Dialoguri pentru Sănătate – De ce sunt preferate în ultima vreme şedinţele online de psihoterapie. De ce românii din diaspora preferă psihoterapeuţii români
Invitată: doamna Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique (www.siaclinique.ro, Calea Victoriei, nr. 155, bl. D1, Tronson 6, mezanin, București, Sector 1, 0761.35.25.62).
Dialog realizat de Cecilia Caragea.

Cecilia Caragea: În ultimii ani, am început din ce în ce mai mult să lucrăm online, să ne întâlnim online, să apelăm la servicii de telemedicină și să facem ședințe de psihoterapie online. Despre ședințele de psihoterapie online, stăm de vorbă cu doamna psihoterapeut Cristina Bragarencu.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Bun găsit! Vă mulțumesc pentru invitație! Într-adevăr, tendința din ultimii ani este aceea de a apela la un psihoterapeut online, din diverse considerente.

Cecilia Caragea: Este mult mai comod online. Stai acasă, nu mai pierzi vreme pe drum și așa mai departe. Dar se mai creează acea conexiune care este necesară?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Da, ați menționat foarte bine beneficiile, o parte dintre beneficii. Într-adevăr, faptul că nu te mai deplasezi e unul dintre ele, faptul că nu mai pierzi… timpul în trafic, dar nici timpul cu parcarea, nu mai e această poate o oră dus și poate o oră după ședința de terapie… Iar când vine vorba de partea aceasta de conexiune, studiile spun că sesiunile online sunt egale cu întâlnirile fizice, adică nu este, practic, să spun așa, nicio diferență, atâta timp cât se respectă niște parametri.

Cecilia Caragea: Adică?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Cele mai multe lucruri care trebuie respectate sunt de partea pacientului, în ideea în care este necesar să-și asigure un cadru, un cadru acasă, în care să aibă parte de intimitatea aceea timp de o oră, în care absolut nimeni să nu îl deranjeze, să nu intervină și… de preferat, să nu existe zgomote de fond. Apoi e foarte importantă conexiunea la internet să fie una bună, astfel încât să se evite întreruperile din timpul terapiei. Alte aspecte la care eu țin foarte mult în sesiunile mele de psihoterapie, când comunic cu pacienții, le menționez să aibă foarte mare grijă la a se gândi un pic înainte de ședința de terapie. Pentru că, atunci când vii fizic în cabinet, îți planifici, îți planifici ședința în avans, în ideea în care te gândești de pe drum, te gândești… de la cât să plec, îți faci, îți creezi mental efectiv acel prim cadru până în sesiunea de terapie. Exact acest lucru le spun pacienților mei când vine vorba și de sesiunile online. Aproximativ 30 de minute să se gândească la ce anume dorește să se discute cu terapeutul, la, poate, ce anume s-a discutat în ședințele anterioare și atunci să-și previzualizeze, cumva, cum va arăta ședința din ziua respectivă. Să-și creeze un cadru prin care să anticipeze, cumva, ședința de terapie online.

Cecilia Caragea: Așadar, din multitudinea de probleme care te frământă, ar trebui să le alegi pe cele pe care vrei să le aduci în discuție în ședința de psihoterapie care urmează. Și trebuie să te pregătești un pic, după cum bine ați spus. Dar, chiar când începi o serie de ședințe de psihoterapie, primele ședințe… nu ar trebui, totuși, să se desfășoare în format fizic?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Și da, și nu, aș spune. Într-adevăr, țin foarte mult, în ședințele mele, cumva, în prima lună, aceea care este oarecum de cunoaștere, să avem o întâlnire fizică, pe cât posibil, pentru că, dacă lucrăm cu un pacient din Timișoara, nu va fi posibil… Dar primele ședințe sunt destul de introductive, în care setăm cadrul, de la ședință la ședință, setăm așteptările și de o parte, și de cealaltă… și vedem dacă se întâmplă o chimie între terapeut și pacient, astfel încât să ne dăm seama dacă vom putea să lucrăm împreună. Dacă logistica ne permite, eu chiar propun acest lucru, să avem o întâlnire fizică în prima lună, astfel încât să trecem, cumva, de barierele ecranului. Dacă nu, se creează în timp o conexiune. Eu aș spune că chiar din primele ședințe se creează această bună conexiune, atâta timp cât, cum spuneam, parametrii aceștia de ambele părți sunt foarte, foarte bine stabiliți.

Cecilia Caragea: Înțeleg, așadar, că pacienții pot să fie de oriunde. Dar este importantă limba în care se desfășoară aceste ședințe de psihoterapie. Puteți avea, după cum spuneați, pacienți din Timișoara, din Suceava, din Craiova, Constanța și așa mai departe, dar puteți avea pacienți și din afara țării, români care sunt plecați din țară poate de ani și ani și care acolo nu-și găsesc un psihoterapeut care să-i înțeleagă așa cum i-ar înțelege un psihoterapeut român.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Într-adevăr, așa este. De curând, în urmă cu jumătate de an aproximativ, am intrat într-o sesiune de terapii cu niște români din Spania. A fost o conjunctură în care ei efectiv povesteau că își doresc să meargă la psihoterapeut, dar au un blocaj când vine vorba de limbă, pentru că simt că nu ar fi acea… aceeași înțelegere cu un psihoterapeut care comunică în limba spaniolă, deși, aici este foarte interesant, acești români sunt plecați de 18 ani în Spania și-atunci ei, cumva… mare parte, ei având undeva la 30 de ani, mare parte din viața lor, mai mare parte acolo au petrecut-o. Dar există această dorință, atunci când îți deschizi cumva sufletul și îți expui niște probleme intime, de a te adresa unui om din țara ta.

Cecilia Caragea: Poate să fie mai ușor să te exprimi în limba maternă decât într-o altă limbă, chiar dacă o cunoști foarte bine, pentru că sunt anumite nuanțe pe care parcă le surprinzi mai bine în limba ta maternă, transmiți mai bine anumite probleme, anumite sentimente pe care le vrei discutate.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Sută la sută! Și nu mai stai mental să te gândești „cum aș putea să mă exprim în fața acestui terapeut la momentul acesta, astfel încât să înțeleagă exact ce vreau să transmit”. Pentru că, până la urmă, sesiunile de psihoterapie, despre asta ar trebui să fie, în mare parte, să înțelegem, să transmitem ceea ce emoțional și psihologic noi trăim în interior și să ajungă mesajul întocmai către persoana, oglinda din fața noastră, care este terapeutul. Și-atunci, dacă am… dacă în mintea mea eu îmi creez anumite întrebări, cum să formulez, practic, îmi pierd din mesajul pe care vreau să-l transmit. Și de aici vine cerința și dorința cât mai mare a românilor, ce o constat eu, cel puțin, a românilor din afara țării de a apela la un psihoterapeut român.

Cecilia Caragea: Și cred că un psihoterapeut care este de aceeași naționalitate cu tine, să spun, poate să te înțeleagă mult mai bine. Adică un psihoterapeut român cred că poate să înțeleagă mai bine problemele unui pacient român.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Într-adevăr, pentru că avem, totuși, niște lucruri la care ne aliniem. Și din punct de vedere cultural, și din punct de vedere, poate, al anumitor obiceiuri… mentalități… Și atunci sută la sută există această… nu doar impresie, până la urmă, o realitate în care psihoterapeutul român poate să ajute mai mult un român din afara țării.

Cecilia Caragea: Sunt niște diferențe culturale, niște diferențe de mentalități și toate aceste lucruri se simt. Și înțeleg, așadar, că există deja mulți români din diaspora care apelează la psihoterapeuți români.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Așa este.

Cecilia Caragea: Și, în cazul lor, se întâmplă ca o primă ședință să fie atunci când vin în țară sau direct se intră în ședințe online?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Direct se intră în ședințe online, pentru că sunt români în afara țării care vin foarte rar în România, care au cu totul viața, familia și totul așezat acolo. Însă cred că, oricât ai fi de demult plecat din țară sau cât de departe ai fi, cred că tot rămâne în sufletul tău acolo o rădăcină, rămâne o dorință acolo să te întorci cumva sau o speranță, cred, și asta observ tot în psihoterapie, o speranță că la un moment dat o să revii în țara ta… Și, da, se întâmplă acest lucru.

Cecilia Caragea: Chiar dacă nici limba română nu o mai vorbești chiar atât de bine, totuși, după cum spuneați, rămâne acea speranță de a te întoarce, dar poate de a te întoarce într-o altă țară, așa cum o imaginezi tu în acel moment, așa cum te gândești că s-a schimbat sau că poate se va schimba.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Da, într-adevăr, gândirea este diferită, și cred că da, există o speranță către mai bine atunci când îți imaginezi cum va arăta lumea în care te întorci. Dar, apropo de treaba asta cu limba, în familiile din afara țării, cel puțin cu cei cu care am interacționat eu, se comunică în limba română. Și am ocazia să am pacienți și din alte zone, și din partea aceasta de nord, din Suedia… Este foarte interesant că acolo se comunică, în casă, deși sunt plecați de foarte mult timp, în limba română. Au învățat și au integrat destul de mult limba, care este una foarte dificilă versus limba română, dar asta este interesant. Și atunci din nou ne întoarcem că a comunica cu un terapeut în limba ta maternă e varianta cea mai simplă și cea mai bună pentru tine.

Cecilia Caragea: Da, într-adevăr, există familii care au plecat de foarte multă vreme, au copii care s-au născut acolo și poate își propun să se întoarcă, după cum spuneați, la un moment dat, în România sau speră măcar să se întoarcă la un moment dat în România, este firesc să vorbească acasă cu copiii în limba română, ca și copiii lor să știe limba română… Și, chiar dacă o știu, în momentul în care se întorc în România, pentru că au fost și situații în care acele familii s-au întors în România cu copiii lor, au avut probleme de adaptare, probleme de readaptare.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Din punct de vedere psihologic, e foarte interesant de analizat ce se întâmplă atât cu cei care pleacă, pe de o parte, cât și cu cei care rămân, cât și cu cei care se întorc. Și, exact, dificultatea de readaptare în țara ta, pentru că ai o vârstă atunci când părăsești țara și alegi să muncești, să îți dezvolți o carieră în afara țării, ești total alt om atunci când te întorci… Și 5 ani sunt o perioadă foarte consistentă, în care crești, te dezvolți acolo din punct de vedere psihologic, evoluezi într-o anumită direcție. Când te întorci, ai nevoie de o adaptabilitate, ai nevoie de un suport psihologic foarte, foarte susținut, atât cu terapie, cât și din partea familiei. Adică uneori sunt foarte benefice și sesiunile de terapie cu familia, adică cu membrii, mai ales atunci când vorbim de parteneri, de căsătorie, când un partener a rămas în România, celălalt este în afară, când există și copii. Sunt atât de multe nuanțe și atât de mulți parametri de luat în calcul atunci când vorbim de psihoterapie cu români care au plecat, care se întorc, care își doresc să se readapteze și așa mai departe…

Cecilia Caragea: Da, aici sunt foarte, foarte multe probleme, când a plecat doar soțul sau soția, celălalt a rămas acasă cu copiii sau chiar au plecat amândoi, soț, soție, iar copiii au rămas în grija bunicilor, mătușilor, unchilor și așa mai departe. Sunt niște fracturi sufletești acolo, care nu știu în ce măsură, cât, cum se pot repara. Spuneți că se pot face sesiuni cu membrii familiei, în grup. Tot online? Intră toți la aceeași oră online sau cum?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: E mai dificil să se întâmple online. De obicei, când vine vorba de sesiuni în familie, chiar recomand sesiunile fizice, pentru că este o mare diferență dacă sunt și din alte părți, alte locuințe, e foarte dificil să se conecteze în același timp. Și ce mă interesează pe mine foarte mult atunci când vorbim de ședințe și cu alți membri din familie… să văd reacțiile atunci când unul dintre membrii familiei povestește sau își spune o trăire, e foarte interesant de văzut ceilalți membri cum reacționează. Și uneori și limbajul nonverbal e atât de sugestiv.

Cecilia Caragea: Vă referiți la acele microexpresii faciale pe care reușiți să le surprindeți dacă sunteți față în față.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Exact! Care comunică, ne comunică nouă, ca terapeuți, atât de mult despre emoționalul și partea aceasta sufletească a celuilalt din familie, a celuilalt membru. Totuși, chiar dacă nu există o altă posibilitate, se găsesc soluții și din acest punct de vedere, în ideea în care se pot conecta chiar și pe telefon, pe un whatsapp video, fiecare pe rând, astfel încât să avem imaginea fiecărui membru în parte și să reușim să avem, până la urmă, ședința de terapie așa cum ne-o dorim.

Cecilia Caragea: Sau pe zoom, sau pe skipe, în diferite probleme, se poate, totuși, și online, dar ar fi recomandat ca, atunci când sunt asemenea sesiuni de psihoterapie cu mai mulți membri dintr-o familie, să se întâmple fizic aceste sesiuni.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Așa este.

Cecilia Caragea: Da, aceste sesiuni cu mai mulți membri ai familiei cred că sunt mai dificile, pentru că problemele lor sunt de o cu totul altă natură. Unul are probleme că a plecat, are anumite dificultăți, unul are probleme că a rămas și are alte dificultăți, alte probleme de gestionat.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Așa este și e foarte interesant că prima problemă pe care o expun atunci când începem o ședință de terapie cu români care pleacă sau care… deci în acest context în care am vorbit, este că… românul de acasă, să spun, partea care rămâne în România, se gândește: „Mie îmi este mult mai greu, pentru că preiau din responsabilitățile soțului, pentru că trebuie să mă ocup de familie în continuare, pentru că el este plecat, iar eu acum am de trei ori mai multe activități de făcut și aceasta mă supraresponsabilizează, poate, într-o perioadă și poate pe mine ca profil uman… care nu pot să duc mai multe responsabilități, efectiv.” Pe de altă parte, românul care pleacă nu este scutit de alte eforturi psihologice și alte neliniști. Și nu putem spune că este mai ușor atunci când pleci într-o țară străină să te adaptezi și că în permanență nu te gândești la ce ai lăsat acasă. Deci e dificil de spus, dar, într-adevăr, părțile se gândesc… e mai ușor pentru cel care a plecat, pentru că a lăsat responsabilitățile, cel care a pleacă spune e mai ușor pentru cel care rămâne, pentru că a rămas, totuși, cu familia și cu lucrurile cunoscute. Întotdeauna trebuie mixat și trebuie văzut și ideal este ca psihoterapia să se întâmple cu ambele părți. Și individual, și în grup, și pe o perioadă de lungă durată sau o perioadă consistentă, astfel încât să se treacă peste impactul acela emoțional, și de o parte, și de alta. Și pentru că, până la urmă, psihoterapia, indiferent cât este făcută ca orizont de timp, lasă beneficii pe termen foarte lung. Despre asta e, până la urmă, o psihoterapie de calitate.

Cecilia Caragea: Și, pe lângă aceste probleme în care unul dintre parteneri este plecat și celălalt a rămas în România, unde sunt anumite probleme, aveți în ședințele de psihoterapie și români care au plecat amândoi în străinătate, dar au acolo probleme de integrare sau diferite alte probleme cu copiii lor, care sunt acolo la școală, la facultate?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Da, lucrez în terapie cu persoane care au plecat ca cuplu și, într-adevăr, pot să spun că acolo problemele emoționale care apar sunt mai mici, în ideea în care ai suportul partenerului, poți cumva să apelezi la o persoană de încredere, care e imediat lângă tine. Se întâmplă alte probleme acolo, de adaptabilitate, de stres emoțional foarte mare când vine vorba de alți parametri din viața ta, locul de muncă, poate școală, dacă este un copil sau a apărut un copil, cum ne adaptăm, totuși… Dar, din punct de vedere psihologic, când vine vorba să plecăm, să se plece în cuplu, e un plus pentru ambii parteneri.

Cecilia Caragea: Indiferent de probleme, ședințele de psihoterapie online te pot ajuta.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Așa este. Și cerința este tot mai mare. Adică, indiferent dacă începem în cabinet, la o perioadă de timp, pacientul se întâmplă să spună: „Aș prefera ca sesiunile următoare să se întâmple online, pentru că se întâmplă modificări în viața mea.” Cu atât mai mult cu cât vorbim… dacă se gândesc să părăsească țara sau să plece pentru o perioadă de timp, să avem continuitate în terapie, dar și în România și inclusiv în București. Sunt foarte mulți pacienți care aleg psihoterapia online din considerentele menționate mai devreme, acelea de trafic, de pierderea, până la urmă a unui timp prețios pentru fiecare dintre noi… parcare, faptul că am un confort atunci când am deschis, pur și simplu, ecranul și mă conectez acolo cu terapeutul meu și imediat după sunt poate disponibil să-mi reiau activitățile, să mă reîntorc la muncă. Și sunt multe, multiple avantaje. Și, dacă ținem cont, până la urmă, de toți parametrii aceștia de cadru, în special de partea pacientului, evident și a terapeutului, dar de acesta ne ocupăm noi în terapie, să setăm foarte bine la începutul discuției cadrul și să menționăm cum ne vom întâlni, psihoterapia online are un real succes.

Cecilia Caragea: Și poate să fie de ajutor și pentru românii din diaspora, după cum spuneam.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Într-adevăr, așa este.

Cecilia Caragea: Și, la modul general, indiferent dacă este vorba de ședințe de psihoterapie care se desfășoară fizic, indiferent că este vorba de ședințe de psihoterapie care se desfășoară online, cam care este profilul pacienților, să spun așa?

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Foarte interesant este că psihoterapia, până la urmă, este despre prevenție. Și, în ultimii ani, mi se pare atât de interesant că pacienții aleg să meargă la psihoterapeut și într-un moment de dezvoltare al vieții. Adică nu trebuie să aibă o traumă foarte mare. Și, aici, când vine vorba de profil, la asta mă refer. Sunt pacienți, cel puțin în ultimii ani, care apelează la psihoterapeut fiind într-o stare emoțională bună… și când spun bună, e chiar bună, într-un oarecare echilibru, însă apelează pentru că sunt într-un moment de cumpănă.

Cecilia Caragea: De schimbare.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Da, își doresc o schimbare poate la job, a rolului, poate vor să facă din punct de vedere personal o schimbare și nu știu la ce să se aștepte sau cum să se comporte în momentul acela. Și ce e foarte interesant de știut și important, până la urmă, de știut este că psihoterapia este o metodă de dezvoltare personală. Nu trebuie să fii traumatic să mergi la psiholog, ci trebuie, pur și simplu, să te îngrijești de interiorul tău, așa cum te îngrijești și de corpul tău. Și am o vorbă care-mi place foarte mult când vine vorba de psihoterapie: „Mai bine să plângi la psiholog decât să râzi la psihiatru.” Deci, pur și simplu, asta mi se pare, și cumva definiția foarte bună, nu neapărat că vine vorba de a plânge, dar, ca idee, mai bine să dai afară, să te cureți, să te descarci în cadrul unei psihoterapii cu un specialist pe partea asta decât să ajungi, poate, mai târziu, să se formeze acolo multe, multe lucruri negative și traume în interior.

Cecilia Caragea: Da, cred că din ce în ce mai mulți au înțeles diferența dintre psiholog și psihiatru, au înțeles că nu este o rușine să te duci la psihoterapeut, pentru că, trebuie să recunoaștem, mai demult, acum câțiva ani, lumea nu prea recunoștea aceste lucruri, li se păreau puțin… că ar trebui ascunse.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Și îmi amintesc că, în urmă cu 20 de ani, 17 ani, pe acolo, mulți ani, când am ales psihologia, efectiv, membrii apropiați ai familiei îmi spuneau: „De ce să faci asta, pentru că vei lucra cu oameni foarte instabili!” Iar limbajul era unul pe care-l știm cu toții și n-are rost să-l menționez. S-au schimbat foarte mult lucrurile în ultimii ani și în ultimii ani consistenți, aș zice ultimii 10 ani, mersul la psiholog e chiar o terapie pentru suflet, pentru sufletul tău, e acea oră săptămânală în care efectiv mă cunosc mai bine, mă dezvolt, mă curăț, efectiv. Asta îmi place foarte mult și e… La primul curs de psihologie din Facultatea de Psihologie, domnul decan de atunci ne-a spus exact asta: „Sunteți psihologi, sunteți oameni care îi curăță pe ceilalți oameni!” Și mi se pare atât de relevant pentru noi, în domeniu, și frumos, într-adevăr, pentru că asta facem, până la urmă.

Cecilia Caragea: Da, trebuie să avem grijă de starea noastră psihică, tot așa cum trebuie să avem grijă de starea noastră fizică. Și este extraordinar că pacienții au înțeles acest lucru și este extraordinar și faptul că noi toți am evoluat în această direcție și am înțeles aceste lucruri și, chiar dacă nu mergem noi la psiholog, considerăm că nu avem nevoie, nu ne mai uităm ciudat la cei care merg la psiholog.

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Așa este, într-adevăr. Și se întâmplă acest lucru și pentru că, până la urmă, viața este din ce în ce mai solicitantă, din ce în ce mai stresantă, sunt tot mai multe responsabilități care trag de noi atât de mult și chiar este nevoie de un suport psihologic bun, care să te susțină în a avea o viață, până la urmă, echilibrată și așa cum ți-o dorești.

Cecilia Caragea: Așadar, dacă avem nevoie de psihoterapie ca să avem o viață împlinită, ca să avem succes, putem să apelăm la ședințe de psihoterapie fără nicio reținere! Nu ne mai judecă nimeni!

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Într-adevăr, sută la sută!

Cecilia Caragea: Mulțumim tare mult!

Cristina Bragarencu, psiholog clinician, fondatoarea SIA Clinique: Mulțumesc și eu!