Muzeul Ororilor Comunismului, alături de Muzeul Hărților, vă invită vineri, 13 octombrie 2023, ora 17:00, la vernisajul expoziţiei de artă contemporană a lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată Miopie istorică, proiect curatoriat de Ioana Marinescu. Expoziția prezintă o serie de fotosculpturi, bazate pe o cercetare artistică privind episodul deportărilor din Bărăgan din 1951.

Expoziţia este deschisă în perioada octombrie 2023-ianuarie 2024, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, orele 10:00-18:00.
Preț bilet: 10 lei
Accesul la vernisaj este gratuit.

În expoziția Miopie istorică, Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a înfățișa și a reaminti publicului larg o pagină de istorie prea puțin cunoscută și dezbătută în cărțile de istorie: deportările din Bărăgan. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv, al cărei scop l-au reprezentat izolarea și marginalizarea celor definiți ideologic ca „dușmani ai poporului”. În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuință sub amenințarea armei și formarea unor comunități noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.

Vă propunem să descoperiți fotosculpturile artistului și „arheologia memoriei” pe care Sever Petrovici-Popescu o practică prin intermediul artei sale. Artistul documentează o lume dispărută, o cercetare simbolică și ritualică. Mărturiile sunt puține și de multe ori impalpabile. Pe locul satelor întemeiate de deportați au rămas urme doar pentru „arheologii memoriei”. El face interviuri cu cei care au trăit experiența deportării și încearcă prin lucrările lui să surprindă un spirit al locului, încapsulat în zidurile unor foste CAP-uri și alte câteva urme, rămășițe ale locuirii din acei ani. În rest, cer și pământ, peisaje ale absenței sunt martori muți ai unor experiențe și fapte care sunt greu de pus în cuvinte, cu atât mai mult în imagini.

Mulțumiri pentru materiale documentare și sprijin sunt adresate de organizatori domnului Leonard Câmpeanu, președintele filialei București a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Florin Rădulescu, șef serviciu, Muzeul Municipal Călărași, Cosmin Budeancă, redactor-șef Memoria – revista gândirii arestate, preot paroh Marian Mihail, parohia Drajna, dar și lui Alex Radu/SAC (Spațiul de Artă Contemporană) pentru ajutorul acordat în realizarea expoziției.

Printre partenerii media ai evenimentului se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.

Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și activează în București. A absolvit secția Foto Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional. Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm Monumente Personale la Palatul Mogoșoaia sau The moved stone la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția Celălalt | L’altro | The Other One alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele Sculpturii Bucureștene în 2023.

Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, cât și ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Conferința „70 de ani de la Deportările din Bărăgan”, organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie, și stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă instalație care abordează și tematica deportării este ROMLAG 1945-1965, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă.

Muzeul Hărților din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul găzduiește expoziții de artă contemporană prin care încearcă să dea o imagine mai concretă spațiilor, oamenilor și poveștilor care animă hărțile.