Cecilia Caragea: Sambata Mare este ziua marii taceri. Este ziua in care Iisus a fost coborat de pe Cruce si ingropat. Dar Iisus nu a ramas acolo, Iisus a coborat in iad, cu moartea pre moarte calcand… Iisus nu este infrant de moarte, ci El este Cel care infrange moartea, dar, pentru aceasta, trebuie sa inlature puterea iadului si, prin aceasta, a mortii propriu-zise, iar moartea sa sa devina poarta Invierii.

Este timpul acestei lupte crancene, care este timpul tacerii din Sambata Mare. Dar nu este un timp al tacerii ca liniste, nici al tacerii ca indurerare sau ca plangere, cum nu este nici un timp al tacerii ca bucurie, chiar daca acum se pregateste deschiderea Raiului.

Nu! Este un timp al introspectiei profunde, pentru ca, la fel cum Iisus a coborat in iad, si noi trebuie sa ne adancim in propriul nostru iad, sa avem taria sa ne descoperim toate caderile, toate coborarile noastre si, dupa ce ne eliberam de ele, dupa ce ne invingem propriul nostru iad, dupa ce am invins acele forte ale tenebrelor noastre launtrice si am facut lumina in adancul nostru, doar dupa ce l-am pavat cu intelegere, cu iubire, cu iertare, abia dupa aceea suntem in stare sa renastem, cu vointa indreptarii, cu credinta cea dreapta innoita si intarita in sufletul nostru, redescoperind dragostea fata de cel aproape si dragostea fata de Unul Dumnezeu. Abia atunci putem reveni, victoriosi, din acel iad personal, dar nu mai putin periculos si nu mai usor de infrant si de curatat. Sa revenim cu inima deschisa si cu sufletul impacat, pentru a fi pregatiti sa primim ceasul Invierii.

Izolati in casele noastre, trebuie sa folosim aceasta izolare, pentru a reusi sa ne adancim cu atat mai mult in abisul sufletului nostru, sa descoperim urma tuturor temerilor, supararilor si revoltelor, sa intelegem ca adevarata alinare nu o vom gasi pe strada sau in vreun local, oricat de sofisticat ar fi el, caci acestea nu sunt decat un fel de capcane care ne indeparteaza de la menirea acestei zile, de a reusi, de a avea curaj sa ramanem singuri, noi cu noi insine si de a ne infrunta tenebrele, bine ascunse sau, dimpotriva, extrem de agresive, tenebre ale sufletului nostru, pe care trebuie sa le curatam. Facand lumina in noi, cu credinta, vom fi de o mie de ori mai puternci sa infruntam orice provocare. Si asta trebuie sa facem astazi!