Beneficiile polenului pentru sanatate
Invitat: Domnul Ioan Aurelian Cozma, apicultor.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri speciale companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.

Cecilia Caragea: Multi au auzit de beneficiile polenului, dar, daca este sa fim sinceri, nu foarte multa lume stie de diferentele dintre polenul poliflor si polenurile monoflore. Nu foarte multi stiu diferentele dintre polenul crud, polenul deshidratat si polenul uscat. Ca sa nu mai vorbim ca exista foarte multi care se tem de gustul polenului, chiar daca nu l-au incercat niciodata. Sau mai exista o serie intreaga de oameni care considera ca polenul are un gust destul de ciudat. Noi va invitam astazi sa aflam mai multe despre polen, despre cum il recolteaza albinutele, despre beneficiile polenului pentru sanatate si, bineinteles, va reamintim ca, daca aveti vreo problema cu gustul polenului, puteti alege intotdeauna varianta de miere cu polen si atunci nu veti mai avea nicio problema cu acest gust dulce si placut!

Pentru ca vorbeam de polen si spuneati de calitatile polenului cules din flora spontana… Totusi, exista polen de paducel, de salcam si asa mai departe… Deci, chiar daca e din flora spontana, este un polen monoflor. Pentru ca duci albinele in zona cu paducel, in zona cu salcam si asa mai departe… Care ar fi dificultatile de recoltare a polenului?

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Vreau sa va spun cum a inceput aventura culegerii polenului pe sortimente. In 2010, la congresul de apiterapie s-a discutat exact, cum se discuta, despre beneficiile produselor apicole. A intervenit domnul doctor Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie, si a zis: „Ce bine ar fi daca s-ar inventa un aparat de selectare a polenului pe culori si pe tipuri de plante!” Am stat si m-am gandit… pai aparatul asta e inventat de mult! Albina e cel mai bun aparat de selectare a polenurilor! Noi, pana atunci, eram obisnuiti – pentru ca cererea iti influenteaza modul de a produce… si, daca cererea era, pana atunci, intotdeauna la gramada…

Cecilia Caragea: Polen, asa, pur si simplu!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Polen. Toata lumea zicea polen. Nu-i interesau alte tipuri de polen, ii interesa polenul – polen poliflor, ca asa erau obisnuiti oamenii… Daca nu stii… nu ceri! Si, atunci, am zis: „Mai, ca asa a zis domnul doctor… Dar, totusi, albinele culeg pe sorturi.” Florile infloresc pe rand – sunt flori care infloresc dimineata, sunt flori care infloresc dupa-amiaza si sunt flori care infloresc toata ziua. Si, atunci, in functie de tipul de floare, albina… noi, cand golim polenul din sertar, din sertarul colectorului, cand golesti, observi ca sunt puse pe straturi, pe straturi de culori. Si, atunci, am zis… albina culege, totusi… daca vrem sa-l culegem foarte monoflor, daca culegem de mai multe ori pe zi, aproape il culegi monoflor. Acum, mergand mai departe, la segmentul polenurilor monoflore, vreau sa va spun ca albinele sunt foarte eficiente. Albina e o fiinta foarte eficienta. E constructor eficient si culegator eficient. Ele nu-si pierd vremea, sa zicem, sa culeaga polen din toate florile. Nici nectar, nici polen. Ele, ca sa aiba eficienta maxima, cat au de trait, ca traiesc relativ putin, atunci… eficienta lor creste. Si merg la florile care dau cel mai mult polen, cel mai mult nectar. Deci nu pierd vremea, sa zicem asa, pe romaneste. Si merg direct pe polenurile care sunt cele mai valoroase. Sunt albine care prefera anumite polenuri pentru uleiurile eterice care sunt in respectivele flori si, atunci, combina polenul respectiv si cu alte tipuri de polen.

Cecilia Caragea: Stim de ce fac ele asta?

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Pai chimia aceasta a familiei si a dezvoltarii e foarte interesanta la ele… Sunt un mister albinele acestea! Tot timpul zicem: „Gata, am invatat despre albine, stim totul!” si, dintr-o data, te surprind… mai descoperim… Cu cat invatam mai mult, cu atat stim mai putin legat de albine… E foarte interesant: daca ne uitam la polenuri, o sa observam, in perioada paducelului, desi sunt si alte flori, prefera paducelul la greu. Dupa paducel, vine alt polen aproape monoflor… tot tipul il confundam cu paducelul, dar nu e paducel, e de la fag si carpen – fac un polen asemanator. Iar dupa salcamul alb apare salcamul pitic, de la care care, iarasi… polenul respectiv, care contine multa proteina, e cules cu mare pofta de catre albine. Si este aproape monoflor. Acum, polenurile, ce se intampla… floarea incepe sa infloreasca pe rand, au o urcare monoflora, dupa care merge inapoi, ca orice evolutie, merge inapoi spre poliflora. Dar sunt varfurile, in care aproape 98% sunt monoflore.

Cecilia Caragea: Deci, in perioada in care este inflorit paducelul sau salcamul, albinele culeg numai de acolo. Atunci, puteti si recolta polen de paducel, de salcam, de salcie si asa mai departe…

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Acum, tehnic, polenurile aflat in proportie de peste 50% dau denumirea. Deci, daca un polen dintr-un continut este peste 50% dintr-o floare, atunci, denumirea vine de la floarea respectiva.

Cecilia Caragea: Da, normal, ca nu este 100% de paducel, de salcie…

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Niciodata. Acum, grauncioarele de polen, in forma in care le vedem noi, pot sa aiba si multe alte tipuri de polen. Dar principalul e din floarea respectiva.

Cecilia Caragea: Si am inteles ca polenul cules de albine este mult mai bun decat polenul cules manual, de noi!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Acum, albina… mai adauga ea ceva…

Cecilia Caragea: … chiar si la polen!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Ce se intampla: albina merge pregatita sa culeaga polen. Noi discutam mult, intre apicultori si intre apicultori si clienti… Si ma intreaba: „Totusi, de ce nu aveti si miere?” Nu poti sa faci si una, si alta – ori faci polen, ori faci miere. Ce se intampla… sunt studii care demonstreaza ca pentru fiecare kilogram de polen albinele consuma 250 de grame de miere. Albina, cand pleaca sa culeaga polen, are gusa plina cu miere. Sunt flori care dau numai polen si sunt flori care dau si nectar, si polen. Cand dau si polen, ele se alimenteaza din mers – isi iau si nectarul, iau si polenul. In situatia in care nectarul nu exista in flori, atunci ea trebuie sa mearga pregatita de acasa. Ea intra in floare si isi umple perisorii de polen. Cand isi ia zborul – nu sta acolo sa si-l aranjeze, ci ea, in zbor… ca sa aiba eficienta maxima – ergonomia la ele e pe primul loc! In zbor, ele isi strang polenul de pe perisori in ghemotoace, in grauncioare. Ca sa li se lipeasca de perisori, ele regurgiteaza miere, se ung frumos si, cand intra, intra ca un lipici in polen!

Cecilia Caragea: Pot sa faca acele grauncioare?

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Exact! Polenul acesta strans de albine sufera, totusi, unele transformari, atat prin continutul de miere pe care-l adauga, cat si prin secretiile pe care le aduc in componenta polenului. Iar polenul de albine – chiar s-au facut studii – e foarte slab alergen fata de polenul care e purtat de vant. Si ca dimensiuni – dimensiunea polenului purtat de vant este de 7-8 microni, sa zicem, iar sunt polenuri culese care ajung la 140 de microni… E mult mai greu. Si forma difera… si sunt multe diferente intre polenul pe care il poarta vantul si cel strans de albine… In principiu, multe persoane sunt alergice la polenul purtat de vant.

Cecilia Caragea: Da, dar la polenul de albine, nu!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Dar pun vina… Eu sunt „suparat” pe ei, cateodata, cand… acum, din nestiinta, nu sunt suparat, ca nu pot sa-i judec. Dar ei pun vina pe polenul de albine.

Cecilia Caragea: Corect, asa este, da! Si foarte multa lume are o reticenta fata de polen, desi nu inteleg diferenta.

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Nu, nu inteleg! Acesta-i un lucru care tine de educatie, pana la urma. Pentru ca se vad zonele in care sunt apifitoterapeuti care fac emisiuni in care discuta despre alergeni, discuta despre polen, despre produsele apicole – acolo, oamenii deja isi schimba viziunea si consuma polen si sunt foarte incantati, dupa ce consuma polen, de efectele lui.

Cecilia Caragea: Da, intr-adevar, este un adevarat miracol acest polen! Nu numai prin cum il aduna albinele, dar si pentru ce efecte pentru sanatate are. Si sunt inca multe lucruri necunoscute despre polen. Chiar auzeam ca exista cercetatori care si-au pus problema sa studieze polenul pentru a vedea cu ce „lipici”, cu ce substante lipesc albinele acel praf de polen ca sa faca aceste grauncioare, pentru ca li se pare un lipici extrem de puternic si vor sa studieze ce este acolo tocmai ca sa dezvolte diferite lipiciuri.

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Da, e o chestie foarte interesanta! E bine sa invatam din natura. Natura e langa noi, ne da sansa sa invatam foarte multe lucruri – daca le observam, pentru ca de multe ori trecem pe langa ele fara sa le vedem. Si ne trezim, dintr-o data, ca, vai, ce bogatie avem langa noi si n-o vedem! Cateodata ne deschide cineva ochii si de dam seama ce avantaj avem ca suntem in Romania! Avem o tara curata si avem bogatiile acestea pe care multi nu le au… Din 2017 am inceput un mic experiment – am facut primul polen deshidratat. Nu uscat, ci deshidratat. Eu asa ii zic, ca sa nu confunde oamenii. Ce se intampla: multi oameni din ziua de azi sunt destul de modesti. Polenul crud e un polen care, pe termen lung… e dificil de pastrat. Adica nu e dificil de pastrat, dar e dificil de dus incoace si incolo mai multe zile, pentru ca se altereaza. El trebuie pastrat in congelator, de la minus 18 grade in jos. Sau… o doza mica, pentru consumul zilnic, poti sa o tii in frigider fara nicio problema, nu sufera transformari. Dar, daca vrei sa-l tii pe raft sau in alte parti, se altereaza relativ repede. Si atunci m-am gandit la un produs deshidratat, pe care omul sa-l poata lua, sa-l miste in stanga, in dreapta, sa-l poata lua sportivul sau biciclistul, sa-l duca o zi intreaga sau doua-trei zile fara s-si schimbe proprietatile.

Cecilia Caragea: Deci e o diferenta intre polenul uscat si polenul deshidratat. Si care ar fi diferenta?

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Ca sa pot sa demonstrez diferentele, am apelat la laborator. Acum, noi suntem obisnuiti sa zicem… multa lume e obisnuita sa zica lucrurilor ca sunt bune asa si asa, dar cel mai bine e si cand demonstrezi. Ca sa nu vina cineva care sa ma contrazica pe dovezi, am zis: „Facem testele al laborator acreditat si atunci putem sa spunem ca e bun sau ca nu e bun sau ce se transforma.” Am cerut punctul de vedere al apifitoterapeutilor specialisti in domeniul polenului si am zis: „Ce afecteaza prima data caldura?” Pentru ca, normal, acum, 80% dintre persoanele care usuca polen, apicultorii care usuca… il usuca la soare. E cel mai eficient, adica cel mai economic mijloc de uscare. Il usuca la soare, un-doi se usuca, fara cheltuieli… Daca vrei sa usuci un polen, cum sa zic eu, tehnic si eficient din punct de vedere termic, il usuci cu uscatorul. Si, atunci, am cerut medicilor sa vedem ce afecteaza prima data caldura. Si, normal, sunt vitaminele termosensibile. Sunt grupul de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, vitamina A… Si am inceput testele. La ICECHIM am facut testele, din aceeasi punga – am deshidratat polen crud si am trimis sa vedem care sunt diferentele. Vreau sa va spun ca diferentele sunt mici dupa deshidratare. De la 19% am scazut la 7% umiditate – polenul crud avea 19,5%, iar polenul deshidratat, 7% umiditate. Si vreau sa va spun ca diferentele sunt foarte mici, eu zic ca neglijabile.

Cecilia Caragea: Deci are aceleasi proprietati ca polenul crud… si la diferenta mare de polenul uscat…

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Absolut! Aceleasi proprietati, exact. Si diferenta foarte mare de polenul uscat. Pentru ca, daca tu usuci un polen la 52 de grade Celsius, sa zicem… am facut teste: hai sa vedem cat e temperatura la nivelul solului, la nivelul tablei pe care-l pui sau materialului pe care-l pui, sa vedem cat e temperatura la soare, la amiaza. Erau 52 de grade. Ceea ce e… sus. Vitaminele termosensibile undeva de la 40 de grade incep sa se deterioreze. Bine, progresiv… pana dispar. Si, atunci, am testat aparatul acesta nou pe care l-am adus, deshidratorul acesta nou, am pus termometrul in el. La 25 de grade facea procesul de deshidratare. Bine, e o perioada mai lunga fata de celelalte, pentru ca dureaza mai mult. Ca sa am un polen deshidratat OK, imi trebuie 16 ore, ceea ce nu-i putin. Dar il obtin la calitatea scontata!

Cecilia Caragea: Si cum se pastreaza acest polen deshidratat?

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Pai il pastrez in diferite tipuri de ambalaj. Pot sa-l pastrez in ambalaje de sticla, pot sa-l pastrez in pungi din hartie sau din plastic.

Cecilia Caragea: Nu mai trebuie pastrat la rece… nu mai e nicio problema in acest sens…

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Nu, categoric! Am pus din 2017, atunci am inceput prima data, l-am pus pe raft si vreau sa va spun ca si acum e la fel. Deci l-am pus pe raft, nu e la soare, clar, e in depozit, dar din 2017 l-am pus si tot asa e si acum. Lucrul pe care il consider eu placut este ca textura bobului, graunciorului de polen e aproape la fel ca textura polenului crud. Singura chestie care apare… e la culoare.

Cecilia Caragea: Nu mai e atat de viu colorat!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: Categoric! Incepe un proces de oxidare, intotdeauna cand supui deshidratarii unele polenuri. Eu am luat aici un polen care e reprezentativ ca oxidare a culorii. E acesta – vedeti?

Cecilia Caragea: E diferenta mare!

Ioan Aurelian Cozma, apicultor: E mare diferenta. In rest, la niciunul nu se observa diferenta. Daca mergem, de exemplu, pe acesta, atunci diferenta e extrem de mica, aproape nu o sesizezi. In schimb, la salcamul pitic se vede clar diferenta care apare in urma deshidratarii, adica schimbul de culoare. Culorile polenurilor crude sunt mult mai vii… Polenul, fata de multe alimente, nu sufera transformari. Deci noi avem puncte de procesare (asa sunt denumite stiintific, asa le spune DSVSA-ul – puncte de procesare a produselor apicole), dar, de fapt, noi numai ambalam! Deci nu intervenim asupra produsului, nu intervenim termic (vorbesc la polenul crud), nu intervenim cu absolut nimic. In afara de a-l curata, a-l pune in ambalaje… noi nu facem nimic. Deci e un polen… un produs exact cum il aduce albina din floare, fata de multe alimente care… Vedeti, chiar daca avem noi legume, fructe… daca le pregatim termic, deja din start pierdem o multime de calitati din produs. Si schimbam gustul. Pe cand aici lucrurile stau altfel – un polen se poate mentine la o temperatura de minus 18 grade timp de doi ani fara sa-si schimbe structura. La ultimul congres de apiterapie, avem o cercetatoare din Ramnicu-Valcea, de la Institutul de apa grea din Ramnicu-Valcea (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice – ICSI), care ne-a arata ca polenul are, dupa metoda de cristalizare, o pierdere de undeva la 2% din proprietati dupa doi ani! Ceea ce eu zic ca e neglijabil. E un lucru imbucurator pentru noi, ca putem sa-l tinem multa vreme in congelator. Ideea e sa-l mancam!