și intensitatea câmpului electromagnetic la nivel terestru va fi mai redusă. Și, la fel cum inclusiv telegrafele n-au fost distruse efectiv în momentul exploziei solare de care discutam, de acum o sută și ceva de ani…

Cecilia Caragea: Au fost distruse cablurile și anumite oficii… unde au fost incendii.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Sigur că da. Și au fost diferite joncțiuni de fire electrice care au avut de suferit. Dar, repet încă o dată, discutăm de cu totul altă aparatură decât cea de astăzi.

Cecilia Caragea: Și acel telegrafist a murit pentru că era chiar cu mâna pe un dispozitiv prin care trimitea o telegramă.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Sigur că da. Acum, pe de altă parte, evident că instalațiile moderne sunt mult mai sensibile, adică una-i un calculator, alta este firul acela gros prin care trecea curentul.

Cecilia Caragea: Așadar, noi putem fi mult mai periclitați.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Sigur că da. Acum, problema care se pune este în ce măsură putem să prevenim, să ne apărăm de aceste lucruri. Singura prevenție pe care poți să o ai sunt, pe de o parte, pentru pulsuri de energie, pentru că poate să-ți apară inducția într-o anumită zonă unde ai intensitatea câmpului foarte mare, dar asta generează un impuls care se propagă prin rețeaua de curent și poate să lovească și în altă parte. Problema este acum faptul că rețelele au protecții, pentru că pot să-ți apară probleme, fulgerul care trăsnește… descărcarea electrică care poate să genereze o tensiune, o supratensiune foarte mare și-atunci ai un sistem de siguranță care îți asigură protecția și a generatorilor de tensiune, și a consumatorilor, indiferent că sunt industriali sau…

Cecilia Caragea: Similar cum avem noi protecțiile la prize.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Exact, cum sunt protecțiile la prize. Evident, pentru consumatorii mari, mult mai sofisticate, mai complicate, dar, în principiu, exact același lucru. Dar asta este o protecție, încă o dată, pentru accidentele uzuale, să spunem, nu pentru acele megaexplozii solare de care discutam. Și atunci, în primul rând, trebuie să se aibă în vedere buna funcționare a acestor protecții, pe de altă parte, trebuie avut în vedere că un dispozitiv de calcul, de exemplu, sau diferite structuri de comandă și control care folosesc dispozitive electronice de vârf sunt mult mai ușor afectate. Și-atunci este necesar să protejăm mult mai bine zonele critice. O protecție perfectă, cât poate să funcționeze termenul de perfect, o reprezintă introducerea întregului ansamblu pe care vrem să-l protejăm într-o cușcă Faraday, ideal, într-o sferă metalică, ermetic închisă.

Cecilia Caragea: N-avem cum să facem asta…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: În condițiile acestea, evident, trebuie să nu mai ai nicio relație cu exteriorul. Deci generatorul și întregul sistem de calcul și de acțiune trebuie să fie izolat de rest. Aceste chestiuni este de presupus că pentru zonele critice se folosesc în zone de maximă importanță, în țările care-și pot permite astfel de protecții. Pentru că trebuie să avem grijă că pericolul dat de energia electromagnetică nu vine numai de la soare. În principiu, deja de zeci de ani, ea poate să fie generată la intensități suficient de mari încât să distrugă cam tot ce întâlnește, printr-o explozie nucleară la înălțime medie, arma nucleară respectivă fiind proiectată în așa fel încât să nu genereze atât de mult, să nu-și piardă energia atât de mult prin unda mecanică și prin fluxul de neutroni sau de alte particule puternic ionizante, care omoară oamenii, ci generarea unui câmp electromagnetic suficient de puternic încât să aibă exact efectele pe care le discutam în cazul unei explozii solare majore.

Cecilia Caragea: Și aceste explozii solare cu arme nucleare pot să fie foarte bine direcționate pe o țară sau alta.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Mai mult decât atât, la nivelul care se cunoaște, cel puțin, energia care poate să fie degajată este relativ mică, ca atare o asemenea explozie o produci deasupra unei zone critice. Zonă critică înseamnă de exemplu, să distrugi tot ceea ce este într-un centru de comandă sau într-un centru de lansare de rachete.

Cecilia Caragea: Sau capacități de producție.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Sau capacități de producție vitale, cum se numesc capacități de producție critice, deci fără de care se oprește tot. Pentru că, încă o dată, aria în care o asemenea explozie poate să scoată din funcțiune tot echipamentul electromagnetic are un diamentru destul de mic, deci nu poți să distrugi sistemul național decât dacă e prost proiectat și atunci acele protecții individuale nu funcționează.

Cecilia Caragea: E o cădere în lanț.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Și-atunci îți apare o cădere în lanț, dar acțiunea directă, primară, este pe o arie destul de mică, însă, în măsura în care tu distrugi elemente critice, paralizezi luările de decizii, contramăsurile etc.

Cecilia Caragea: Și aceste acțiuni nu afectează doar rețeaua de energie electrică, ci afectează efectiv toate sistemele care au în ele chip-uri.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da, deci tot ceea ce funcționează pe bază de curent electric este distrus în zona respectivă.

Cecilia Caragea: Și nu este vorba doar de aparatele care sunt atunci în funcțiune și n-ar avea o protecție la intrare foarte bună. Este vorba de toate aparatele.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: De toate aparatele care nu sunt protejate într-o cușcă Faraday. Trebuie înțeles foarte bine că un chip reprezintă tot o rețea electrică, numai că în loc să fie realizată din cabluri de zeci, sute de mii de kilometri, este realizată din acei conductori extrem de mici care leagă un element de celălalt. Chiar în interiorul… deci aici trebuie să vedem că inclusiv chipurile, pe care le avem peste tot, și în electrocasnice, și în sistemul de calcul…

Cecilia Caragea: În laptop-uri…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da, evident și în laptop-uri, pentru că un chip nu reprezintă nimic altceva decât conexiuni electromagnetice, adică conexiuni între elemente diferite care sunt activate, în care informația este transmisă de la un element la celălalt printr-un curent electric. Ca atare, acel conductor, acel element care transmite informația, respectiv reprezintă un flux de electroni dintr-un punct în celălalt, este un element în care poate să fie indusă o tensiune electromagnetică suficientă încât să ardă acea legătură, respectiv acel chip.

Cecilia Caragea: Și asta se poate întâmpla chiar dacă laptop-ul nu este conectat în acel moment la priză.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da, nu are de-a face cu conectarea la priză, ci doar faptul că el este vulnerabil, este supus acestui potențial șoc electromagnetic. În măsura în care el nu e protejat la curent, asta înseamnă că el poate să fie distrus și de o tensiune electromagnetică generată la 1.000 de kilometri distanță și acel puls nu a fost oprit de nicio poartă de control, ca s-o numim așa, și a ajuns la calculatorul tău.

Cecilia Caragea: Deci laptop-urile s-ar putea să nu mai funcționeze, chiar dacă nu sunt în priză.

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Da, deci sunt două probleme. O dată, dacă dispozitivul respectiv, laptop-ul sau alte electrocasnice sau alt dispozitiv se găsește în zona în care avem incidentă o undă electromagnetică de mare intensitate, se distruge, cum am discutat mai devreme, prin supratensiunile induse efectiv în componentele acestui aparat. Pe de altă parte, chiar dacă acel megapuls, să spunem, a fost generat de o undă electromagnetică care a acționat asupra rețelei electrice la distanță foarte mare, pulsul se poate propaga, se poate…

Cecilia Caragea: Transmite…

Prof. univ. dr. Dragoș Popa: Transmite prin rețeaua respectivă, până la reședința noastră, în condițiile în care pe parcurs nu am avut sau nu au intrat în funcțiune sistemele de protecție. Priza reprezintă, în ultimă instanță, tot un sistem de protecție. Adică curentul normal de tensiune de 220 de volți este oprit. Dacă nouă ne apare un puls de 1 megavolt, tot printr-un mecanism de inducție, trece prin priza aceea oprită ca și când nu ar fi existat nicio opreliște. Deci ceea ce este important este ca noi să reușim să facem tot ceea ce ne stă în putință și să nu confundăm lucrurile pe care le putem controla cu lucrurile pe care nu le putem controla.

Cecilia Caragea: Și să sperăm că acele lucruri catastrofale nici nu se vor întâmpla! Noi vă mulțumim tare mult pentru toate aceste explicații și s-auzim de bine!