Cecilia Caragea: La noi, scandalurile sunt la ordinea zilei, dar ar fi de dorit ca macar pandemia sa ne faca mai responsabili. Diferite afirmatii lansate in spatiul public (unele dintre ele, gafe, unele dintre ele, fake news, asa cum au fost catalogate ulterior) pot sa ne ingrozeasca, de-a dreptul. Pentru ca multi le iau in serios! De exemplu, scandalul extragerii persoanelor varstnice din familie si din societate pentru o mai stricta carantinare a fost, pentru multi, un adevarat cosmar. Lucrurile de acest gen nu fac decat sa tensioneze si mai mult starea generala a oamenilor, care oricum este destul de proasta din cauza vietii in izolare, necesara, dar nu tocmai usoara! Si de aici au aparut tot felul de reactii, care mai de care mai diverse – spaima, revolta, bancuri sau dispute intelectuale… Oricum, trebuie inteles foarte clar ca toate afirmatiile lansate in spatiul public pot sa faca foarte mult rau starii generale a populatiei, mai ales intr-o asemenea perioada dificila.

Oamenii au nevoie de o comunicare coerenta, cu explicatiile de rigoare, cu o deschidere spre viitor. Sunt elemente esentiale, mai ales in situatiile de criza, cand oamenii au nevoie, pe langa sprijinul medical, pe langa sprijinul economic, si de un suport psihic, de un suport moral si de incredere. Pentru ca este foarte important sa poti fi convins ca aceia care iau deciziile chair stiu ce fac, stiu incotro duc lucrurile si in mod esential tin cont de tine, de tine, cu toate problemele tale, de tine, cu toate durerile tale, cu toate nevoile tale.

Oamenii trebuie sa aiba o perspectiva pentru lunile viitoare, un orizont de asteptare! Bineinteles, fiecare isi doreste relaxarea masurilor de izolare, dar inainte de toate isi doreste previzibilitate. Si atunci nu este benefic sa pui in discutie in acelasi timp carantinarea varstnicilor cu relaxarea masurilor de izolare, mai ales cand se vede foarte clar ca cifrele nu permit asa ceva, nu este nimic benefic in acest sens. Mai ales ca ca apoi trebuie sa revii, sa aduci lucrurile mai aproape de realitate.

Cu atat mai mult cu cat vedem foarte clar ca epidemia nu evolueaza peste tot la fel. Exista orase precum Suceava, exista comune si orase mai mici unde masurile de carantina trebuie chiar inasprite si pastrate, oricum, mult mai mult timp, iar in alte zone numarul cazurilor persoanelor infectate cu virusul Covid-19 este foarte mic. Si, atunci, lucrurile trebuie vazute diferentiat, pentru a vedea cum in aceste zone se pot relaxa conditiile de izolare, chiar pentru a relansa economia in zonele respective.

Trebuie sa spunem, de exemplu, ca in Oltenia sunt foarte putine cazuri de persoane infectate cu Covid-19. De asemenea, o analiza merita orasul Oradea, un oras care a demonstrat capacitatea de mobilizare, de a achizitiona toate echipamentele necesare, dar si o capacitate extraordinara de organizare a spitalelor si a serviciilor publice, astfel incat acolo se pare ca se poate relansa economia, iar toate acestea ridica foarte mult moralul general, al comunitatii de acolo, dar nu numai.

In paranteza fie spus, in Oradea, inca din 13 aprilie, peste 300 de firme cu peste 50 de angajati au fost dotate cu termometre care sa ia temperatura de la distanta, astfel incat personalul sa fie testat zilnic, la fel ca oamenii ce merg la piata sau in supermarketuri. In plus, politia de acolo, odata cu verificarea declaratiei pe proprie raspundere, iti verifica si temperatura. In plus, doua echipaje medicale sunt la dispozitie pentru orice urgenta ar aparea in legatura cu acest nou virus, daca s-ar depista, de exemplu, o persoana cu simptome specifice.

Astfel, lucrurile trebuie analizate, dupa cum spuneam, diferentiat, pe zone, pentru ca analiza nu poate fi facuta decat local si zonal. Bineinteles, prin colaborarea autoritatilor locale cu autoritatile centrale, mai ales atunci cand colaborarea dintre autoritatile locale si autoritatile centrale ar trebui sa fie facilitata si de apartenenta la acelasi partid politic. In niciun caz, toate aceste initiative nu ar putea fi blocate, pur si simplu, prin invocarea ordonantei militare, prin faptul ca ea nu se negociaza, ci se respecta. Perfect adevarat! Dar ea nu este pentru totdeauna, nu este vesnica! Este, totusi, ceva vremelnic si ar trebui discutat si vazut cum se pot imbunatati lucrurile, cum se pot schimba lucrurile in permanenta, astfel incat sa tinem pasul cu realitatea, cu schimbarile rapide care apar in realitate, in diferite zone. Si orice oportunitate de a relaxa partial si zonal aceste conditii severe de izolare ar trebui folosita. Si pentru psihicul nostru general, al romanilor, pentru psihicul nostru, al fiecaruia, dar si din perspectiva relansarii economiei.

Pentru ca, la fel cum masurile de carantinare trebuie introduse diferentiat, si masurile de relaxare a izolarii trebuie introduse diferentiat, acolo unde se poate. Dar acolo unde rata de imbolnavire este mica, unde spitalele sunt bine organizate si functioneaza corect, unde se poate asigura o rata suficient de mare de testare si unde populatia da dovada ca intelege sa respecte masurile ce trebuie luate pentru purtarea mastii de protectie, pentru dezinfectii periodice si pentru evitarea aglomeratiilor, relaxarea conditiilor de izolare poate fi introdusa. Si nu este doar o oportunitate, ci chiar o necesitate!

Problema majora, in momentul de fata, o reprezinta tocmai lipsa de stimulare a comunitatilor locale de a se mobiliza si plasarea fiecaruia pe pozitia de asteptare, adica rezolva Guvernul… sau Dumnezeu… Cand ar trebui sa intelegem ca totul depinde de fiecare dintre noi, ca lucrurile vor evolua spre o normalizare a vietii si a economiei doar in masura in care cu totii constientizam ca fiecare dintre noi este responsabil de acest lucru – si Guvernul, si departamentele autoritatilor locale si centrale, dar si fiecare dintre noi. Si, daca intelegem acest lucru, doar daca intelegem acest lucru, totul o sa fie bine!