Cecilia Caragea: Apar in fiecare zi noi studii referitoare la actuala pandemie. Multe dintre ele vor a raspunde, firesc, diferitelor presiuni economice sau politice, altele parca ar vrea pur si simplu sa ne socheze.

Acum apare insa si un studiu serios al profesorului Issac Ben-Israel, seful programului de studii de securitate de la Universitatea din Tel Aviv, care arata ca, raportandu-ne la cresterea zilnica a numarului de imbolnaviri (ca procent din cazurile deja confirmate), epidemia incepe cu o crestere de aproximativ 30%, care incepe sa scada dupa aproximativ sase saptamani, dupa aproximativ 40 de zile. Si scade la un procent de aproximativ 10%, iar dupa inca o saptamana scade la un procent de 5%, procent care ar urma sa se mentina aproximativ constant. Iar aceasta evolutie ar fi similara indiferent de masurile luate de diferitele state.

Este adevarat ca, daca ne referim strict la aceste procente, ele par sa semene mai mult sau mai putin in cazul mai multor state. Dar abateri relativ mici ale acestor procente pot duce la variatii extrem de importante din punctul de vedere al valorii absolute a numarului de imbolnaviri. Astfel, daca ne referim doar la variatii de 10%, ar fi vorba nu de un procent de 30%, ci de ceva intre 27% si 33%, dar majoritatea evolutiilor prezinta variatii ceva mai mari, ceea ce inseamna ca vom obtine, dupa 40 de zile, dupa 6 saptamani, un numar de bolnavi de sase ori mai mare pentru un procent de crestere de 33% fata de procentul de 27%. Iar, din punctul de vedere al aglomerarii spitalelor, de multe ori, si o variatie nu de sase ori mai mare, ci doar de doua ori mai mare poate sa reprezinte ceva foarte grav.

Daca ne raportam la numarul de imbolnaviri la milionul de locuitori, in 27 aprilie aveam doar 264 in Australia, in jur de 1.700 in Austria si Israel, aproape 1.900 in Germania, dar 4.900 in Spania, 5.250 in Islanda si aproape 6.000 in Luxemburg. Iar, daca ne referim la Coreea de Sud sau la Taiwan si la China, avem deja evolutii care difera foarte mult fata de acest scenariu. Noi avem inca, in Romania, sub 600 de imbolnaviri la milionul de locuitori, dar la noi epidemia a inceput, de fapt, sa se dezvolte mai tarziu, cu o oarecare intarziere fata de tarile din Europa Occidentala.

In studiul sau, profesorul Issac Ben-Israel de la Universitatea din Tel Aviv incearca sa argumenteze ca masurile de izolare nu ar aduce un beneficiu real, dar, in mod evident, consecintele economice produse de aceasta izolare ne vor afecta grav, pe termen lung. Este adevarat ca fiecare stat a reactionat diferit. Nu exista nici un stat, insa, care sa nu fi luat masuri mai mult sau mai putin severe. Chiar si in Suedia s-au luat masuri semnificative, chiar daca mai putin dure decat in alte state.

Si mai trebuie sa spunem ca, in mod evident, orice boala contagioasa se raspandeste diferit in cazul unei supraaglomerari urbane sau in cazul unei zone rurale, unde densitatea populatiei este mai mica. Si, apoi, nu trebuie sa uitam faptul ca noi ne confruntam, de fapt, cu trei grupe de virusi diferiti si cu mii de mutatii, care au produs diferente majore. Diferentele sunt, poate, mai evidente daca le raportam la evolutia pandemiei in SUA, unde se diferentiaza clar actiunea a doua tipuri de virusi.

Si, poate cel mai important, masurile nu trebuie vazute strict in litera lor, ci in perspectiva aplicarii lor. De exemplu, greselile imense facute la Spitalul Judetean din Suceava au afectat dramatic intreaga regiune. Apoi, iresponsabilitatea unor comunitati locale a dus la necesitatea carantinarii unor comune, a unor orase mai mici, a unor cartiere. Iar Italia, de exemplu, s-a confruntat cu deficiente in organizarea spitalelor si cu abateri sociale chiar mult mai grave de cat la noi. Evident, alte tari nu vor sa-si asume asemenea riscuri. De exemplu, in Noua Zeelanda, unde a fost un singur caz de imbolnavire, se vor relaxa masurile si se va relua activitatea economica, dar nu se va renunta la distantarea sociala sau la distantarea fizica, mai corect spus.

Statisticile pe care le vedem nu reflecta, asadar, strict politicile abordate intr-o tara sau alta, ci, de fapt, reflecta si abaterile, incalcarile acestor prevederi, abateri care pot avea, dupa cum am vazut, in unele situatii, consecinte extrem de grave. Interesant ar fi daca s-ar face analize amanuntite cu privire la modul in care o greseala sau alta a dus la agravarea situatiei si la felul in care a schimbat evolutia lucrurilor intr-o zona sau alta.

Astfel, politica ce trebuie implementata in fiecare tara depinde de agresivitatea virusului cu care se confrunta, dar depinde si de modul de raportare al populatiei la masurile luate si, bineinteles, de starea sistemului propriu de sanatate. Si mai trebuie sa spunem ca orice greseala poate avea efecte dramatice pe termen lung. Iar exemplele relevante in acest sens sunt Italia si Spania. La noi, este vorba, bineinteles, de Suceava, dar situatii grave sunt si in alte judete, precum Arad sau Hunedoara. Si putem sa intelegem, daca ne uitam la acest exemplu, cat de grave pot sa fie greselile in timpul unei pandemii. Si, din pacate, accidente, greseli apar aproape in fiecare zi.

Noi va invitam sa urmariti in continuare rubrica noastra Arena Sanatatii pentru a fi la curent cu evolutia pandemiei in Romania si in lume. Si, bineinteles, aveti grija de voi! Va dorim multa sanatate si va multumim ca ne urmariti!