Bucharest Photofest, ajuns la cea de-a saptea editie in 2022, este un festival-platforma care si-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale si relevante repere din fotografia autohtona si internationala. Editia de anul acesta a Bucharest Photofest se desfasoara in perioada 1-9 octombrie in mai multe spatii din Bucuresti si reuneste in cele 9 zile aproximativ 30 de evenimente grupate sub tema Trust/Incredere: expozitii, proiectii de film, showcases, discutii si dezbateri, ateliere practice, proiectii si instalatii video, dar si concerte live. Toate evenimentele din program sunt cu intrare libera pentru public, iar participarea la ateliere se realizeaza pe baza de inscriere.
O parte dintre evenimentele editiei se desfasoara la Muzeul National al Taranului Roman in salile Media si Acvariu, iar trei dintre acestea au si vernisaj in prezenta autorilor si a unor invitati speciali.

4 octombrie, ora 18:00, Sala Media, vernisaj: Portraits of Romanian and Ukrainian Youth/Portrete ale tinerilor ucraineni si romani, proiect coordonat de fotograful Miluta Flueras Salvati Copiii Romania.
Un grup de 12 adolescenti romani si ucraineni care beneficiaza de serviciile Salvati Copiii, au avut sansa sa se intalneasca in studioul Caseta din Bucuresti pentru un atelier de o zi, unde, sub indrumarea si supravegherea cunoscutului fotograf roman Miluta Flueras si sprijinul personalului Salvati Copiii, a explorat puterea fotografiei portret si a creat o serie de portrete care isi exprima sinele real.
Salvati Copiii Romania este alaturi de refugiatii ucraineni, monitorizand si evaluandu-le constant nevoile sau acordand asistenta umanitara de urgenta la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina si Republica Moldova, in comunitati si Centrul Regional pentru Solicitanti de Azil, dar si in taberele de refugiati. Din a doua zi dupa invazie, 25 februarie, pana in prezent, Salvati Copiii Romania a oferit asistenta la peste 180.000 de persoane – inclusiv 102.000 de copii ucraineni, cu alimente de baza, produse de igiena, imbracaminte, incaltaminte, scutece, suzete, biberoane bebelusi, paturi, jucarii, carduri telefonice gratuite, suport emotional, precum si servicii de traducere si informare. Salvati Copiii Romania ofera asistenta financiara refugiatilor ucraineni, dar detine si cinci centre de consiliere in toata tara, oferind printre altele tichete sociale, spatii pentru mama si copil, produse de ingrijire a bebelusilor, trimitere pentru evaluarea cazurilor vulnerabile, consiliere psihosociala si de sanatate mintala, informatii privind serviciile medicale si piata muncii, cursuri de limba romana si activitati educative/recreative pentru copii la www.salvaticopiii.ro

4 octombrie, ora 19.00, Sala Media, vernisaj: Trust. Then and now/Incredere. Atunci si acum, expozitie de fotografie din arhivele UNHCR.
Conectata la tema editiei – incredere -, expozitia cu fotografii din arhivele UNHCR ne arata un exemplu de bune practici si ne prezinta o realitate mai putin cunoscuta. Sunt evidentiate fotografii din mai multe contexte sociale, mai indepartate sau mai actuale, din mai multe colturi ale lumii.
UNHCR, Agentia ONU pentru Refugiati, conduce actiuni internationale pentru a proteja persoanele fortate sa fuga din cauza conflictelor si persecutiei. Ofera asistenta care salveaza vieti, cum ar fi: adapost, mancare si apa; contribuie la protejarea drepturilor fundamentale ale omului; si dezvolta solutii care sa asigure oamenilor un loc sigur pe care sa-l numeasca acasa, unde isi pot construi un viitor mai bun.

6 octombrie, ora 18:00, Sala Acvariu, vernisaj: Emotions/Emotii, de Rares Besliu
Despre expozitie. Emotii, de Rares Besliu
“Prinsi in valtoarea vietii, uitam sa mai simtim.
Traim cu cateva emotii, de restul parca nici nu stim.
Fugim de noi, alergam spre mai mult, ajungem sa (ne) mintim.
Te intrebi si tu, oare cand ne descoperim?
Pentru ca ai ajuns aici, inseamna ca ti-ai rupt din timpul tau ca sa traiesti. Ai pus agitatia pe pauza si ai dat social media pe o expozitie departe de confortul casei. Iti multumesc si te invit sa simti emotiile! Emotiile tale cand privesti fotografiile, emotiile sufletelor din imagini, emotiile mele cand sunt in fata lor. De la curaj la frica, de la gelozie la iubire – cu totii le avem, cat timp ne dam voie sa le traim. Iar ele simt la fel ca noi, chiar daca nu li se inrosesc obrajii si nu le tremura mainile, chiar daca nu au riduri sa se incrunte ori glas sa spuna „mi-e dor”.
N-avem nevoie de stiinta ca sa vedem speranta din ochii ursului, teama popandaului, grija mamei corcodel sau timiditatea egretei. Mie mi-au adus linistea si bucuria de a fi cu ele ore in sir, iar tu ai nevoie doar de un moment in fata lor” – Rares Besliu.
Rares Besliu (Romania) – Fine art wildlife photographer
Fotografia ii aduce bucurie, dar gasirea cadrului artistic si adaugarea unui plus de creativitate sunt cele care ii definesc stilul si il intregesc. Transmite emotie prin toate imaginile si parca da viata fiecarui personaj. Instantaneele sunt foarte rare, la fel cum e si norocul in fotografie. De cele mai multe ori, procesul e unul complex. Trece prin studiu, regie, scenografie, psihologie, analiza si e completat de multa rabdare, iar pana la declansarea butonului, are nevoie de ore sau chiar zile. Cauta ipostaze cat mai diferite, surprinde trairi aparte, asteapta lumina potrivita si alege cu atentie doar acel cadru care ii spune o poveste. Ii plac portretele si urmareste expresiile animalelor si pasarilor ale caror priviri nu stiu ca el este acolo, camuflat in cele mai mici detalii. Insa el stie ca tocmai le-a creat un cadru ca in studio, o scena unde ele joaca rolul principal. Iar urmatoarea lor scena va fi in filele albumului Emotii, ce va fi lansat primavara ce vine.
Rares Besliu s-a nascut in 1979 la Mizil. Este economist, antreprenor si fotograf de natura. Este autorul albumului fotografic Dor de Viscri, o carte despre frumusetea vietii in satul transilvanean. A absolvit New York Institute of Photography, sectia Nature & Landscape, iar in 2021 a fost unul dintre castigatorii competitiei Romania Now. Fotografiile sale au fost publicate in National Geographic Romania.

In Sala Media, pe toata perioada festivalului va putea fi vizitata si expozitia Greece’s Dirty Secret/Secretul Murdar al Greciei, semnata de Anna Pantelia (Grecia).
Secretul murdar al Greciei
Text si fotografii de Anna Pantelia
Soarele abia poate fi vazut pe cer in timp ce conduci prin periferia Ptolemaidei, un oras aflat la 500 de kilometri nord-vest de Atena. Praful gros suspendat in atmosfera nu permite sa vezi in zare, dar Kostas ar putea sa conduca aici chiar legat la ochi. El este nascut si a crescut in Ptolemaida.
“Tatal meu a murit de cancer cand aveam 12 ani”, spune el. Kostas lucreaza ca paznic pentru Corporatia Elena de Energie Publica (PPC), la fel ca tatal sau. Alti patru barbati din tura lui si-au pierdut viata din cauza cancerului. Tatal lui Kostas a fost unul dintre multii muncitori ai PPC, compania de energie electrica administrata de stat, care mor prematur in fiecare an din cauza poluarii cauzate de exploatarea carbunelui din Ptolemaida, regiunea Macedonia de Vest din Grecia. In ciuda reglementarilor stricte ale UE privind carbunele si a profiturilor in scadere cu care se confrunta industria, Grecia tocmai a facut cea mai mare investitie de 1,75 miliarde de euro pentru construirea a doua noi centrale in zona Ptolemaida. In mod surprinzator, aceasta decizie a fost impusa Greciei de catre creditorii sai din UE.
Peisajul post-apocaliptic din Ptolemaida este compus dintr-o mina intunecata care se intinde pe 625 mile patrate si include cateva sate pustii. Mina lui Ptolemaida este cea mai mare din Balcani si este responsabila pentru 30% din productia de energie electrica a tarii.
Grecia, impreuna cu Germania, Polonia, Republica Ceha asigura peste o treime din productia mondiala de carbune. Cu toate acestea, carbunele este printre cele mai grave surse de poluanti toxici ai aerului la nivel global. Numai in 2012, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a raportat ca 7 milioane de oameni au murit. In Europa fiecare deces atribuit unei astfel de expuneri are loc prematur cu aproximativ 11 ani. Acesta este rezultatul activitatii a 280 de fabrici care functioneaza in prezent pe continent. Arderea carbunelui creeaza particule toxice de praf fin care nu numai ca contamineaza zonele in care se afla instalatia, ci parcurg sute de kilometri poluand si tarile vecine. Potrivit raportului Silent Killers al Greenpeace, arderea carbunelui provoaca peste 1.200 de decese premature in Grecia.
Directorul regional adjunct de sanatate pentru Macedonia de Vest, intr-o scrisoare adresata Ministerului Sanatatii grec, a mentionat ca sapte din zece decese in Ptolemaida se datoreaza cancerului sau bolii tromboembolice (accident vascular cerebral, embolie pulmonara). Cazurile de cancer au crescut cu 16 la suta din 1950, iar numarul creste in rate geometrice, ajungand in prezent la 30,5 la suta. Speranta de viata in regiune s-a micsorat.
In acelasi timp, PPC si partenerii sai au creat 10.000 de locuri de munca pentru locuitorii din regiunea Macedonia de Vest, unde somajul in timpul crizei financiare a fost cel mai mare din Grecia. De mai bine de 60 de ani comunitatea locala a fost implicata in industria productiei de energie, neglijand toate celelalte activitati economice. Privatizarea PPC ca parte a acordului de salvare al Greciei, precum si eliminarea treptata a carbunelui de catre UE, au condus comunitatea locala la declin economic si la blocaj. Multi, precum Kostas, isi sacrifica sanatatea pentru doar 680 de euro pe luna, in timp ce altii au fost nevoiti sa renunte la terenuri si case care au fost inghitite de minele in expansiune. Din 1976, peste 4.000 de locuitori din cinci sate diferite care stateau pe rezerve de carbune au fost stramutati in interiorul tarii.
Case pe jumatate daramate, cativa caini vagabonzi flamanzi, biserici darapanate: asa arata astazi Mavropigi – un oras fantoma. In 2010 a avut loc prima sapatura la doar 800 de metri de primele case ale satului. Unii au parasit satul ingroziti, iar scoala s-a inchis definitiv. In afara de exploatarea campului, viata si proprietatea erau amenintate. Aristokratis si sotia sa sunt doi dintre ultimii 10 locuitori ai orasului Mavropigi. Chiar daca PPC i-a mutat oficial pe locuitorii din Mavropigi, putini dintre acestia mai locuiesc in localitatea care se afla acum la cativa pasi de mina si in ciuda faptului ca nu mai exista apa curenta. “Am aici sotia si cainii mei. Nu vreau sa locuiesc in alta parte, aceasta este singura mea casa”, spune acesta.

Despre Anna Pantelia (Grecia)
Anna este o fotojurnalista premiata din Grecia. Interesul ei se afla in zona problemelor umanitare, injustitia sociala si schimbarile climatice. Ea a lucrat in Grecia, Balcani, Yemen, Sudan de Sud si Mozambic. Fotografiile si interviurile ei au fost publicate in marile publicatii internationale cum ar fi Newsweek, CNN, Al Jazeera, BBC, The Guardian si Vice News.
Ea colaboreaza ca fotograf si expert in comunicare cu ONG-uri internationale precum Medici fara Frontiere, Action Aid, Salvati Copiii, CARE si a fost fotograf oficial al CERN in perioada 2012-2014. In 2015, a fost desemnata drept unul dintre cei mai buni 30 de fotografi documentar sub 30 de ani de Magnum Photos.

Bucharest Photofest isi propune sa fie cel mai important festival de fotografie din Romania, ce transforma fotografia intr-un instrument de educatie vizuala si si-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale si relevante repere din fotografia autohtona si internationala. Dincolo de faptul ca este un proiect cultural prezentat intr-un concept coerent articulat, fotografia devine in contextul Bucharest Photofest si pretext pentru dezbaterea unor teme importante ale actualitatii socio-politice si cultural-umane, astfel, fotografia devenind un instrument de educatie vizuala.

Programul complet al evenimentelor il gasiti pe: www.bucharestphotofest.ro sau www.fb.com/bucharestphotofest.
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro.