Cecilia Caragea: De la inceputul acestei pandemii a fost pusa mereu aceeasi intrebare: in ce masura este necesara izolarea? Stim prea bine ca Marea Britanie initial a refuzat ideea izolarii, dar apoi, neavand ce face, a introdus masuri de izolare similare celorlalte state. Statele Unite ale Americii, la fel.

Apoi s-a discutat mult despre modelul suedez, pentru ca Suedia a refuzat izolarea… Dar haideti sa vedem cum sta astazi Suedia? Sta mai bine decat celelalte state, sta mai prost decat celelalte state sau cum anume sta Suedia astazi?

De fapt, ce anume a facut Suedia? Suedia nu a inchis magazinele, nu a inchis restaurantele, nu a inchis salile de fitness, nu a inchis scolile, in schimb a incurajat cetatenii sa fie responsabili, sa respecte toate regulile recomandate. Reguli de igiena, reguli de distantare sociala si asa mai departe. Reguli pe care, de altfel, le stie toata lumea foarte bine.

Astfel, autoritatile suedeze au incercat sa explice populatiei care sunt regulile de urmat, calm, fara accente tragice si asa mai departe. In celelalte state, insa, toate aceste masuri s-a incercat a fi impuse prin hotarari de guvern, prin ordonante militare. S-au impus si amenzi usturatoare, in foarte multe state, nu numai in Romania. Si toate aceste reguli s-a incercat sa fie impuse printr-o paza stricta, printr-un control foarte strict, chiar si din drone… S-a incercat chiar si un control electronic al populatiei, prin urmarirea telefoanelor…

In Suedia, simpla recomandare, explicata adecvat, a dus la un comportament social responsabil. Si aici apare acea diferenta majora de raspuns al populatiei la solicitarea respectarii unor norme. Trebuie sa spunem, totusi, ca Suedia nu are aglomeratii urbane mari, asa cum exista in celelalte state, de exemplu cum exista in New York sau in alte metropole. Si acest lucru este important. Totusi, ramane acea diferenta majora, acea diferenta majora de raspuns al populatiei. In Suedia, populatia a dat dovada de respect, de intelegere, de responsabilitate sociala.

Din pacate, putini inteleg la modul real diferenta dintre cele doua optiuni. Dar aceasta diferenta a facut ca suedezii sa se bucure, cu siguranta, de un plus de rezistenta si de un plus de sanatate.

Dar astazi lucrurile se discuta mai mult sub aspect economic in privinta modelului aplicat de Suedia, in privinta alegerilor facute de Suedia. Pentru ca, din punct de vedere economic, optiunea Suediei nu a afectat cu nimic viata economica, mersul productiei si al vietii economice. Si aici apare un lucru surprinzator: cum de Suedia va suferi o contractie economica similara cu cea a celorlalte state din Uniunea Europeana, in care stim foarte bine ca pandemia aproape le-a sugrumat din punct de vedere economic? Economistul-sef de la Biroul de Credite din Stockholm spune ca poate ca Suedia va sta ceva mai bine, dar ca, oricum, diferenta va fi neglijabila.

Pana acum, singura explicatie plauzibila este interdependenta foarte stransa a tarilor Uniunii Europene. Dar aici mai trebuie inteles un lucru, extrem de… elementar, pana la urma, faptul ca Uniunea Europeana este un tot, un intreg. Si nu poate ca dimineata sa functioneze ca o familie, iar seara fiecare membru al familiei sa faca ce-l taie capul. Ori suntem unul pentru toti si toti pentru unul, ori fiecare face ce-l taie capul. Nu se poate si, si. Strutocamila, de fapt, nu poate sa existe, nu poate sa functioneze…

Sunt lucruri care s-au spus de nenumarate ori, dar nu au fost rezolvate niciodata. Diferentele au fost lasate sa se adanceasca si astazi ies la iveala mai pregnant ca oricand. Toate acele diferente dintre tarile din nord si tarile din sud, dintre statele bogate si statele mai putin bogate, dintre tarile din liga intai si tarile din liga a doua, ca sa le spunem asa, se vad acum foarte clar. 

Saptamanile trecute chiar au fost niste declaratii extrem de dure, care chiar risca sa sparga Uniunea Europeana. Trebuie sa vedem foarte clar cum se vor aseza lucrurile, pentru ca tarile puternice, tarile care au rezerve financiare, tarile bogate isi pot permite sa arunce in piata pentru relansarea propriei lor economii chiar si sute miliarde de euro. De exemplu, Germania fara probleme arunca in piata, ca sa-si relanseze economia, niste sute de miliarde de euro. Dar noi, in Romania, noi cu greu ne-am putea permite zeci de miliarde de euro ca sa incercam sa facem ceva, ca sa incercam sa ne relansam cumva.

Si, atunci, apare clar un clivaj foarte puternic intre tarile bogate si tarile sarace. Si aceasta diferentiere s-ar putea sa se agraveze pe masura ce trece timpul. Si aceasta pandemie si aceasta criza economica generata de pandemie s-ar putea sa accentueze toata aceasta diferenta si sa fie foarte clara o diferentiere intre forta marelui capital si forta tarilor cu venituri modeste.

Atunci, ar trebui sa vedem cum se vor reaseza lucrurile in Uniunea Europeana, pana la urma. Pentru ca trebuie sa spunem foarte clar: Europa se pregateste pentru un moment de cumpana. Si, chiar daca toti ne-am dori o Europa unita, o Europa puternica, fiecare trebuie sa stim ce avem de facut. Si tarile mai putin bogate, tarile cu venituri mai modeste nu ar trebui sa astepte doar un cadou din partea tarilor mai bogate. Ar trebui ca si noi, Romania, sa vedem ce avem de facut.

De ce spun asta? Haideti sa ne amintim putin de perioada interbelica si haideti sa ne amimtim de Nicolae Titulescu. Perioada interbelica cat a tinut? Doua decenii! Si, in perioada interbelica, chiar daca Romania era intr-o faza de dezvoltare accelerata, nu era una dintre marile puterni ale lumii. Totusi, am avut un cuvant de spus, in foarte multe momente ale istoriei. Chiar daca nu am fost o superputere, am avut un cuvant de spus. Si poate ar trebui sa invatam ceva din toate aceste lectii.

Dupa cum spuneam, poate ca ar trebui sa ne amintim de Nicolae Titulescu si sa intelegem ca putem sa avem un cuvant de spus daca putem sa analizam lucrurile clar, daca putem sa vedem lucrurile constructiv si daca intelegem lectiile pe care le avem de invatat!

In acest moment atat de complicat pentru noi si pentru Uniunea Europeana, ar trebui sa vedem cu foarte mare atentie ceea ce ar fi cel mai potrivit de facut. Si tocmai de aceea trebuie sa urmarim ce fac celelalte tari, ce face Suedia, de exemplu, despre care tocmai am vorbit anterior. Si sa vedem car ar fi cele mai intelepte decizii pentru noi si pentru Uniunea Europeana. Si sa venim si noi cu propuneri, cu propuneri indraznete, cu propuneri curajoase, pentru ca stim ca inaintasii nostri au putut sa aiba asemenea propuneri indraznete in timpul lor!