București, o stratigrafie în hărți și planuri. Planul Borroczyn 1846 de Mihai Florea, in seria de conferințe Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean
Dată: Joi, 5 decembrie 2024, de la ora 18:00
Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărților, Strada Londra nr. 39, sector 1, București
Acces: Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere și achitarea biletului de acces de 15 lei:
https://eventbook.ro/other/bilete-riveran-memorie-locala-dambovita-in-imaginarul-bucurestean

Sunteţi aşteptaţi joi, 5 decembrie, de la ora 18:00, la Muzeul Hărților, la conferința susținută de Mihai Florea București, o stratigrafie în hărți și planuri. Planul Borroczyn 1846, conferință ce aduce în prim-plan un demers ambițios de redescoperire a istoriei Bucureștiului prin intermediul cartografiei istorice.

Mihai Florea este muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României și, din 2014, coordonator al colecției de Cartografie Istorică. Este doctor în științe, cu o teză dedicată administrării patrimoniului imobil, incluzând situri arheologice și monumente istorice.
Preocuparea pentru acest subiect a început să prindă contur în perioada studenției, când s-a născut și interesul pentru recuperarea memoriei orașului prin analiza și interpretarea hărților vechi. În 2023, acest proiect a renăscut, fiind prezentat publicului în cadrul expoziției București, o stratigrafie în hărți și planuri, organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.
Mihai Florea prezintă tehnici de cartografie comparată și utilizarea sistemelor GIS, pentru a reconstitui locuri dispărute și a aduce la lumină straturi istorice ale capitale. Acesta pune un accent deosebit pe Planul Borroczyn din 1846, oferind astfel o perspectivă unică asupra evoluției urbanistice a Bucureștiului.

Seria de conferințe Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean este un proiect inițiat de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în parteneriat cu Muzeul Hărților despre istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. Acest proces reflectă evoluția capitalei, dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă modernizată. Intervențiile din secolufl al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost legate de nevoile de infrastructură și sănătate publică în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul și estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relația orașului cu râul, punând accent pe îmbunătățirea calității vieții și a mediului.

Muzeul Ororilor Comunismului în România reprezintă o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția noastră și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național, dar și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR.

Muzeul Hărților din Bucureşti se numără printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI-XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, țări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experiențe culturale de calitate.

Printre partenerii media ai evenimentului se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.