Dialoguri pentru sanatate – Sanatatea inimii

Sanatatea inimii
Invitata: Doamna doctor Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna la Clinicile Medici’s.
Multumiri Clinicilor Medici’s (www.medicis.ro, Informații: 0356.911, www.facebook.com/ClinicileMedicis/) pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate!

Cecilia Caragea: Ne dorim o inima sanatoasa si puternica, dar, din pacate, nu prea avem grija de ea. In privinta bolilor cardiovasculare, statisticile sunt ingrozitoare. Ar trebui sa facem ceva! Noi am venit la Timisoara sa stam de vorba cu doamna doctor Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna, cu competente in ecografia cordului si a vaselor periferice. Pentru ca vorbeam de statistici, puteti sa ne dati mai multe date in privinta bolilor cardiovasculare, in general, in lume, in Europa si in Romania?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: In principiu, pot sa va spun ca, desi speranta de viata a crescut in ultima jumatate de secol cu aproximativ 12 ani, intr-adevar, de cealalta parte, statisticile arata o crestere destul de mare a mortalitatii prin boli cardiovasculare. Nu pot sa spun ca consult si eu statisticile in fiecare zi, dar, intr-adevar, am constatat, citind un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ca aproximativ 30% din decesele inregistrate in cursul unui an sunt de cauza cardiovasculara. Deci iata ca acest tip de patologie aproape ca a detronat si alt gen de patologie, cum ar fi, de exemplu, cea oncologica, care avea si ea un loc destul de fruntas. Dar, spre surprinderea noastra, in anii acestia din urma nu mai vorbim de mortalitate crescuta din cauza razboiului, de exemplu, sau din cauza foametei, ci, iata, din cauza unor cauze cardiovasculare…

Cecilia Caragea: Si exista statistici diferentiate pe tari?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Organizatia Mondiala a Sanatatii detine toate aceste statistici. Bineinteles ca, cu cat tara este mai dezvoltata, cu atat posibilitatea efectuari unei statistici mai corecte este mai mare. Bineinteles ca americanii stau cel mai bine la acest capitol. Vin si europenii…

Cecilia Caragea: Adica europenii stau mai prost decat americani in privinta bolilor cardiovasculare?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Nu, nu mai prost, nu chiar mai prost. Sunt, intr-adevar, mici diferente, adica nu suntem pe acelasi nivel. Cum nu suntem pe acelasi nivel nici in Europa. De exemplu, putem spune ca, asa cum am evidentiat mai inainte, speranta de viata a crescut. Acum, speranta medie de viata a unei femei este de aproximativ 78 de ani, a unui barbat european este 71 de ani, dar avem si variatii, cum venim dinspre Vest spre Est. Asa cum este, cred, evident, europenii vestici au speranta de viata mai mare si, automat, si acces la altfel de tratamente pentru bolile cardiovasculare fata de est-europeni. Pot sa va spun, de exemplu, ca speranta cea mai mare de viata o au atat femeile, cat si barbatii francezi, iar cea mai mica o au rusii la barbati si femeile ucrainience, in Europa.

Cecilia Caragea: Foarte interesanta aceasta statistica comparativa Vest – Est in Europa, dar noi stiam ca sudicii, in Europa, traiesc mai mult, pentru ca e vorba de acea dieta mediteraneana care sustine sanatatea.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Absolut! Asa este! Dieta mediteraneana este un factor important care prelungeste viata. Tarile care sunt situate in jurul Marii Mediterane au, bineineteles, o dieta bazata mai mult pe peste, fructe de mare, legume… de asemenea, uleiul de masline, care se pare ca au efecte pozitive pentru sanatate. Miscarea pe care sunt obisnuiti sa o faca, de asemenea, are efecte pozitive… Doar ca, in ultima perioada, s-a constatat ca, de fapt, calitatea vietii ar fi mai crescuta si, intr-un fel, protectia pentru bolile cardiovasculare este mai crescuta in tarile nordice, nu in tarile mediteraneene. Pentru ca ei au demarat, in urma cu ceva vreme, niste programe nationale care sunt menite sa aiba mult mai multa grija de sanatatea lor. Asta presupune, in special, cred eu, educarea poporului, adica educarea oamenilor, ca sa poata sa inteleaga, cum ar veni, ce le face bine si ce nu le face bine!

Cecilia Caragea: Pana la urma, intelegem, asadar, ca este vorba de educare, de informare, de nivel de trai… Si, tocmai de aceea, tarile nordice au ajuns sa stea atat de bine la acest capitol. Dar in Romania cum stau lucrurile?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: In Romania poate ca nu avem atat de multe informatii statistice. Bineinteles ca Ministerul Sanatatii probabil ca are date furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica din fiecare judet. As vrea, de exemplu, sa ma refer la ce cunosc eu. Au fost in delurare, incepand cu anii 2000, niste studii facute de Societatea Romana de Cardiologie, pentru a putea determina prevalenta si incidenta hipertensiunii arteriale in tara noastra. Studiile s-au numit SEPHAR, ultimul dintre ele a fost desfasurat pe parcusul anului 2016 si, cu ocazia aceasta, am aflat ca aproximativ 45% din populatia noastra are hipertensiune arteriala… Deci aceasta este…

Cecilia Caragea: E un procent foarte mare!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da! Foarte mare! Inspaimantator, de-a dreptul! Adica ce inseamna asta: aproximativ 7 milioane de oameni sufera de aceasta boala. Aceasta este deja o data oficiala, pot sa spun.

Cecilia Caragea: Si persoanele care sufera de hipertensiune arteriala ce pot sa faca?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Diagnosticul acestei boli trebuie neaparat sa ii duca la cabinetul medicului specialist. Dintre pacientii care… o parte dintre pacienti care, sa zicem, au hipertensiune arteriala… nu toti stiu. Pentru ca avem regula, celebra regula a jumatatilor, adica, dintre toti pacienti care au tensiune arteriala (hipertensiune, termenul corect este de hipertensiune arteriala, nu tensiune arteriala), deci o valoare crescuta a valorilor tensionale, respectiv, conform ghidurilor europene, dupa care lucram si noi, o valoare mai mare de 140 cu 90 milimetri coloana de mercur a valorilor tensiunii arteriale… Deci, cum am spus, regula jumatatilor, adica: dintre toate persoanele care au aceasta boala doar jumatate ajung sa fie diagnosticate, dintre persoanele care sunt diagnosticate jumatate ajung la un tratament, sa li se prescrie un tratament, iar din aceasta jumatate de pacienti tratati doar jumatate ajung sa aiba niste valori considerate corecte (valori-tinta le spunem noi) ale tensiunii arteriale, respectiv, sub tratament, valori de sub 140 cu 90 milimetri coloana de mercur.

Cecilia Caragea: Si cealalta jumatate care ia medicatie… ce se intampla cu ea?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: O alta problema importanta, ca sa zic asa, in aceasta situatie, vorbim despre aderenta… Adica: in momentul in care ai prescris un medicament unui pacient, iar in cazul tensiunii de cele mai multe ori acest medicament trebuie sa fie luat toata viata, pentru ca tensiunea nu este o boala gripala care sa vina si sa treaca… Pacientii, de multe ori, nu inteleg acest lucru. Li se prescrie un tratament, ei fac tratamentul timp de o luna, momentul de control pe care il facem noi, le scriem un tratament, dupa o luna de vin la control… Ei vin, sa zicem, la o luna si o saptamana si spun: „Am interupt tratamentul. L-am luat o luna si mai departe l-am interupt.” Daca nu li se explica faptul ca acest tratament trebuie continuat si, cum am spus, de cele mai multe ori continuat toata viata, ei intrerup. Faptul ca pacientul continua medicamentul prescris de doctor se cheama ca pacientul este aderent la tratament. Aderenta se obtine, bineinteles, printr-o foarte buna comunicare cu persoana respectiva. Trebuie nu doar o recomandare pe o reteta sau pe o scrisoare medicala, ci trebuie ca pacientul, cum ati spus si dumneavoastra, sa fie educat si instruit, sa-si inteleaga boala si sa inteleaga ca este boala lui, nu boala medicului… Si sa aiba grija, adica sa-si ia medicamentele si sa nu se intample situatia in care el este pe un tratament, dar, de fapt, uita sa ia pastilele… sau exista si alte motive care il fac sa-l intrerupa.

Cecilia Caragea: Deci pacientul ar trebui sa inteleaga ca trebuie sa faca echipa cu medicul, in beneficiul propriei sale sanatati!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Absolut! Asa este! Si acest aspect este legat, practic, si de nivelul de educatie al pacientului, si de disponibilitatea lui, dar mai ales de disponibilitatea medicului de a sta cu fiecare pacient si de a-i explica tot ce doreste pacientul sa afle despre boala…

Cecilia Caragea: Da, pentru ca este foarte important ca medicul sa ofere toate informatiile de care pacientul are nevoie. Si pacientii, pana la urma, pot sa incerce un medic, alt medic, pana ajung la medicul pe care il simt aproape de ei si cu care simt ca pot sa comunice bine si sa aiba succes in tratamentul pe care il urmeaza.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Acesta este scopul adevarat, scopul dorit, cum ar veni, si de noi, si de ei…

Cecilia Caragea: Dar, ca sa revenim si la alte cauze ale afectiunilor cardiovasculare, stim ca exista cauze genetice si cauze care tin de stilul de viata. Bineinteles, in privinta cauzelor genetice nu prea avem ce face. Dar in privinta cauzelor care tin de stilul de viata ce-am putea noi sa facem? Pentru ca asta sta in puterea noastra!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, aveti dreptate, sunt unii factori care pot fi influentati si unii factori pe care nu putem sa ii influentam. Trebuie sa va spun ca, in principal, noi lucram in tratamentul bolilor pacientilor nostri dupa ghiduri europene, care fac niste recomandari cu diferite clase de evidenta pentru tratamentul bolilor. Incepand cu anul 2003, in ghidurile europene au aparut diagramele SCORE, care au presupus evidentierea unor factori de risc acceptati pentru bolile cardiovasculare. Ce ne-au spus aceste diagrame? Cum ar veni, asa cum ati spus dumneavoastra, ca sunt anumiti factori care duc, in final, la bolile cardiovasculare. Si acesti factori… pe unii putem sa ii influentam, pe unii, nu. Cei pe care nu putem sa ii influentam bineinteles ca sunt predispozitia genetica, adica bagajul genetic cu care se naste fiecare dintre noi, si varsta. Deocamdata nu avem tratamente miraculoase care sa intoarca timpul inapoi… Dar exista si alti factori pe care noi ii aducem in viata noastra, cum ar fi, de exemplu, obezitatea, un aport alimentar crescut, de asemenea, dislipidemiile, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si fumatul. Am o continua preocupare de a le explica pacientilor mei, in special celor tineri, cat de toxic este pentru vasul de sange fumatul.

Cecilia Caragea: Sa mai explicam inca o data si pentru publicul nostru!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: In afara de efectele pulmonare pe care le are fumatul, care pot sa apara la unii pacienti, iar altii pot sa scape – adica nu totii pacienti care fumeaza vor face cancer bronsic sau pulmonar, nu toti bolnavii care fumeaza vor face bronhopneumopatie cronica obstructiva, nu toti vor face emfizem pulmonar, dar fumatul imbolnaveste toate vasele. Acesta este un efect de care pot sa spun ca, garantat, nu scapa nimeni. In momentul in care avem un pacient, chiar si tanar, care fumeaza de aproximativ 10 ani, vom constata ca vasele lui isi pierd din elasticitate, se rigidizeaza peretele vasului. In momentul in care avem de-a face cu aceasta transformare la nivelul vasului, automat, vasul va fi mult mai sensibil, chiar si la variatiile de presiune arteriala. Pentru ca un vas elastic poate sa suporte mult mai usor variatiile de presiune arteriala din interior, pe cand un vas rigid, in mod normal, se rupe si se fisureaza mult mai usor. Si, atunci, apar accidentele vasculare, care, in functie de unde sunt situate, pot fi accidente vasculare coronariene, care duc la infarctul de miocard, o boala de temut, iar daca sunt la nivel cerebral, accidentele vasculare cerebrale, care, la fel, au o patologie destul de complicata.

Cecilia Caragea: Si, pe langa fumat si hipertensiune, o alta problema este, in mod clar, obezitatea, kilogramele in plus, poate diabetul… Cum anume influenteaza obezitatea sanatatea inimii?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, adevarat… Asa cum am spus, in lumea de astazi… cred ca jumatate de planeta moare de foame, jumatate de planeta este…

Cecilia Caragea: Mult prea grasa!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da! Cu obezitate, cu greutate in surplus. Obezitatea, prin ea insasi, produce niste efecte, tot asa, la nivelul vaselor, mai ales. Obezitatea insotita, mai mult, si de dislipidemii, de cresterea colesterolului. Mai bine zis, nu a colesterolului total, ci a unei fractiuni din cadrul colesterolului total, care se numeste LDL colesterol (este o prescurtare din limba engleza) si care este particula cea mai eterogena pe care o are organismul. Si, asa cum v-am spus: un vas sanatos inseamna un corp sanatos, un vas bolnav inseamna un corp bolnav si suferind.

Cecilia Caragea: E vorba de acel colesterol „rau”, numit popular, care ce face? Se aseaza in interiorul vaselor si le afecteaza sanatatea!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Asa este! Studiile spun asa, in ultima perioada, ca avem de-a face doar cu o productie de colesterol endogena, adica ficatul produce, din molecule precursoare, si un aport exogen, care vine din alimentatie. Cel care vine din alimentatie se absoarbe din intestin si va ajunge, in final, in sange. Cel care se produce in ficat, de asemenea, se produce la nivelul ficatului si ajunge in sange. In mod normal, colesterolul, fiind o molecula hidrofoba, are nevoie de ajutor pentru a fi transportat intr-un mediu hidrofil, cum este sangele. Deci are nevoie de o proteina-transportator. Combinatia dintre molecula de colesterol si proteina-transportator se numeste lipoproteina. Sunt mai multe tipuri de lipoproteine. In functie de comportamentul lor la separarea prin ultracentrifugare (e o metoda de a le separa), sunt mai multe tipuri de molecule. LDL-ul este una dintre ele. Ce inseamna LDL? Low-density lipoprotein, deci o proteina cu o densitate mai joasa. Este, practic, o forma de transport a colesterolului de la ficat sau din intestin, cu un transportator diferit, proteic… in mod normal, aceasta molecula circula in sange. In momentul in care, la nivelul vasului, apare o solutie de discontinuitate, are loc, practic, declansarea unei reactii la nivelul endoteliului vascular. Mai mult o reactie de aparare si de vindecare, in care aceasta molecula care circula in sange este inglobata in structura vasului, alaturi de alte particule. Fiind inglobata in structura vasului, prin niste modificari inflamatorii, practic, se produce o ingrosare a acestui endoteliu. Ingrosarea endoteliului rigidizeaza vasul. Pe scurt, acesta ar fi rolul colesterolului „rau” in acest proces de imbolnavire a vasului.

Cecilia Caragea: Intr-adevar, imbolnavirea vaselor de sange inseamna imbolnavirea inimii, pana la urma. Ce am putea sa facem noi daca stim foarte clar ca acest colesterol „rau” ne face atat de rau? Putem sa facem mai multa miscare, de exemplu? Ajuta?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Ajuta! Ajuta miscarea! Nu numai la scaderea acestui colesterol „rau”, cum ii spuneti dumneavoastra, ci si la cresterea variantei bune a colesterolului, care este cealalta particula de transport, care aduce colesterolul din periferie la ficat, unde va fi, in final, degradat. Si aceasta particula se numeste HDL colesterol. Intr-adevar, activitatea fizica stimuleaza cresterea numarului acestui gen de „carausi” in sangele uman. Spuneati de activitatea fizica… da, bineinteles, asa cum spun si toate recomandarile medicilor: cel putin 30 de minute de activitate fizica zilnica este ceva absolut benefic. Si activitate fizica inseamna orice punere in miscare a muschilor nostri, a muschilor scheletici – aceasta este definitia activitatii fizice. Daca eu, sa zicem, fac o plimbare, 30 de minute, este mult mai bine decat daca as fi stat cele 30 de minute, sa zicem, in fata televizorului, mancand, nu stiu, ceva complet nesanatos…

Cecilia Caragea: Corect! Si stiu ca mai este un factor: stresul!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, aveti dreptate! Mai bine zis, o suprasolicitare emotionala, de oricare ar fi ea… Pentru ca… poate ce inseamna pentru mine stres nu inseamna pentru dumneavoastra sau ce inseamna pentru dumneavoastra nu inseamna pentru altcineva. Deci fiecare cu factorii lui de suprasolicitare emotionala. Da, are mare efect asupra imbolnavirii inimii! Pot sa va spun ca, citind, asa, oarecum un fel de poveste a pulsului in timp, pot sa spun ca sunetul propriei inimi mereu a fascinat pe fiecare… si asta inca din antichitate. Ei nu stiau sa spuna, probabil… nu faceau EKG-ul, nu aveau stetoscoape, dar puteau sa spuna, dupa cum batea inima, ritmul batailor, o previziune despre cat mai traieste omul. De exemplu, o persoana a carei inima bate ca bataile ciocanitorii in lemn… mai are de trait inca doua saptamani omul respectiv… Faceau niste previziuni… ca un fel de tahicardie ar fi fost, in ziua de astazi. Am gasit niste papirusuri din antichitate in care se recunostea efectul necazului asupra inimii, care spuneau ca depresia imbolnaveste inima. Supararea de orice fel… Da, inca de atunci se stia.

Cecilia Caragea: Se spunea si la noi: a murit de inima rea!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, da… Toate aceste aglomerari de modificari hormonale pe care le aduce o bucurie sau un necaz… toate au efect. Pentru ca… suntem chimie!

Cecilia Caragea: Asadar, trebuie sa fim echilibrati, relaxati, armoniosi noi cu noi insine si cu cei din jurul nostru, cu lumea intreaga, pentru ca inima noastra sa fie sanatoasa!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Macar sa incercam!

Cecilia Caragea: Daca vedem ca ceva nu este in regula, bineinteles, trebuie sa venim la medic. Dar cand anume sa venim noi la medicul cardiolog? Ce ar putea sa ne puna pe ganduri?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: O data, ar trebui, probabil, zic eu, fiecare persoana, dupa 40 de ani, sa faca un consult cardiologic de screening, pur si simplu de verificare, fara sa fie un sindrom sau un semn ca ar fi ceva in neregula. De asemenea, ce aduce pacientul in cabinet? Simptomele, cum spunem noi, semnele unor boli. De exemplu, pacientii care au hipertensiune arteriala. Modern, foarte multi dintre noi avem aparate semiautomate pentru masurarea tensiunii arteriale. Deci nu mai trebuie sa merg la medicul de familie sa-mi masoare tensiunea, am eu un aparat, masor si vad ca am niste valori crescute. Oamenii, in general, le cunosc, cam stiu cat trebuie sa fie tensiunea lor arteriala… Valori crescute… unii vin la primele valori crescute pe care le masoara, altii intarzie prezentarea la medic. De asemenea, in cazul hipertensiunii, mai pot sa apara ameteli, mai pot sa apara tulburari de echilibru, dureri de cap – cefaleea, cum o numim noi… care pot sa aduca pacientul in cabinet. Eu incurajez prezentarea la medic. Daca nu la cardiolog, macar la medicul de familie. Un alt simptom care aduce pacientul in cabinetul cardiologului este reprezentat de prezenta palpitatiilor. Aceste palpitatii pacientii pot sa le resimta in mod diferit. Le resimt fie ca pe niste batai puternice, fie pauze in ritmul cardiac, de asemenea, batai rapide si neregulate… Deci, dintr-o data, pacientul vine si spune ca, dintr-o data, simte ca are inima! In momentul in care exista asemenea simptome, noi trebuie sa actionam rapid si sa cautam, bineinteles, si cauza acestor simptome, sa vedem, din multitudinea de aritmii cate pot sa existe, care este cea pe care o are pacientul nostru si sa scriem, bineinteles, de urgenta, tratamentul.

Cecilia Caragea: Dar, pana sa se ajunga la prescrierea unui tratament, cum spuneati, se fac o serie de investigatii. Publicul nu ar trebui sa se sperie de ce „pateste” la cardiolog… Si as vrea sa explicam in ce constau aceste investigatii cardiologice, ca sa vada publicul ca nu este ceva de speriat, nu este ceva care doare.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Analizele standard, sa spunem asa, care se pot face, in afara de analizele paraclinice, respectiv o hemoleucograma, un profil glicemic, un profil lipidic, ca sa putem sa vedem… pacientul are diabet, nu are diabet, are valori crescute ale trigliceridelor sau ale colesterolului, cu toate fractiunile lui… De asemenea, functionarea rinichiului, a ficatului. De asemenea, sunt si niste analize… pot sa fie, in functie de patologie, analize specifice pentru inima. Doar ca n-o sa le discutam pe acestea, pentru ca presupun delimitarea unui tip de afectiune si, in functie de fiecare tip de afectiune, setul de analize paraclinice care se face este diferit. Vorbim acum doar de ce se face la un examen corect, la un examen de verificare. Analize de sange, o data. Apoi ar fi, obligatoriu, electrocardiograma, care ne arata activitatea electrica a inimii. Desi pare incredibil, in interiorul inimii se produce curent – de intensitati foarte scazute. Iar electrocardiograma ne ajuta sa intelegem orice scapare, orice disfunctie care apare la nivelul manifestarii electricitatii. Ne aduce indicii foarte importante – si despre suferinta electrica a inimii, dar si despre suferinta organica a inimii. De asemenea, ecografia Doppler (asa o stie toata lumea), care este o manevra care nu presupune multe costuri, costuri mari, o manevra neinvaziva (nu doare!) si care da, de asemenea, foarte multe detalii cu privire la structura si functia inimii. Este foarte pretioasa. Se mai pot face, de asemenea, monitorizari ale activitatii electrice prin aparatele Holter, monitorizari de la 24 de ore pana la 7 zile, in functie de patologia fiecarui pacient.

Cecilia Caragea: Ce inseamna acest lucru? Pacientul se prezinta in cabinet, i se monteaza un aparat cu care el trebuie sa stea intre 24 de ore si 7 zile?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, se pot face chiar si masuratori, cu aparatele performante din prezent (pentru ca, dupa cum stiti, medicina de astazi nu mai e cea de ieri!), care inregistreaza chiar electrocardiograme continue, care ne dau exact informatia despre activitatea electrica a inimii la fiecare moment din cursul unei zile. In principiu, in cursul a 24 de ore avem aproximativ 100.000 de batai. De atatea ori bate inimioara in 24 de ore… Pe monitorizarea Holter, le putem vedea pe toate si putem sa avem indicii pe care in mod normal n-o sa le avem cu o secventa pe care o face EKG-ul intr-un anumit moment.

Cecilia Caragea: Si medicul are nevoie sa faca aceasta monitorizare pentru a surprinde exact momentul in care apar tahicardii, aritmii sau mai stiu eu ce, ca sa vada exact ce se intampla acolo. Ca sa faca o diagnosticare corecta, pana la urma!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Corect! Sunt de foarte mare ajutor, pentru ca o parte din aritmii nu sunt simptomatice, cum spunem noi. Deci ele nu produc simptome, iar pacientul nu are de unde sa stie ca le are. Sau le face noaptea, sa zicem, noaptea, in somn – unii le simt, altii nu le simt. Aceasta monitorizare pe noi ne ajuta foarte mult. Din experienta mea, fara monitorizarile Holter cred ca mi-ar fi mult mai greu sa diagnostichez si sa ajut oamenii…

Cecilia Caragea: Si alte investigatii?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Alte investigatii, mai profunde… Se poate face computer tomograf, ca sa putem sa vedem, la fel, structura vaselor. Si, in momentul in care se face cu substanta de contrast, putem sa vedem vasele. Se numeste coronaro CT – evidentierea arterelor coronare. De asemenea, aceasta procedura se poate face si invaziv, in sala de operatie, prin coronarografie. Este o manevra invaziva, asa cum am spus, putin mai… nu foarte neplacuta pentru pacient, dar… este putin diferita. Se mai pot face probe de efort, la pacientii care au dureri precordiale si la care vrem sa stabilim etiologia de cardiopatie ischemica, de exemplu, sau chiar si de infarct. De asemenea, la pacientii care au, asa cum am spus, diferite grade de aritmii. In momentul in care pe electrocardiograma nu avem niciun indiciu, la nivelul Holterelor, la fel, nu avem niciun indiciu, ce ne ajuta sa gasim, totusi, boala, este un studiu electrofiziologic, asa se numeste. La fel, este o manevra care se face in spital, fiind o manevra invaziva, in care se incearca gasirea circuitelor care produc probleme.

Cecilia Caragea: Asadar, de la investigatii mai simple la investigatii din ce in ce mai complexe, pana la urma se poate determina problema respectiva, afectiunea de care sufera pacientul care s-a prezentat la cardiolog. Si, in privinta recomandarilor care urmeaza, in privinta tratamentelor…

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Fiecare boala are tratamentul ei. Important este ca, pe baza indiciilor pe care ni le dau pacientii, pe baza cunostintelor pe care le avem noi, sa putem  sa elaboram un diagnostic, urmat de o terapie pentru pacientul respectiv. De altfel, exista obligativitatea respectarii ghidurilor europene. Noi, medicii romani, suntem medici informati, participam la toate congresele europene, cunoastem toate metodele moderne de tratament pentru fiecare boala. Asa cum am spus, importanta este si comunicarea cu pacientul, astfel incat tot ce stiu eu… sa ajunga la tine. Pentru ca, daca tot ce stiu eu nu ajunge la tine, inseamna ca, asa cum am spus, nu am o aderenta la tratament si nu foloseste nimanui.

Cecilia Caragea: Da, intr-adevar, este foarte importanta comunicarea dintre medic si pacient, dar trebuie sa recunoastem: pacientii sunt foarte tematori atunci cand vin la cardiolog. Ii sperie ceea ce ar putea insemna un tratament pentru o afectiune cardiovasculara. In ce consta, de fapt, un asemenea tratament? Iei niste medicamente, sunt, presupun, si niste recomandari de stil de viata…

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Inteleg ce vreti sa spuneti… Sa stiti ca e o situatie pe care am constientizat-o. O alta persoana, respectiv medicul, iti da o pastila pe care tu trebuie sa fii de acord sa o introduci in corpul tau!

Cecilia Caragea: In ziua de… la ora…

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da! Poti sa ai incredere, poti sa n-ai incredere. In principiu, pacientii de acum, din zilele noastre, apeleaza foarte frecvent la „doctor Google” si e foarte greu de luptat cu „doctor Google”. Ei citesc, de obicei, prospectele si spun: „Nu l-am luat, pentru ca… uite ce scrie acolo! Si s-ar putea sa-mi faca rau!” Am constatat ca e greu, intr-adevar, sa castigi increderea, dar trebuie sa fii foarte convins de justetea deciziei tale si de corectitudinea ei. Iar pacientul trebuie sa fie pregatit sa accepte acest tratament pe care-l prescrii. Asa cum am spus, la multe dintre cazurile din cardiologie, tratamentul trebuie urmat toata viata. Nu e usor sa stii ca ai de luat niste pastile in fiecare dimineata si in fiecare seara… Dar eu consider ca este partea plina a paharului, pentru ca, de exemplu, in oncologie, sa zicem, acolo vorbim de alte mize… Macar aici se salveaza viata, de cele mai multe ori, cu medicamente… Am discutat de multe ori cu pacientii mei si am considerat ca lor nu le este frica de medic, lor le este frica de ce le va spune medicul… Adica de confruntarea cu propria lor boala.

Cecilia Caragea: Da, cu boala si cu tratamentul pe care trebuie sa-l urmeze!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da! Trebuie luata situatia… trebuie gestionata pas cu pas, trebuie foarte mult discutat… despre frici, despre intrebari… Si medicul trebuie, intr-adevar, sa fie foarte deschis si foarte rabdator si sa ofere toate informatiile pe care le vrea pacientul. M-am gandit, asa, de multe ori… poate nu-i asa de vasta experienta mea, dar nu cred ca sunt foarte multi pacienti care sa refuze tratamentul. E vorba de increderea pe care o au in medic.

Cecilia Caragea: Intr-adevar, este vorba de incredere. Si sa intelegi, dupa cum spuneam, ca esti in echipa cu medicul, iti accepti diagnosticul si faci ceea ce ai de facut, urmezi tratamentul prescris si incerci sa traiesti cu afectiunea respectiva. Dar, din pacate, exista afectiuni cardiovasculare care te fac sa te duci instant la medic si deja lucrurile sunt grave… Este cazul infarctului miocardic.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, cu adevarat o boala destul de grava, cu consecinte destul de grave… As vrea sa spun ca orice pacient care are o durere mare sub forma de apasare retrosternala, in zona pieptului, care sa apara in conditii de efort si care sa dureze mai mult de 15 minute trebuie neaparat sa se adreseze unui serviciu medical – spital sau centrele de permanenta, fiecare cum are acces… Este, asa cum am spus, o boala de temut, iar pacientii care au in viata lor acest tip de durere n-o confunda cu nimic. Este o durere care te marcheaza. Normal ca la acest tip de durere apare si o anxietate care insoteste aceasta durere. Omul nu intelege ce se intampla cu el! Intr-adevar, e o problema foarte delicata, dar, asa cum am spus, daca pacientii, oricare ar fi ei, simt acest tip de durere, cel mai important pas pe care pot sa-l faca pentru viata lor este sa se adreseze cat mai repede medicului.

Cecilia Caragea: De ce este atat de important sa vina cat mai repede la medic?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Pentru ca orice ora se pierde dupa ce apare aceasta durere va fi in detrimentul functionarii inimii lui. Exista in tara noastra un program national care asigura interventiile in cazul acestor pacienti. Si, asa cum am spus, daca trec, daca se considera ca trec mai mult de doua ore din momentul diagnosticului pana in momentul oferirii de ajutor… ajutor specializat inseamna dezobstructia vasului care a fost infundat in cazul acestui infarct… Deci daca spitalul, sa zicem, dintr-o localitate care nu poate sa trimita… e departe de un asemenea centru, trebuie, intr-adevar, sa se dea un ajutor la nivelul posibilitatilor spitalului respectiv. Dar cel mai bine ar fi trimiterea lui intr-un institut de boli cardiovasculare, unde se poate face dezobstructia vasului si salvarea unei parti cat mai importante din muschiul care a fost afectat.

Cecilia Caragea: Pentru ca, altfel, este vorba de o afectiune extrem de debilitanta. Ramai cu sechele.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Absolut! Cu cat se pierde o parte mai mare din muschiul cardiac, din muschiul „pompei”, cum ar veni (inima este o pompa sofisticata), cu cat se pierde mai mult din puterea acestei pompe, prin infarctul de miocard, adica prin moartea muschiului, cu atat mai grave vor fi consecintele pe termen lung.

Cecilia Caragea: Si, pentru ca vorbeam de aceste boli, de aceste afectiuni care apar brusc, cum este infarctul, mai exista anumite boli de inima, am auzit, mai ales la sportivi – pare ca sportivul nu are nimic, alearga, joaca, face tot ce are de facut pe teren, pana in momentul in care cade si ajunge la spital si se descopera ca are o afectiune grava de inima…

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Corect. Inspaimantatoare… mai ales ca ele apar la tineri. Si sfarsitul este evident. Sunt anumite boli (despre care nu am discutat acum, poate data viitoare) ascunse. Sunt niste afectiuni genetice, care, necercetate, produc simptome doar cand este prea tarziu. Mie mi-e foarte greu sa cred ca sportivii de performanta, care, teoretic, au acces la un program medical foarte performant, cred eu, au parte de asemenea intamplari.

Cecilia Caragea: Dar exista!

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Exista, da! In principiu, daca nu ar fi un sportiv de perfomanta, daca ar fi un tanar care ar juca fotbal, sa zicem, in fata casei, si dintr-o data ar cadea si ar muri… Sunt anumite boli, asa cum am spus, cu transmisie… care fac un fel de aritmii. Aceste aritmii opresc inima. Dar ele, practic, sunt un fel de anomalii structurale ale inimii, aceste anomalii structurale produc aritmii, iar aritmiile… sunt fatale.

Cecilia Caragea: Si tocmai de aceea este extrem de important sa iti faci un control fara a avea nimic! Deci te duci si-ti faci un control complet la cardiolog, pentru a vedea daca nu cumva ai ceva ascuns de care nu stie nimeni.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da. Mie mi se pare ca, medicina fiind atat de schimbata si avand acces la atata informatie, la medici bine pregatiti, la aparatura performanta, sa nu poti sa-ti faci o programare, pur si simplu sa vezi daca exista o buna functionalitate la nivelul corpului tau.

Cecilia Caragea: Pana la urma, nu mai e acea atmosfera care era pe vremuri, un spital care sa te sperie si asa mai departe… Exista foarte multe clinici unde poti sa te duci si unde este o atmosfera prietenoasa.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, asa este, intr-adevar. Daca, cum va spuneam, la inceputurile mele in cariera, existau atat de putine aparate si atat de putini profesionisti… Conditia ca sa poti sa faci o investigatie era sa faci o internare. Acum, de departe, poti sa faci toate investigatiile, cel putin pe partea de cardiologie, din ambulator, cu un om care sta cel putin 30 de minute la dispozitia ta, cu toata stiinta pe care a invatat-o pe parcurs… si cu sufletul deschis! Sa te inteleaga si ca om, si ca pacient.

Cecilia Caragea: Iar pacientul, pur si simplu, isi face programare cand ii convine lui, in functie de programul sau. Dar trebuie sa si-o faca, pentru sanatatea inimii lui! Dar, ca sa revenim la dumneavoastra: sunteti doctor de inimi! Cum e, totusi, sa fii doctor de inimi si sa te confrunti cu o problematica atat de vasta, atat de dificila, atat de solicitanta? Pentru ca nu vorbim doar de afectiuni usoare, vorbim, totusi, in unele cazuri si de afectiuni grave… Cat de mult te marcheaza asta pe tine ca om?

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Nu mi se pare greu… Meseria a fost alegerea mea si consider ca a fost, asa, un lung sir de intamplari de destin care m-au adus aici. Consider ca, daca ai legaturi autentice cu pacientii, nu te descarca discutia cu ei, ci, din contra, te incarca! Aflu in fiecare zi o gramada de povesti de viata… Pentru a ei nu vin sa spuna: „Au, ma doare!” Daca intrebi… vine o doamna si spune „Ma apasa aici”… si, daca intri putin in amanunte, iti dai seama de problemele emotionale care vin cu acea durere… Aflam foarte multe despre pacientii nostri… Eu spun ca conditia unei legaturi adevarate si autentice… este disponibilitatea fiecarui om, medicul, de a se pune la… de a-si servi pacientii. Imi place foarte mult acest cuvant, care vine din aristocratia britanica – to serve, a servi. Trebuie sa fim pregatiti, pur si simplu, sa ne punem in slujba oamenilor! Medicina este o astfel de meserie, in care trebuie sa servesti omul.

Cecilia Caragea: Sa te pui in slujba pacientului, sa il ajuti sa traiasca sanatos, sa-si redescopere sanatatea, daca este cazul, sau sa traiasca cat mai bine cu afectiunile pe care le are.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, sa accepte, intr-adevar. Sa poata sa schimbe ce este de schimbat sau sa accepte ceea ce este de acceptat si ceea ce nu se poate schimba. Si consider ca fiecare medic corect cu el insusi pune in slujba pacientilor sai toata stiinta, tot sufletul si toata omenia.

Cecilia Caragea: Este, intr-adevar, o filosofie foarte frumoasa si, intr-adevar, este o placere sa vezi ca un medic are aceasta deschidere prietenoasa fata de pacient.

Dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna: Da, adevarat! Presupune si sa intelegi tu… modul in fiecare intelege viata, nu numai ca medic, ci si ca om… Si, asa cum am spus, sa lucrezi si cu tine, sa te pui in slujba lor…

Cecilia Caragea: Noi va multumim tare, tare mult! Dupa cum ati vazut, medicul cardiolog poate sa fie prietenul dumneavoastra, asa ca de dumneavoastra depinde sa aveti grija de sanatatea inimii dumneavoastra!