Viitoarea evoluție a aparatelor auditive a fost tema evenimentului Sonova, realizat cu sprijinul Clarfon, la începutul lunii octombrie, la București. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu reprezentanții Clarfon și Sonova.

Ionuț Ștefănescu, director general Clarfon: Urechea este organul cel mai sensibil la îmbătrânire. Practic, auzul este afectat de îmbătrânirea organismului ireversibil. Al doilea factor de risc este zgomotul. Avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm, pentru că persoana hipoacuzică nu se integrează social, iar studiile ne arată că o persoană ce iese la pensie, izolată social mai mult decât o persoană activă, este afectată de declinul cognitiv, dar și de izolarea socială. O persoană pensionară are un risc de deces cu 12% mai mare în primii 6 ani dacă nu-și rezolvă problema de integrare socială și de declin cognitiv, adică, prin purtarea unui aparat auditiv, să se adapteze mai bine la mediu. O persoană ce iese la pensie… pe lângă faptul că îți mai pierzi din prieteni, din relații, în timp, nu mai ai nici cunoștințele de la job, te izolezi. Dacă ai hipoacuzie, comunicarea este afectată, iar comunicarea și integrarea socială, precum și declinul cognitiv îți afectează întreaga sănătate a organismului. Și există un risc de degradare a vieții.
La fel, studiile au arătat că, pentru un pacient sau pentru o persoană, din punctul de vedere al sănătății, integrarea socială este cea mai importantă. Să participe activ la evenimente, să participe activ la comunicări cu familia, cu prietenii. Este pe primul loc, mult înaintea exercițiilor fizice, a medicației sau a altor elemente ce ne pot îmbunătăți viața, cum ar fi lăsatul de fumat sau de alcool. Deci comunicarea socială este cea mai importantă. Și cine sprijină acest lucru? Aparatul auditiv. Bineînțeles, în cazul în care avem o problemă. Însă foarte multe persoane, mai ales că vârsta persoanelor hipoacuzice a trecut de la 60 de ani, ca medie, la 50 de ani… însă foarte multe persoane nu consideră că au o problemă de auz decât în stadiu avansat. Și este important ca persoana hipoacuzică sau o persoană ce aude, dar nu înțelege sau are o bănuială că are o problemă de auz trebuie să viziteze un cabinet Clarfon, să-și testeze auzul, gratuit, pe fiecare frecvență în parte, și are un tablou complet. Discută cu specialistul… și, când spun că discută cu specialistul, este foarte important să arătăm pacienților și publicului ce facem noi aici. Pentru că specialiștii analizează cum funcționează un aparat auditiv în mod real și pot da cele mai bune sfaturi.
Tocmai de aceea, această întâlnire a partenerilor regionali din Europa Centrală, de Vest și din Țările Baltice și din Africa de Sud și din țările din Orient… s-au întrunit astăzi aici. Noi suntem mândri pentru că împărtășim experiențe, iar partenerul nostru Unitron Sonova ne pune la dispoziție cele mai avansate tehnologii și cunoștințe în domeniu.

Cum sunt noile aparate auditive dezvoltate de Sonova și prezentate la acest eveniment?

Ionuț Ștefănescu, director general Clarfon: Aparatele auditive performante elimină zgomotul și îmbunătățesc mesajul vocal, dar recunosc și sursele de semnal util. Recunosc persoanele care sunt în jurul nostru și comunică cu noi, astfel încât aparatele auditive (dar e important să purtăm două!) se orientează pe interlocutor fără ca noi să depunem un efort de atenție sporit. O altă recomandare este legată de purtarea aparatelor auditive pe stradă, în mediile zgomotoase, pentru că ne protejează. Iar o persoană hipoacuzică are o sensibilitate la zgomot mai mare decât o persoană cu auz normal. Deci aparatul auditiv ne ajută și ne tratează. Noi avem un prag dureros de audiție. Dacă auzim un sunet de 110 – 120 de decibeli, ne doare urechea. Pe o persoană hipoacuzică, dacă aude un sunet de 80 de decibeli, o doare urechea. Contrar a ceea ce am putea să gândim logic, că la o persoană hipoacuzică trebuie să strigi mai tare, din contră, o persoană hipoacuzică, la un prag de nivel sonor ridicat, este mai sensibilă. Și-atunci aparatul auditiv protejează, pune o barieră. Tocmai de aceea este indicat un aparat auditiv dintr-un cabinet specializat Clarfon, nu aparatele de pe internet, acele amplificatoare, ce nu sunt indicate. Acelea nu protejează urechea, nu sunt reglate, sunt vândute online, fără o prescripție a unui specialist sau o reglare în prealabil. Și amplifică totul liniar, adică îmi amplifică și zgomotul, și ceea ce nu am nevoie.

Dar cum stau lucrurile în privința autonomiei noilor aparate auditive?

Ionuț Ștefănescu, director general Clarfon: Pacientul scapă de grija bateriilor. Îl porți în călătorii și se încarcă automat, din acest încărcător portabil. Iar aparatul auditiv este discret, am putea spune că este o mică bijuterie. Pe lângă faptul că are tehnologie, este un produs cu care aș putea să mă mândresc, la fel cum mă mândresc cu un telefon de top sau cu un device, un dispozitiv electronic din bucătărie, din casă, de brand. Un astfel de aparat auditiv este un aparat auditiv performant, iar investiția pentru auz trebuie să fie una logică, nu una de care să ne ferim, pentru că investiția în a-ți rezolva problema de auz este investiție în sănătate. Avem soluții cu rate, avem contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și încercăm să oferim cele mai bune soluții din punct de vedere financiar. Dar primul pas trebuie făcut prin vizită la cabinet, ca să-și testeze auzul.

Specialiștii prezenți la acest eveniment testează aparatele auditive nou apărute pentru a putea face apoi recomandările adecvate pacienților.

Ionuț Ștefănescu, director general Clarfon: Specialiștii, care vor asculta aparatele auditive în funcție de model, în funcție de performanță și de tip, își vor da seama de efect: ce înseamnă să porți un aparat auditiv, ce înseamnă să porți un aparat auditiv performant, care se adaptează la sunet… Pentru că se vor face demonstrații reale legate de performanța aparatelor auditive. Pacienții au nevoi diferite. Au pierderi de auz diferite, au nevoi diferite, au o viață socială diferită… și-atunci fiecare pacient are un produs personalizat și recomandat. Sunt persoane care vor aparate mici, în ureche, sunt persoane la care aparatul auditiv trebuie să fie unul de putere… Mai nou, avem cel mai rezistent aparat auditiv la umiditate, la șocuri mecanice și la fenomene extreme.

Dar cum influențează inteligența artificială domeniul aparatelor auditive?

Ionuț Ștefănescu, director general Clarfon: Inteligența artificială va fi introdusă, să zic așa, în softul aparatelor auditive și va îmbunătăți calitatea sunetului. În funcție de comportamentul pacientului și în funcție de nevoile lui, aparatele auditive vor fi mult mai adaptabile, mai performante din punctul de vedere al sunetului, claritate… Și pacientul o să stea cu mâinile în buzunar și aparatul auditiv face ceea ce este benefic pentru pacient.

Care este evoluția pieței aparatelor auditive în viziunea Sonova?

Rainer Kerschek, director de vânzări Sonova: Aparatele auditive s-au dezvoltat foarte mult în cele 7 decenii care au trecut de la fondarea companiei Sonova. În acele vremuri, exista tehnologie analogă, nu exista acest proces de cercetare-dezvoltare. Analog înseamnă un singur canal audio. Iar piața aparatelor auditive era foarte slab dezvoltată. Publicul larg nu era conștient de problemele cu auzul, oamenii se ascundeau, nu vorbeau despre problemele lor de auz. Lucrurile s-au schimbat foarte mult. În primul rând, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult. Un pas mare a fost trecerea de la analog la programabil digital, ceea ce înseamnă că încă aveam chip-ul analog, dar ajustarea aparatului auditiv se făcea printr-un software. Apoi, la începutul anilor 1990, am intrat în lumea digitală, asta însemnând că aparatele auditive făceau deja în mod digital procesarea semnalului sonor. Software-ul era și el digital, dar încă trebuia să legăm aparatul auditiv la acest software pentru a-i face ajustările. Apoi s-a mers mai departe, astfel că în urmă cu aproximativ 4 ani s-a ajuns la conectivitate directă, asta însemnând că acum putem conecta aparatul auditiv direct la alte device-uri digitale, precum televizorul, sistemul Hi-Fi de acasă, telefonul mobil, care și el a evoluat între timp. La început, nu puteai conecta aparatul auditiv la telefon, dar acum este foarte simplu, cu aparatele auditive digitale. Poți răspunde la telefon printr-o simplă atingere a urechii, a aparatului auditiv din ureche, acesta preluând apelul. Ne putem imagina un purtător de aparat auditiv care stă acasă, în living, uitându-se la televizor, fiind conectat prin aparatul auditiv, și care primește un telefon. Prioritatea va fi întotdeauna pentru apelul telefonic, ceea ce înseamnă că aparatul auditiv va trece de pe televizor pe telefon, iar sonorul televizorului va trece în fundal. Cam acesta este progresul tehnologiei.
Iar pasul următor este AI, inteligența artificială, cea mai modernă tehnologie în orice domeniu, care va intra și în zona aparatelor auditive. Compania Sonova a făcut primul pas prin lansarea primului aparat auditiv cu AI, prin sistemul DNN, Deep Neural Network. A durat aproximativ 5 ani de la demararea DNN până la produsul final, ceea ce reprezintă un ciclu foarte lung. Pentru că e nevoie să încorporezi foarte multe date și e nevoie de foarte multă energie. Colectarea acestor date echivalează cu energia consumată de 300 de locuințe din Europa într-un an. Deci sunt foarte multe date. A fost o dezvoltare foarte bună a acestui produs, va fi o revoluție, pe care o vom vedea în curând și din partea altor producători.
Sonova are mai multe branduri de aparate auditive, Sonova fiind brandul-umbrelă. Avem produsele Phonak, care a fost prima linie de produse, apoi avem Unitron, apoi Hansaton. Unitron este un producător canadian care a fost preluat, la un moment dat, de către Sonova. Iar evenimentul de la București este un eveniment Unitron. Prezentăm produse Unitron, vorbim despre tehnologia Unitron. Participanții sunt distribuitori de pe piețele europene, dar și din Iran și Africa de Sud, deci este o acoperire largă. Sunt specialiști care vin din aceste țări, care oferă produsele noastre pe piețele lor, prin diferite canale de distribuție: wholesale, retail, unii au inițiat și e-generation, vânzări și marketing online. Deci e foarte diversificat. Se poate vedea că segmentul aparatelor auditive s-a dezvoltat foarte bine, evoluând de la nediscutarea problemelor cu auzul (nu-mi place termenul „probleme”, le-aș numi mai degrabă deficiențe de auz) la discutarea lor și la conștientizarea lor și la comunicarea faptului că există aparate auditive care acum sunt la modă, au diferite culori, design, iar oamenilor le place să le arate.

Care este media de vârstă la care se protezează auditiv europenii?

Rainer Kerschek, director de vânzări Sonova: Din fericire, lucrând pe toate planurile, încercăm să ajungem la pacienți cât mai devreme în viața lor. Până în urmă cu doar câțiva ani, media de vârstă la care oamenii utilizau pentru prima dată un aparat auditiv era 65 de ani. La nivel global. Din fericire, această medie de vârstă a scăzut la 60 de ani la nivel global. De asemenea, în trecut, de la prima experiență, de la prima întâlnire cu aparatele auditive până în momentul în care pacientul decidea că într-adevăr are nevoie de ajutor pentru auz treceau între 7 și 10 ani. Acum, cel puțin în Europa, n-aș spune că și în afara Europei, acest interval a scăzut la o medie de 4 ani. Asta înseamnă că marketingul, informarea, educarea în ceea ce privește aparatele auditive, noile tehnologii pe care le oferim, noul design, precum și noile performanțe, toate acestea au ajutat foarte mult ca oamenii să se preocupe mai devreme de auz, să sesizeze mai din timp că au probleme de auz și să facă ceva în legătură cu asta. Să ne gândim: oamenii, la muncă, nu doar managerii, ci peste tot, și în producție, dacă nu înțeleg corect, pot omite informații importante… Așa că ei înțeleg că e nevoie să audă bine.
Să mai spunem că diferența dintre a purta ochelari și a purta un aparat auditiv este că, atunci când își pun ochelari, oamenii văd mai bine imediat. Cu aparatele auditive e diferit, pentru că… să ne gândim la cei care nu au mai auzit anumite sunete de foarte multă vreme, de ani întregi. Creierul lor a uitat cum sună acele sunete. Dacă își pun aparat auditiv, durează câteva săptămâni sau chiar luni până când ei își reglează auzul, până când ei știu… „OK, ăsta e un ciripit de pasăre”, pentru că nu au mai auzit de mult timp. Creierul lor trebuie să învețe să audă din nou, trebuie să învețe să clasifice din nou diferitele sunete, iar asta ia săptămâni sau luni.

De ce ați ales România pentru acest eveniment?

Rainer Kerschek, director de vânzări Sonova: Din mai multe motive. În primul rând, România este „o stea în ascensiune” în domeniul aparatelor auditive. Piața locală a crescut, s-a dezvoltat. În regiunea Europei de Est, România este una din țările de referință, dezvoltându-se foarte mult. De aceea am decis să venim aici și să le arătăm și altor țări din jur cum s-a dezvoltat această piață, pentru ca ele să învețe din experiența României și mai ales din modul în care partenerul nostru Clarfon prezintă aparatele auditive, modul în care face marketingul general și în care abordează publicul în mod generațional pentru a aduce aparatele auditive mai aproape de pacienți. Acesta este motivul principal.