Cecilia Caragea: Cu certitudine, cu totii avem nevoie de vesti bune! Mai ales in aceasta perioada, in care ne simtim cu totii presati de incertitudinile economice care deriva din blocarea economiei, de incertitudinile care deriva din aceasta perioada de izolare, care reprezinta, pentru noi toti, un stres major, si de incertitudinile care tin de viitorul actualei pandemii.

Dar iata ca primim si o veste buna! Din Belgia, de la cercetatorii belgieni de la Universitatea din Ghent. Acestia nu s-au mai concentrat doar pe analiza virusului, ci si pe analiza diferentelor genetice dintre populatiile diferitelor regiuni si cum reactioneaza acestea la acest nou virus. Au pornit aceasta cercetare in urma constatarii faptului ca intre diferite regiuni exista diferente semnificative in privinta incidentei cazurilor grave si a mortaliatii. Comparand datele existente, ei au constatat ca mortalitatea este mult mai mica in tarile scandinave si in Balcani fata de nordul Italiei, de Spania, de New York si de diferite provincii din Belgia. Iar cercetarile genetice asupra acestor populatii i-au condus la stabilirea unei legaturi stranse intre manifestarea COVID-19 si o anumita gena, ACE1.

Dar, chiar daca cercetatorii din Ghent considera in acelasi timp ca eforturile laboratoarelor se concentreaza mult prea mult pe studierea virusului, iata ca si din directia studierii si analizei virusului, a raspandirii si a evolutiei acestuia ne vin informatii deosebit de importante.

Se stia deja de mai multa vreme ca virusul SARS-CoV-2 a suferit mai multe mutatii, astazi existand deja o familie de virusuri. Acum, mai multi cercetatori din Marea Britanie si din Germania au reusit, folosind o serie de algoritmi matematici, sa urmareasca in mare masura cum s-a raspandit acestui virus, SARS-CoV-2. Pentru aceasta, ei au urmarit primele 160 de genomuri complete ale virusului, conform incidentei acestora la diferiti pacienti, din diferite zone geografice, observand mutatiile genetice suferite de virus. Virusul a suferit foarte multe mutatii rapide, iar stabilirea filiatiei a fost posibila doar prin utilizarea unui algoritm matematic puternic, capabil sa analizeze simultan toti arborii plauzibili. In acelasi timp, cercetatorii au identificat trei grupuri compacte pe care le-au denumit A, B si C. Grupul A, genomul original al virusului capabil sa se transmita la om si in acelasi timp cel mai apropiat de cel descoperit la lilieci si la pangolini, a fost prezent in Wuhan, dar virusul cel mai prezent aici a fost de tip B, care difera prin doua mutatii de cel de tip A. Tipul B este predominant in general in Asia de Est. De aici a calatorit mult, dar in alte regiuni a intampinat o rezistenta crescuta. In acelasi timp, virusul de tip A a fost identificat si in SUA, si in Australia. In schimb, in Franta, Italia, Suedia si Anglia a fost identificat in principal virusul de tip C, catalogat drept o „fiica” a tipului B. Grupul C lipseste din China continentala, dar a fost identificat in Singapore, Hong Kong si Coreea de Sud. Studiul a fost posibil de realizat pentru faza initiala a pandemiei, pentru ca apoi trasabilitatea a fost bruiata, treptat, de un numar din ce in ce mai mare de mutatii. Dar cercetatorii subliniaza importanta continuarii acestor studii, importanta studierii acestor mutatii, pentru ca exista riscul sa apara noi mutatii, care sa poata genera noi epidemii. Si, atunci, este important ca aparitia acestora sa poata fi semnalata cat mai din timp, pentru a se putea lua rapid masuri de izolare si pentru a se preveni, astfel, izbucnirea de noi si noi epidemii.

Noi ne bucuram de toate aceste vesti bune care vin din domeniul cercetarii si promitem sa va tinem la curent cu toate informatiile relevate, in noua noastra rubrica a canalului nostru media online ACC Media Channel, Arena Sanatatii, rubrica pe care o gasiti pe accmediachannel.ro si pe propriile mele canale online. Aveti grija de voi si… multa sanatate!