Astazi, in Cetatea Albinelor APIDAVA, ne-am gandit sa va prezentam mierea de anason! Este o adevarata delicatesa, apreciata pentru gustul si aroma deosebite, si poate fi folosita terapeutic in cazul tulburarilor digestive, balonarilor sau afectiunilor gastrice, pentru a beneficia de o digestie usoara, dar si pentru a scapa de tusea cauzata de raceala.

Anasonul este o planta extrem de aromata, inrudita cu mararul, chimenul, coriandrul si feniculul, are o tulpina ramificata care creste pana la o jumatate de metru, dezvolta in lunile iunie-august flori alb-galbui ce dau apoi nastere fructelor cenusii, aromate, cu gust usor dulce, de fapt seminte de forma aproximativ ovoidala, de 3-5 mm, cu un miros caracteristic, placut aromat, cunoscute si ca seminte de chimen dulce.

Originar din Orientul Apropiat, fiind cultivat inca de acum 3.500 de ani de catre egipteni, iar apoi de romani, anasonul era deseori folosit de aristocrati dupa festinuri pentru efectele sale calmante asupra sistemului digestiv. In afara de anasonul mediteranean, Pimpinella Anisum, exista insa si anasonul chinezesc sau stelat, Illicium Verum.

Astazi, ANASONUL este cultivat intensiv, Europa producand 8 tone de ulei de anason, in timp ce productia de ulei de anason chinezesc se ridica la 400 de tone. Acest interes crescut este justificat prin faptul ca anasonul isi gaseste nenumarate utilizari, fiind si un excelent conservant pentru diverse alimente uscate. Dar el este si un excelent agent de gust si un important indulcitor. Anatolul, prezent in compozitia sa, este de 13 ori mai dulce decat zaharul.

Dar faima anasonului poate ca se datoreaza in primul rand bauturilor alcoolice care se prepara din aceasta planta. In primul rand, fascinantul Absint frantuzesc sau grecescul Ouzo, fara a avea voie sa uitam alte bauturi, chiar daca mai putin celebre, precum Sambuca din Italia, Arak din Orientul Apropiat sau Raki din Turcia.

Chiar daca bauturi pe baza de anason erau folosite deja din antichitate, se poate considera fara riscul de a gresi ca Absintul de astazi isi afla originile la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in elixirul folosit ca tratament medical, un fel de remediu universal, creat de doctoral francez Pierre Ordinaire, autoexilat in oraselul elvetian Couvet. Apoi vandut surorilor Henrod din Couvet, a fost promovat ca medicament in farmacii. In fine, in jur de 1795 reteta ajunge la marii distilatori, Abram-Louis Perrenoud si Daniel-Henri Dubied, iar in 1805, istoria absintului intra in linie drepta odata cu infiintarea distileriei Maison Pernod Fils in Pontarlier, considerat tatal tuturor absinturilor. Insa un rol important in popularizarea absintului il va juca armata, in primul rand atunci cand dupa razboiul Algerian din 1844-47, soldatilor li se ofera absint ca agent antibacterian. Pasul urmator in cresterea fulminanta a popularitatii absintului vine apoi in 1870-1900 cand phylloxera compromite culturile de vita-de-vie si clasele de mijloc descopera ca alternativa a vinului absintul, licoarea verde, Franta descoperind un nou obicei, “l’heure verte”, acel moment special cand dupa ora 5 cafenelele se umpleau de admiratorii absintului. In acea perioada absintul presupunea un intreg ritual. Se turna absint pe fundul paharului, apoi intr-o lingura perforata se aseza un cub de zahar nerafinat, peste care se picura apa rece pana ce acesta se topea complet, ajungand la trei parti de apa si una de absint.

Artistii erau convinsi ca “zâna verde” stimuleaza creativitatea. Si intr-adevar multe dintre creatiile produse sub influenta licorii romantice abunda in idei si trairi originale. Absintul a facut parte din destinul multor artisti precum Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Vincent van Gogh, Arthur Rimbaud, Ernest Hemingway sau Guy de Maupassant, iar Alfred Jarry, in piesa “Ubu Roi” vorbeste despre licoare ca despre mijlocul perfect de a imbina visul, realitatea, arta si viata. Si-a lasat o puternica amprenta si in impressionism, suprarealism, modernism si cubism, reprezentand chiar subiectul a numeroase picturi semnate de Edgar Degas (“L’absinthe”), Henri de Toulouse-Lautrec (“Monsieur Boileau au café”), Paul Gauguin, Edouard Manet (“Le buveur d’absinthe”) sau Picasso. Iar Oscar Wilde spunea ca “Dupa primul pahar vezi lucrurile cum ai vrea sa fie. Dupa al doilea, vezi lucrurile asa cum nu sunt. La sfarsit vezi, lucrurile asa cum sunt si asta este cel mai rau lucru din lume”…

Fiind o bautura foarte tare, realizata din anason, pelin, fenicul, angelica si alte ierburi, s-a creat o legenda ca el provoaca halucinatii si chiar moartea ca urmare a continutului sau in tujon, o substanta ce provine din pelin si care actioneaza asupra creierului si care in cantitati suficient de mari poate fi cauzatoare de moarte, doar ca in Absint concentratiile sunt cu mult mai mici. Fiind insa considerat responsabil de rata mare de acoolism si instabilitate sociala si in mare masura ca urmare a campaniei condusa de productorii de vin, odata cu refacerea viilor si a productiei de vin, absintul este interzis in 1910 in Elvetia, iar apoi in SUA si Franta, pentru ca el sa fie reautorizat in Europa abia in anii ’90 si in SUA in 2007. Absintul este insa mai degraba o bautura racoritoare si reconfortanta decat o sursa de intoxicatie. Astazi din nou la moda, nu putem sa nu ne gandim la PERNOD, RICARD, PASTIS DE MARSEILLE sau MARIE BRIZZARD.

Perioada de interzicere a absintului a permis insa venirea in prim plan a altei bauturi de exceptie pe baza de anson, o piesa de rezistenta din cultura greaca si una dintre cele mai importante spirtoase ale lumii, Ouzo, bautura zeilor, a carei istorie se pierde in negura vremii si care conform legendelor ar fi furata de la zei, ea fiind bautura lor preferata. Se spune de asemenea ca varianta actuala ar proveni dintr-o bautura antica sau dintr-o bautura creata in secolul al XIV-lea de calugarii unei manastiri de pe muntele Athos, avand ca origine o licoare numita tsipuro.

Menita sa calmeze spiritul si sa relaxeze organismul, Ouzo nu se bea rapid, ci trebuie savurat. Poate fi servit si impreuna cu suc de portocale. In Grecia fiecare oras are propria “ouzerie”, unde puteti savura ouzo alaturi de o varietate de aperitive locale, in special fructe de mare.
Dar chiar daca Absintul sau Ouzo reprezinta cele mai populare si mai bine cunoscute produse pe baza de anason, adevarata savoare a acestei plante minunate o regasim in primul rand in mierea de anason. Si nu trebuie sa uitam nici nenumartele produse alimentare savurate tocmai datorita gustului inconfundabil pe care il ofera anasonul. Din pacate, anasonul este un condiment in mare masura neglijat in bucataria romaneasca, cu toate ca el este considerat prin excelenta o mirodenie a familiei, a painii, a biscuitilor, a prajiturilor si a tartelor cu legume. El da un gust minunat cremei de zahar ars, grisului cu lapte, tartelor de dovlecei, vinete, spanac sau de varza, placintelor de praz sau de spanac, cu urda sau branza de capra. Si in egala masura poate imbogati crema de urzici, mancarea sau piureul de spanac cu stevie si loboda, salata cu seminte de floarea soarelui, de dovleac sau de susan, cremele de branza, salatele de muraturi, precum si sucurile proaspete de fructe. Se spune ca un praf de de anason, proaspat zdrobit in piulita adaugat in mancaruri ne ajuta sa simtim ocrotirea, solidaritatea si iubirea de acasa. Iar un vin cu cateva seminte zdrobite de anason, baut la cina, ne poate conferi o stare de bine care va face sa va simtiti usurati, protejati si iubiti. Dar o adevarata minune o reprezinta si ceaiul, infuzia de anason, benefic in primul rand celor ce sufera de nevroze si insomnii, migrene, palpitatii, ameteli, hipertensiune dar si celor cu stomacul lenes sau cu afectiuni respiratorii.
Vechii greci stiau ca anasonul este vindecatorul stomacurilor pofticioase, dar priveau in plus anasonul drept o planta catartica, o planta purificatoare care ne curata trupul, sufletul si minte, ce lucreaza cu blandete asupra sufletelor impovarate, pe care are puterea de a le usura chiar si de poveri vechi si uitate.

Astazi, stim ca anasonul ajuta sistemul digestiv, de exemplu in cazul colicilor intestinale, a gazelor, in cazul secretiilor insuficiente, in cazul spasmelor si a gastritei. Combate arsurile gastrice, are un efect colagog si contribuie la cresterea motilitatii intestinale. Este un stimulant al functiilor pancreatice. Dar anasonul are si un important efect de stimulare a lactatiei fiind indicat femeilor care alapteaza, considearandu-se ca ajuta la cresterea calitatilor laptelui, mai hranitor si hidratant pentru sugari. In egala masura el imbunatateste functiile sistemul nervos, cu un usor efect sedativ, el calmand nervii si dandu-ti in acelasi timp un plus de energie ce te scapa de sentimentul de vlaguire, combate stresul si alunga durerile musculare. De asemenea, el imbunatateste sistemul imunitar si te ajuta sa rezisti in fata infectiilor virale, avand si un important rol antibacterian. Dar anasonul se remarca si prin actiunea sa antioxidanta, putandu-ne feri astfel de multe afectiuni deosebit de grave. In plus, anasonul este benefic in cazul afectiunilor respiratorii, combate tusea, amelioreaza afectiunile bronsice si asigura o respiratie proaspata.

Dar majoritatea acestor efecte benefice ale anasonului sunt preluate si de mierea de anason, care se bucura, in plus, si de binefacerile ce provin din aportul minunatelor albine. Astfel, mierea de anason este un adevarat elixir ce combate tulburarile digestive, balonarile, afectiunile bronsice, combate stresul, alunga durerile musculare, combate respiratia urat mirositoare si reprezinta un important stimulant al functiilor pancreatice. Ea reprezinta, in plus, o inegalabila sursa de energie si o adevarata delicatesa, apreciata pentru gustul si aroma ei deosebita. Evident, este important sa stim de unde o achizitionam, pentru a beneficia cu adevarat de o miere naturala, de buna calitate. Iar pentru aceasta este important sa alegem o miere de la un brand de maxima incredere, asa cum este Apidava, cetatea albinelor din inima Transilvaniei, o adevarata garantie de seriozitate si de respect pentru consumatori, precum si fata de harnicele albine. Toate produsele Apidava sunt selectionate si prelucrate cu maxima atentie si sunt certificate de analize de laborator amanuntite. De aceea, ele ne vor oferi mereu aceeasi calitate de exceptie.

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, va invitam si la concursul emisiunii Din Cetatea Albinelor Apidava! Concursul se desfasoara pa pagina de Facebook Cecilia Caragea. Iata ce trebuie sa faceti pentru a participa la concursul nostru: la prezenta emisiune online, va invitam sa inserati un comentariu cu textul “Mierea de anason de la Apidava“ si peste trei zile de la prezenta postare (in 16 iunie 2018) vom extrage la sorti cinci castigatori. Fiecare dintre acestia va primi cate un borcan de miere de anason de la Apidava! Succes!