Din Cetatea Albinelor APIDAVA – Mierea de menta de la Apidava
Proiect susținut de APIDAVA.
Realizator: Cecilia Caragea.

Astazi, in Cetatea Albinelor Apidava ne-am gandit sa va prezentam o miere cu totul si cu totul speciala, o delicatesa: mierea de menta! Deosebit de indragita, mierea de menta ne incanta cu aroma ei atat de placuta! Continutul sau bogat in uleiuri volatile, antioxidanti si vitamina C, precum si gustul ei minunat o fac sa reprezinte un desert deosebit de placut, care iti aduce nenumarate beneficii pentru sanatate! Va recomandam sa incercati un ceai de menta indulcit cu miere de menta, baut dupa masa, pentru imbunatatirea digestiei. Aceasta miere calmeaza colicile intestinale si regleaza secretia biliara.

Multiplele ei beneficii se datoreaza calitatilor terapeutice deosebite ale acestei plante aromatice, atat de apreciate pe toate meleagurile. In acelasi timp, ea este un excelent ingredient in bucatarie si improspateaza aerul din locuinta. Apreciata de mii de ani pentru proprietatile sale benefice asupra organismului uman, menta face parte din genul Mentha, care cuprinde cel putin 25 de specii diferite si peste 600 de varietati. Cele mai cautate cunoscute soiuri sunt Mentha spicata (menta obisnuita, numita la noi si iarba creata) si Mentha piperita (izma).

In Biblie se sugereaza faptul ca menta era atat de valoroasa, incat facea parte din produsele supuse zeciuielii de catre farisei, alaturi de chimion si anason. Frunze uscate de menta datand din anii 1000 i.Hr. au fost gasite in piramidele egiptene.

Numele ei vine de la nimfa Minthe (sau Menthe, Mintha) din mitologia greaca. Se spune ca Hades, zeul Infernului si al Lumii Subpamantene, s-a indragostit nebuneste de aceasta nimfa. Dar Persefona, geloasa lui sotie, a aflat si a transformat-o intr-o planta, pentru ca toata lumea sa o calce in picioare si sa o zdrobeasca. Dupa cum spune Strabon, Persefona „a metamorfozat-o in menta de gradina, careia unii ii spun hedyosmon” (in traducere literala, „dulce mirositoare”). Hades n-a mai putut-o aduce inapoi cu nici un chip pe frumoasa naiada, insa a putut face altceva: i-a daruit un parfum deosebit, pentru a-i putea simti mereu mireasma, pentru a nu o uita niciodata si pentru a fi alaturi de ea atunci cand oamenii o calca in picioare. Dupa cum ne spun cronicarii si poetii din epoca, numele nimfei a fost dat apoi unui munte din sudul Greciei, de langa Pylos, in vestul Peloponesului, la poalele caruia exista un templu al lui Hades.

In vechea Atena, unde era ceva obisnuit ca oamenii sa-si parfumeze diferite parti ale corpului cu tot felul de ierburi aromate, menta era cea mai folosita planta pentru parfumarea bratelor. Iar vechii greci si vechii romani isi parfumau cu menta locuintele, pentru a purifica si improspata aerul – mai ales camera de baie. In acelasi timp, era folosita pentru improspatare si in temple, locuri de recreere, locuri in care se tineau ospetele si banchetele, fiind frecata de pardosele. De aici si expresia „a freca menta”. Grecii veniti in Tarile Romanesti odata cu regimurile fanariote au adus cu ei obiceiul de a improspata aerul locuintelor cu menta. Mai exact, se frecau mesele cu menta si, atunci cand luai masa sau aveai invitati la un banchet, masa si toata incaperea mirosea foarte frumos. Bineinteles, era un servitor special care cu asta se ocupa – sa frece mesele cu menta. Era unul dintre invidiati, pentru ca era totusi o munca usoara… Si de aici expresia a freca menta, adica a avea o munca usoara, a nu face apoape nimic…

Dar, ca sa revenim la proprietatile mentei, trebuie sa spunem ca si romanii isi aromau vinul si sosurile cu menta. Dar menta a fost, de asemenea, un simbol al ospitalitatii, asa cum spune poetul roman Ovidiu.

Menta era, de asemenea, unul din ingredientele esentiale ale unei bauturi fermentate din orz, kykeon, pe care grecii o preparau pentru a obtine o anumita stare de spirit in cadrul Misterelor Eleusine, in care novicilor le erau dezvaluite, de catre initiati, lucruri privitoare la viata de dupa moarte. Evreii din vechime presarau frunze de menta pe pardoseala sinagogilor pentru a improspata aerul. Romanii antici o utilizau pe post de condiment pentru gustari, compoturi de fructe si sosuri, ca stimulent pentru digestie, ca parfum si pentru improspatarea respiratiei. Romanii sunt, de altfel, cei care au raspandit aceasta planta aromatica in intreaga Europa.

Calugarii Evului Mediu european pretuiau aceasta planta pentru calitatile sale culinare si medicinale. In secolul al XVIII-lea, ea era folosita ca remediu pentru aproape orice, de la colici pana lamuscaturile de caine. Cand europenii au descoperit America, au dus cu ei menta, din care faceau infuzii impotriva durerilor de cap, arsurilor stomacale, indigestiilor, balonarilor si insomniilor, iar mexicanii ii spun mentei Yerba Buena, adica iarba buna.

In tarile vestice este preferata Mentha piperita, in timp ce in China se prefera menta de camp, care acolo a fost folosita timp de cel putin un mileniu pentru tratarea febrei, racelilor si gripelor, bolilor de gat, intepaturilor de insecte, precum si a dereglarilor nervoase ale copiilor. In China, frunzele de menta sunt adaugate adeseori in salate.

In Djakarta, menta creste libera, in salbaticie, si e utilizata pentru tratarea durerilor de cap si racelilor. Frunzele sunt faramitate si amestecate cu un pic de lime si sunt puse la tample pe post de cataplasma pentru tratarea durerilor de cap sau sunt infuzate pentru a trata tusea.

In India, menta e folosita sa tonifice stomacul, sa stimuleze mintea si corpul, sa elibereze intestinele de gaze si sa atenueze spasmele musculare. Acolo, binecunoscutul chutney (condiment picant indian) nu este doar un condiment, ci si un mijloc de a administra ierburi medicinale. Menta se adauga in chutney-urile din fructe, fiind consumata ca un tonic la fiecare masa. Obiceiul vestic de a folosi mustar si ketchup provine de la chutney-ul indian, insa aceste ingrediente nu au, desigur, toate calitatile vindecatoare ale acestuia.

Arabii, la randul lor, utilizeaza menta pentru mai multe afectiuni, inclusiv boli ale pielii, precum si ca tonic general. In plus ei considera ca menta este un tonic si pentru minte, asa cum este pentru stomac. Sunt celebri pentru ceaiul de menta cu care te intampina oriunde!

In multe culturi, menta simboliza ospitalitatea si le era oferita oaspetilor in semn de bun-venit si de prietenie.

In zilele noastre, menta creste aproape peste tot, din Europa și Asia pana in America si din Africa pana in Australia. Ii plac cel mai mult locurile partial insorite, in care lumina directa alterneaza cu umbra. Este o planta aromata, perena, cu radacini extinse si cu frunze aranjate in perechi, colorate in nuante diferite, de la verde inchis si verde-gri pana la violet, chiar. Florile sale sunt albe, roz sau violet.

Astazi, nenumarate studii au demonstrat ca menta prezinta, intr-adevar, efecte uimitoare pentru sanatate. Bogata in nutrienti si enzime, menta este o sursa excelenta de mangan, fier, cupru, magneziu, potasiu si calciu, vitamina C și vitamina A , acid folic, vitamina B2 si acizi grasi Omega 3, uleiuri volatile, substante polifenolice, taninuri, flavonoizi şi principii amare. Menta este una dintre plantele cu cel mai ridicat nivel de antioxidanti si are numeroase efecte benefice, datorita cantitatii mari de uleiuri volatile, flavonoizi si polifenoli, taninuri şi principii amare.

Deosebit de important este si uleiul volatil din menta. Mentolul, are si un efect decongestionant si ajuta la eliminarea mucusului format ca urmare a racelilor. S-a demonstrat ca mentolul este de ajutor in vindecarea infectiilor cauzate de bacterii, ciuperci si virusuri.

Datorita aceestor proprietati deosebite, precum si a aromei speciale, extractele de menta se gasesc in nenumarate produse precum pasta de dinti, apa de gura, guma de mestecat, bomboanele mentolate, inghetata, ciocolata, lichior, inlocuitori pentru tutunul de mestecat, pastile de tuse si unguente pentru diverse dureri musculare, ca medicament si ca aromatizant in industria cosmetica şi alimentara.

Menta are un efect energizant, racoritor si calmant si stimuleaza celulele nervoase, fiind utila in starile de oboseala, suprasolicitare intelectuala, stres sau epuizare, precum si in cele de anxietate sau de dezechilibre emotionale. Studiile au evidentiat de asemenea faptul ca studentii care miros menta atunci cand invata, prezinta o memorie mai buna si sunt mai concentrati.

Importanta este si ameliorarea  migrenelor datorata efectelor vasodilatatoare care pot ajuta la reducerea frecventei durerilor de cap. In plus menta are proprietati analgezice si antiinflamatorii, care pot estompa durerile musculare si de artrita, dar si crampele menstruale, avand un efect de relaxare asupra muschilor contractati. In timpul sarcinii, menta poate ajuta femeile care doresc sa evite medicamentele mai puternice pentru a reduce senzatiile de greata sau varsaturi.

Menta joaca un rol important si in vindecarea infectiilor si la calmarea durerilor la nivelul pielii. Este cunoscut faptul ca menta echilibreaza pH-ul pielii, ceea ce ajuta la echilibrarea productiei de sebum din piele. De asemenea, capacitatile astringente, antiseptice si antiinflamatorii ale mentei pot ajuta la ameliorarea acneei, punctelor negre, eruptiilor cutanate si pielii inrosite. In plus, contribuie la ingrijirea tenului, la prevenirea aparitiei cosurilor precum si in calmarea iritatiilor si a intepaturilor de insecte.

In plus, menta inlatura indigestia, balonarea, flatulenta, greata si diareea si reduce crampele si durerile cauzate de gazele abdominale, are un usor efect anestezic asupra mucoasei gastrice, reducand astfel senzatia usoara de greata. O ceasca cu ceai de menta dupa fiecare masa stimuleaza digestia, inlatura crampele, calmeaza dereglarile digestive si stimuleaza vezica biliara.

Dar menta contine si o substanta numita acid rozmarinic, un bun antioxidant ce neutralizeaza radicalii liberi si blocheaza producerea de substante chimice pro- inflamatorii.

Menta este folosita si impotriva respiratiei urat mirositoare si pentru tratarea aftelor si in general a infectiilor orale. Uleiul esential de menta are efect expectorant, decongestionant si antiviral si poate curata caile respiratorii. Inhalarea printr-un vaporizator sau prin cremele speciale de masaj poate elimina congestia nazala si amelioreaza simptomele de raceala, printre care tusea si durerile de gat si de cap. Poate preveni de asemenea simptomele de astm, sinuzita si racelile. Datorita proprietatilor decongestionante, expectorante si astringente, ceaiul de menta amelioreaza gatul iritat, tusea si elibereaza caile respiratorii.

O buna parte dintre substantele active prezente in extrasele de menta sunt preluate si de albine, atunci cand viziteaza florile de menta si – imbogatite in propriul lor laborator – ne ofera mierea de menta, ce ne incanta cu gustul ei atat de placut, dar si cu beneficiile ei terapeutice.

Deosebit de bogata in vitamina C si in uleiuri volatile, mierea de menta este o miere tonifianta cu proprietati analgezice si calmante, ce sustine sistemul nervos si stimuleaza digestia, ajuta in cazul dischineziei biliare, combate balonarea si calmeaza colicile abdominale. Aceste proprietati conduc la recomandarea uzuala de a consuma o lingurita de miere de menta dupa fiecare masa. Combinatia perfecta de mentol si miere face ca acest sortiment sa fie cu atat mai apreciat si il recomanda pentru indulcirea ceaiurilor.

Evident, calitatile mierii de menta depind de ingrijirea stupilor, de modul de recoltare si apoi de manipulare, pana ce ajunge la consumator. De aceea, este extrem de important de stiut de la cine o cumparam. Fiind esential ca intotdeauna sa ne orientam spre un brand de maxima incredere. Un certificat de maxima incredere ni-l confera Apidava, cetatea albinelor din inima Transilvaniei, care ne ofera intotdeauna o miere de cea mai buna calitate, obtinuta cu maxima grija fata de harnicele albine, dar si cu respectul cuvenit consumatorului si care a trecut in acelasi timp toate probele de laborator necesare pentru a-i certifica cele mai inalte standard de calitate. Va invit, asadar, sa descoperiti cu incredere mierea de menta Apidava!

CONCURS

Asa cum v-am obisnuit, avem si un concurs! Concursul se desfasoara pe pagina de Facebook Cecilia Caragea. Cinci dintre dumneavoastra vor putea castiga cate un borcan cu miere de menta de la Apidava. Iata ce trebuie sa faceti pentru a participa la concursul nostru: la prezentul material video, va invitam sa inserati un comentariu cu textul “Mierea de menta de la Apidava“. Sambata, 24 martie 2018, ii vom extrage la sorti pe cei cinci castigatori, care vor primi, fiecare, cate un borcan cu miere de menta de la Apidava. Dar eu va invit pe toti sa descoperiti aceasta miere cu totul si cu totul grozava, pe care o gasiti in magazine online si offline din toata tara.