Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă, în perioada 25 februarie – 1 martie 2026, la Târgul Mărțișorului.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, fetru, ceramică, podoabe, lut, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, ghinde și semințe, etamină, dantelă, mărgele, pastă fimo, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, imprimantă 3D, și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

Ghiocei, fluturi, inimi colorate, trifoi și coșari reciclați, păsări și îngerele de lut, miniaturi florale, brioșe și pâinici, arici și libelule, Superman și Ileana Cosânzeana, ii și minuscule opinci, semne și însemne țărănești, robocap și minecraft-faces, potcoava norocoasă și peștișorul de sticlă, prințese și sirene, căței zburliți, pisici lenevoase, cuvinte cheie, babe și moși, zodiacul întors și pe față și pe dos, avioane și baloane, case zburătoare, pitici și lumea lui Creangă, Harry Potter și lumi extraterestre, meme-uri și emoticoane, povești țărănești și narațiuni urbane.

De un sfert de secol, în ajun de 1 martie, Muzeul Național al Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri, câștigând astfel pariul cultural cu etnologii care prevedeau, la început de secol XX, sfârșitul obiceiului.

Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei care a primit în ultimul secol o serie de transformări, predominant în spațiul urban. Povestea mărțișorului povestită de Irina Nicolau, caietele urbane și textele etnografilor și cercetătorilor muzeului, expozițiile și atelierele dedicate de-a lungul timpului Mărțișorului desfac și refac ca într-un puzzle fenomenul socio-cultural al obiceiului.

Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți conturează particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat în toți acești ani, pentru publicul bucureștean, o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană care folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Muzeul Național al Țăranului Român continuă să sprijine, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Sunteți invitați să sărbătoriți cei 25 de ani ai Mărțișorului MȚRist cu creativitate și același spirit ludic cu care MȚR vă întâmpină în fiecare primăvară!

Perioadă: 25 februarie – 1 martie 2026, între orele 10:00 – 18:00
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, holul de intrare – Studioul Horia Bernea
Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.

Bilete de intrare:
Adulți – 20 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile)
Pensionari – 10 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile)
Elevii și studenții, posesorii de „Carduri europene pentru tineret” în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor beneficiază de reducere 75% pentru biletele de vizitare a muzeului – 5 lei / vizitator

Printre partenerii media ai Muzeului Național al Țăranului Român se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.

***

Dicționarul târgului:
Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod.
Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.