In ziua de luni, 5 februarie 1990, se re-fonda Muzeul de la Sosea avand o noua titulatura – Muzeul Taranului Roman. Recunoasterea pe care a castigat-o se datoreaza viziunii fondatorului sau, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din Romania si un loc favorabil individualitatilor. De asemenea, este unul din putinele muzee din tara al carui patrimoniu imaterial este re-vizitat si re-interpretat in proiectele artistice ale unora dintre specialistii sai.
Miercuri, 5 februarie 2020, la implinirea a 30 de ani de la re-fondare, prietenii Muzeului sunt invitati sa sarbatoreasca cu expozitii, lansari de carte si proiectii.
Intrarea este libera.

Lansarea numarului 24/2019 al revistei MARTOR
La fosta Sala Irina Nicolau, de la ora 17.00

Seria de evenimente aniversare se deschide, la ora 17.00, cu lansarea numarului 24/2019 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Taranului Roman, avand ca titlul Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material (Politici ale memoriei: colectionare, depozitare, proprietate si dezvaluire selectiva a materialelor de arhiva).
Coordonatorii numarului, Corina Iosif, Bogdan Iancu si Iris Serban, vor initia o discutie pe tema arhivelor si arhivarii, pornind de la numarul revistei, ce reuneste cercetari originale si materiale vizuale ce reflecta, mai ales, doua tipuri de fenomene. Pe de o parte, sunt prezentate studii de caz despre arhive deja consacrate, ce nu aveau, in principiu, vocatia deschiderii catre publicul larg, dar care isi flexibilizeaza si isi redefinesc frontierele, prin crearea de platforme digitale ori prin introducerea noilor tehnologii de inregistrare digitala. Pe de alta parte, aflam cum iau nastere si se constituie arhive noi, ce pornesc de la stocarea sau colectionarea de materiale al caror obiectiv nu era initial reprezentat de arhivare. In aceasta situatie se regasesc arhive cu un statut ambiguu, cum ar fi cele rezultate in urma desfiintarii unor institutii, ori arhivele private ale unor personalitati. Emergenta, in special in Europa de Est, a acestei diversitati de arhive este un fenomen ce obliga la redefinirea dreptului de proprietate asupra memoriei individuale asa cum se regaseste in arhive (si, in consecinta, institutionalizarea sa), dar si la redefinirea eticii de constituire, accesare, pastrare, utilizare si valorificare a „memoriei arhivate”. In continuarea dezbaterii, in dialog cu publicul, vor fi prezentate doua colectii din Arhiva de Imagine (MNTR) si provocarile pe care le presupune arhivarea si valorificarea lor.
In partea a doua a intalnirii, vi se propune o incursiune in arhivele Studioului de Film Documentar „Alexandru Sahia“, prin proiectarea filmului Nunta la Leresti (1976, 22 min., regia Eugenia Gutu), inclus pe DVD-ul Sahia Vintage V, proiectie realizata prin amabilitatea One World Romania.

MaiestrIA. Povestea cusuta a iei
Expozitie itineranta si lansarea albumului omonim,
La Sala Acvariu, de la ora 18.00

De la ora 18.00, Ambasada Republicii Moldova in Romania va asteapta la lansarea volumului MaiestrIA – povestea cusuta a iei, un album unic in spatiul romanesc, dedicat iei autentice traditionale, a carui autoare este basarabeanca Stela Moldovanu.
Evenimentul este o buna ocazie de a ne reaminti despre simbolistica si originalitatea portului popular al neamului romanesc. Cartea cuprinde 448 de pagini bogat colorate, cu peste 500 de fotografii si ilustratii originale, in 9 capitole, in care se vorbeste despre istoria si personalitatile care au promovat ia, creatiile noi, fotografiate detaliat realizate in ultimii ani, ii de colectie, oameni valorosi, precum si sfaturi necesare pentru cei care vor sa inceapa a coase corect si informat. De asemenea cartea mai cuprinde capitole dedicate simbolurilor de pe ie si descifrarea lor, cele mai frecvente tehnici de cusut, precum si un glosar cu termeni din domeniul portului popular.
Lansarea va fi insotita de o superba expozitie de ii autentice, cusute manual, in cadrul proiectului Maiestria, desfasurat la Chisinau. In prezent, Clubul MaiestrIA in actiune numara peste 100 de femei si un barbat din Republica Moldova, care activeaza in domenii absolut diferite, dar care cos din pasiune. Anterior, colectia de camasi autentice a fost expusa la Chisinau si la Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu.
Expozitia va putea fi vizitata la Sala Acvariu, pana pe 16 februarie, de marti pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00.

Proiectii de filme etnologice
La Cinema Muzeul Taranului, de la ora 19.00 si de la ora 20.30

Din 2005 si pana in prezent, Ministerul Culturii a reusit sa obtina inscrierea a sapte elemente din Romania in Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii. Acestea sunt: ritualul Calusului, doina, ceramica traditionala de Horezu, colindatul de ceata barbateasca, jocul fecioresc din Romania, tehnici traditionale de realizare a scoartei in Romania si Republica Moldova, Martisorul – practici traditionale asociate zilei de 1 Martie.
Miercuri, 5 februarie, de la ora 19.00, veti avea ocazia de a viziona o parte din filmele de prezentare a acestor elemente vii de patrimoniu cultural imaterial: Colindatul de ceata barbateasca (10 min.), Ritualul Calusului (33 min.), Doina (13 min.), Tehnici traditionale de realizare a scoartei in Romania si Republica Moldova (10 min.).
De la ora 20:30, publicul va putea viziona filmul documentar Timoc. Lumea de dincolo (2011, 82 min.), in regia lui Marius Olteanu.
Comunitatea romaneasca din Timoc, Serbia, este convinsa ca, dupa moarte, mergi intr-un loc identic cu acesta in care traiesti, numit insa lumea de dincolo.
„Am plecat spre granita cu Serbia inarmat – dimensiunea belicoasa a cuvantului e usor fortata – cu un Nikon D90 si avand o oarecare teama de ce as putea intalni acolo. Tema convenita cu Institutul Cultural Roman avea toate datele necesare provocarii unei astfel de emotii – Obiceiurile funerare ale romanilor din Timocul Sarbesc. In cele cateva mii de fotografii facute in saptamanile si la inmormantarile care au urmat, am incercat sa inteleg si sa vad dincolo de aceasta acceptare, de seninatatea cu care oamenii din acea parte a lumii vorbeau, intr-o romana indatorata intr-o oarecare masura limbii sarbe, dar usor de inteles, despre morti, despre lumea de dincolo si povestile ei. Sensul acestei lumi nu era acolo unde il cautasem eu initial. Nu era nimic de basm, nimic supranatural. Sensul venea din plenitudinea sentimentului ca nimeni si nimic nu moare atata timp cat este pastrat in amintiri, cantece, vise, povesti, fotografii. Sentiment care se citea in riduri, in lacrimi, in stransul din pumni, in glume, in mersul demn dar cu capul plecat, in sedintele de vorbit cu mortii, in dans, in horele de pomana, in lumina focurilor aprinse in cimitire noaptea pentru luminarea drumului celor dragi.” Marius Olteanu

Printre partenerii media ai evenimentului se numara si canalul media online www.accmediachannel.ro si revista online www.daciccool.ro.