Cecilia Caragea: Despre coronavirusul aparut la sfarsitul anului 2019 si care a generat o criza pe care pana acum cateva luni nici macar nu ne-o puteam imagina se descopera in fiecare zi noi si noi lucruri.

De exemplu, acum, medicii din Marea Britanie s-au alertat din cauza aparitiei a tot mai multor cazuri de Covid-19 la copiii de sub 5 ani diagnosticati in acelasi timp cu o boala autoimuna rara, sindromul Kawasaki, o boala care se intalneste cu precadere in Asia de Nord-Est, mai ales in Coreea si in Japonia, unde atinge o incidenta de 200 de cazuri la 100.000 de copii de sub 5 ani. Boala a fost descrisa pentru prima data in anul 1967 de catre medicul Tomisaku Kawasaki, pediatru japonez. Conform Clinicii Mayo, in Statele Unite ale Americii, sindromul Kawasaki reprezinta una dintre principalele cauze ale afectiunilor cardiace dobandite.

Cazuri de COVID-19 dublate de sindromul Kawasaki au fost insa semnalate si in Italia, Spania, Belgia si Franta. Deocamdata, numarul acestor cazuri este mic, dar, din pacate, este in continua crestere… Iar semnalul de alarma a fost declansat de faptul ca, in aceste situatii, copiii ajung in stadii foarte grave.

Sindromul Kawasaki nu este contagios, se presupune ca ar fi favorizat de o anumita predispozitie genetica si s-a constatat ca 80% din cazuri apar la copii care au sub 5 ani, iar baietii sunt afectati de doua ori mai mult decat fetele. Afectiunea nu este de natura virala, dar poate fi declansata de infectii virale si nu numai. Prezenta mai ales in Asia de Nord-Est, boala netratata dureaza aproximativ 8 saptamani, dar poate fi redusa la 48 – 72 de ore daca se aplica un tratament intens cu imunoglobulina administrata intravenos si acid acetilsalicilic, altfel spus, aspirina, chiar daca aceasta in general nu este recomandata copiilor sub 16 ani. Sindromul Kawasaki debuteaza cu febra intensa, inrosirea puternica a ochilor, eruptii cutanate, buze rosii, uscate si crapate, limba zmeurie, congestie faringiana, palme si talpi rosii si umflate si inflamarea puternica a ganglionilor limfatici. Iar analizele evidentiaza o crestere puternica a VSH-ului si creatininei C reactive si instalarea unei anemii pronuntate. Dar cel mai grav este sindromul inflamator general, care afecteaza mai ales peretii vaselor de sange, iar in 25% dintre cazuri apar si complicatii cardiace.

Efectele mai grave sunt date tocmai de aceasta afectare a peretilor interiori ai vaselor de sange, de formarea de cheaguri de sange, de tromboze, aparitia aritmiilor, a anevrismelor arteriale cu afectarea vaselor coronariene, ischemia miocardica si infarctul miocardic, care sunt cazuri foarte grave, care pot conduce inclusiv la deces.

Ramane insa de vazut cat de grava este aceasta suprapunere a celor doua afectiuni, COVID-19 si sindromul Kawasaki, dat fiind faptul ca virusul SARS-CoV-2 afecteaza el insusi sistemul imunitar, producand inflamatii severe, microcoagulari ale sangelui si lezarea peretilor vaselor de sange, mai ales in formele severe de COVID-19 si, asa cum stim, toate acestea pot sa duca inclusiv la decese.

Sindromul Kawasaki ar putea fi declansat, se spune, chiar de virusul SARS-CoV-2, stiut fiind faptul ca acest sindrom este declansat, de regula, de infectii virale. Dar exista si copii care au sindrom Kawasaki, dar nu si COVID-19. Asadar, lucrurile sunt inca la inceput, lucrurile sunt inca in cercetare.

Iar noi, in rubrica noastra Arena Sanatatii, rubrica a canalului online ACC Media Channel, ne propunem sa va tinem la curent cu toate aceste stiri din sanatate, cu noile descoperiri referitoare la coronavirus. Va multumim ca ne urmariti si va dorim multa sanatate.