Schimba-ti Viata! Informeaza-te! – Noi tratamente pentru afectiunile retinei
B1 TV, 27 februarie 2022, de la ora 9.30
Invitata: dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog
Emisiune realizata cu sprijinul Clinicii Oculus (www.clinicaoculus.ro, www.facebook.com/clinicaoculusbucuresti, 021.9628, 021.317.80.70, strada Pechea nr. 11A, sector 1, Bucuresti).

Retina este o retea subtire de celule situata in spatele ochiului, locul unde se formeaza imaginile pe care noi le vedem, unde semnalele luminoase sunt transformate in impulsuri nervoase ce sunt transmise nervului optic. Afectiunile retinei pot afecta major vederea. Nu trebuie amanata, asadar, vizita la medicul oftalmolog! Care sunt afectiunile retiniene si care sunt posibilitatile actuale de tratament aflam de la doamna doctor Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog.

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Unele dintre acestea sunt afectiuni genetice, afectiuni congenitale. Se incearca, in lume, in prezent, niste tratamente genetice, terapie genetica. Dar exista si afectiuni retiniene pentru care se poate face tratament, unele chiar cu rezultate foarte bune. Dintre bolile nechirurgicale as mentiona degenerescenta maculara, care este cel mai frecvent intalnita afectiune retiniana si care, de exemplu, in Statele Unite este cauza numarul unu de orbire sau de afectare serioasa a vederii. Este o afectiune legata de varsta, de cele mai multe ori, progresiva, care, in final, duce la o scadere marcanta sau poate sa duca la o scadere semnificativa a vederii, insa nu la orbire totala. De ce? Asa cum ii spune si numele, afectiunea numita degenerescenta maculara se refera la zona centrala a retinei, macula se numeste aceasta zona, astfel incat pacientul, chiar in cele mai avansate stadii ale bolii, are o pata neagra in centru, dar reuseste, cat de cat, sa vada cu partile laterale, deci sa aiba un pic de camp vizual cu care sa se descurce cat de cat. Cauza este varsta. Se discuta si despre alti factori – de mediu, poluare, nutritie si asa mai departe. Insa nu exista o corelare cu acesti factori, care pot fi niste factori de risc adjuvanti. Practic, o cauza exacta a degenerescentei maculare nu se stie, in afara de faptul ca este de tip degenerativ, deci legata de imbatranire. In afara de aceasta, exista si mai multe feluri de degenerescenta maculara – cu atat mai putin le putem lega de o anumita cauza. Mai exista si intoxicatii cu anumite medicamente, care pot duce la leziuni in zona centrala a retinei…

Dar ce se poate face in cazul pacientilor care ajung sa se confrunte cu degenerescenta maculara?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Degenerescenta maculara este de doua feluri, daca as putea sa fac, asa, o impartire mai grosiera: degenerescenta umeda si uscata. Cea umeda prezinta niste dezvoltari hemoragice, niste hemoragii patologice in zona maculara a retinei, dar avantajul este ca poate beneficia de un tratament – nu sa fie tratata complet, dar sa reduca un pic impactul asupra scaderii acuitatii vizuale a pacientului sau chiar sa tinem pe loc aceasta afectiune. Este vorba de injectii intravitreene cu o anumita substanta care blocheaza cresterea patologica si greu de controlat a acestor vase de sange de la nivelul maculei. Din pacate, injectiile se fac in mod repetitiv, pacientul trebuie sa vina des ca sa faca aceste injectii. Se fac ture de cate trei, cate una pe luna, dupa care reevaluam pacientul, il mai chemam, in functie de cum evolueaza afectiunea… Urmarirea evolutiei o vedem si la fundul de ochi, dar si cu ajutorul tomografului retinian. Deci tomografie retiniana realizata lunar – chiar suntem langa unul dintre aceste aparate, tomografe retiniene. Se discuta, in lume, in prezent, si de diverse alte scheme prin care sa rarim vizita pacientilor, pentru ca multi dintre ei renunta. Este si greu de venit, si costisitor, multi sunt in varsta… si renunta pe parcurs. Si e pacat, pentru ca pierd, la un moment dat pierd beneficiul acestui tratament. In prezent, in lume (probabil o sa ajunga si la noi), se fac niste implanturi, niste implantari micro intravitreene, deci in cavitatea oculara, din care sa se elibereze, treptat, aceasta substanta, astfel incat pacientul sa nu mai vina lunar. Un astfel de implant are efect 6 luni, de exemplu. Este foarte convenabil pentru pacient. Sigur, vorbim deja de o mica interventie chirurgicala, iar de aici sunt… n-as zice riscuri, dar, oricum, anumite lucruri pe care trebuie sa le luam in calcul cand hotaram carui pacient i se potriveste sau nu aceasta metoda.

Si ce se poate face in cazul altor afectiuni ale retinei, de exemplu in cazul dezlipirii de retina? Cand poate sa apara aceasta si cum se poate interveni?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Un capitol mare in ce priveste bolile retiniene este ocupat si de bolile chirurgicale, retiniene sau vitroretiniene. Cand spun vitroretiniene ma refer la faptul ca, in special in afectiunile chirurgicale, este implicat si vitrosul. Vitrosul este acel gel care umple ochiul, cavitatea oculara, cavitatea vitreana, care la inceput este ca un albus de ou, sa spunem, dar care, in timp, isi schimba consistenta, devine mai lichefiat, incepe sa se desprinda de pe fundul ochiului, de pe retina, moment in care poate sa duca la niste rupturi retiniene, care stau la baza uneia dintre cel mai frecvent intalnite afectiuni chirurgicale retiniene, respectiv dezlipirea de retina. Este destul de frecvent intalnita, dar, din fericire, are tratament chirurgical, chiar cu rezolvare foarte buna. Am avut si pacienti cu recuperarea vederii 100%. Dar este important sa fie facuta dupa un timp relativ scurt de cand s-a produs si, sigur, sa se adopte si o tehnica chirurgicala corespunzatoare.
Dezlipirea de retina are mai multe cauze. Cel mai frecvent, poate, sunt ochii care au predispozitie pentru asa ceva, de exemplu ochii cu miopie, mai ales cu miopie forte. Sunt ochi care adesea prezinta niste leziuni de degenerescenta in regiunea periferica, adica niste leziuni, sa le spunem, asa, mai popular, mai slabite, mai predispuse la a face mici rupturi sau gauri, care, ulterior, sa duca la dezlipire de retina. Pe langa aceasta, traumatismele oculare sunt o cauza frecventa pentru producerea dezlipirii de retina, fie ca sunt contuzive, fie ca sunt cu spargerea ochiului, deci perforante, fie ca au dus chiar la intrarea unui corp strain intraocular, care a ajuns, eventual, pana in cavitatea vitreana sau chiar pe retina. Deci toate acestea sunt cauze pentru dezlipirea de retina. Mai sunt si alte cauze, nu foarte frecvente. De exemplu, operatia de cataracta (asa-zisa banala operatie de cataracta – nu e banala deloc, dar e foarte frecvent realizata) este una din cauzele care pot creste riscul dezlipirii de retina, in special pe un ochi care are sau avea inainte aceasta predispozitie, cum este ochiul miop, cum va spuneam. Operatia de cataracta, in literatura internationala, sa spunem, merge pana la 0,1% riscuri, in special daca se produc niste incidente in timpul operatiei de cataracta, respectiv afectarea capsulei pe care trebuie sa stea cristalinul. N-as intra in niste amanunte tehnice, insa vreau sa accentuez ca pacientul trebuie sa stie ca poate sa existe si acest mic risc (e un procent mic, dar, totusi, nu este zero) de producere a dezlipirii de retina dupa operatia de cataracta.

In cazul dezlipirii de retina, cat de repede trebuie sa se intervina chirurgical? Cat de urgent trebuie efectuata operatia pentru dezlipirea de retina? Si in ce consta aceasta?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Dezlipirea de retina chiar este considerata o urgenta, in special atunci cand nu a apucat sa se dezlipeasca si zona centrala, macula. De ce? Pentru ca, atunci, daca intervenim pana cand a apucat sa se desprinda si zona centrala, macula, atunci sansele de recuperare a acuitatii vizuale de 100% sunt chiar foarte mari. Este o chestiune de ore sau de zile sau chiar de saptamani, depinde de locul unde a debutat dezlipirea retinei. De exemplu, daca dezlipirea debuteaza in partea de sus a ochiului, conform gravitatiei, lichidul care a dezlipit retina cade repede in jos si, atunci, ajunge repede sa afecteze si zona centrala a maculei. O dezlipire care debuteaza superior este printre cele mai mari urgente in ceea ce priveste interventia pentru dezlipire de retina. Si e bine a fi facuta chiar in primele ore sau zile, in momentul in care pacientul simte primele simptome. Dimpotriva, o dezlipire care debuteaza inferior evolueaza mult mai incet si, atunci, si macula ajunge sa fie mai tarziu implicata… Si, atunci, in functie de simptome… In general, pacientul vede destul de greu simptomele acestea daca nu este prinsa si zona centrala, macula. Dar atunci nu mai reprezinta o urgenta chiar asa de mare. Dupa aceea, revenind la dezlipirile in care pacientul vine direct cu macula, cu zona centrala dezlipita, se adreseaza medicului cand deja vederea ii este afectata semnificativ (pentru ca, din pacate, avem si pacienti din acestia, care vad ca nu mai vad, dar vin, totusi, tarziu – lasa sa treaca zilele, poate chiar saptamanile pana ajung la un oftalmolog), e bine ca intr-o saptamana, doua sa se realizeze, totusi, interventia chirurgicala.

Exista insa si situatii de dezlipire de retina care debuteaza brusc, adica pacientul efectiv nu mai vede? Si ce e recomandat in aceste situatii? Ce se poate face pentru acesti pacienti?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Mai sunt forme de dezlipire de retina care debuteaza cu o hemoragie. Pur si simplu, pacientul, brusc, nu mai vede nimic. Vine la medicul oftalmolog, vedem ca e o hemoragie, nu reusim sa vedem detalii ale fundului de ochi, facem o ecografie, din ecografie vedem ca nu este retina dezlipita, desi o banuim si, atunci, tinem pacientul sub observatie. De multe ori, de cele mai multe ori, sangele se absoarbe spontan, deci nu trebuie o operatie in acest sens. Asteptam. Vazand si facand. Dupa ce sangele s-a resorbit, putem sa controlam fundul de ochi si sa vedem daca exista niste rupturi care inca nu au dus la dezlipire, din fericire pentru pacient. Si, daca gasim aceste rupturi, atunci tratamentul este blocarea lor cu laser, astfel incat sa prevenim o dezlipire de retina. Dar exista si forme mai putin norocoase, sa spunem, in care, dupa ce s-a retras sangele din cavitatea oculara, sa apara imediat dezlipirea de retina. Deci, intr-adevar, au fost niste rupturi, s-a produs hemoragia, s-a retras hemoragia si abia dupa aceea a aparut dezlipirea de retina. Sigur, atunci trebuie facut tratament chirurgical.

Dar in ce consta concret operatia de dezlipire de retina?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: Operatia, generic, se numeste vitrectomie. De ce? Pentru ca intram in interiorul ochiului, in cavitatea vitreana, curatam tot vitrosul de acolo, vitrosul fiind cel responsabil, asa cum va spuneam un pic mai devreme, de tragerea, de tractionarea retinei si de producerea acestor rupturi, care, in final, au dus la dezlipirea de retina. Acesta trebuie complet curatat, tocmai pentru a nu mai exista riscul de a trage in continuare de retina. Tot in timpul operatiei, cercetam cu grija toata retina, toata cavitatea intraoculara, vedem cate rupturi sunt, unde sunt, le localizam, le curatam bine si le tratam cu laserul, astfel incat ele, in viitor, sa fie lipite si sa nu mai permita intrarea lichidului prin ele si dezlipirea retinei. Iar la sfarsitul operatiei se face ceea ce se cheama tamponament. Adica: dupa ce am curatat tot vitrosul, am localizat si blocat rupturile retiniene, se introduce fie aer, fie un gaz, fie ulei de silicon in cavitatea vitreana. Deci, dupa ce am scos vitrosul, ceva trebuie pus in loc. Si introducem una dintre aceste variante, care sa tina retina lipita cel putin doua-trei saptamani, pana se cicatrizeaza complet rupturile si tratamentul efectuat de noi sau, uneori, in cazuri mai complexe, unde punem ulei de silicon, se poate lasa chiar doua-trei luni, dupa care acesta este scos. Deci cam acesta ar fi principiul, in mare, al unei operatii de dezlipire de retina. Poate sa dureze intre o ora si doua ore, chiar trei ore, in functie de cate rupturi gasim acolo, ce dezvoltari de fibroza se gasesc acolo…

In ce masura pot avea loc recidive, in cazul dezlipirii de retina?

Dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog: La o dezlipire care a fost tratata cat de cat la timp si corect tratata, procentul de redezlipire este foarte mic. In general, chiar daca a fost o operatie reusita, mai poate sa apara o dezlipire, pentru ca, pur si simplu, a aparut o gaura noua, o ruptura noua in retina, mai ales la ochi cu miopie, de exemplu. Si exista recidive acolo unde vorbim de o dezlipire de retina asa-numita tractionala, adica o dezlipire unde au fost multe fibroze in interiorul ochiului. Tesut fibros care, desi a fost curatat, poate in continuare evolua. Este ceea ce se cheama vitroretropatie proliferativa, au proliferat niste fibroze acolo. Aceasta este mai greu de tratat si are procent mai mare de recidiva. In special in retropatia diabetica avansata se produc astfel de dezlipiri de retina tractionale si sunt foarte greu de tratat. E, oarecum, un semnal de alarma pe care as dori sa-l trag… pentru toti pacientii cu diabet zaharat. Ei nu trebuie sa ajunga la faza de retropatie proliferativa. Exista, pana atunci, alte tratamente – tratament cu laser, tratament cu injectii vitreene – care sa-i impiedice sa ajunga la o faza atat de avansata. Pentru ca, in faze atat de avansate, operatia este insotita de prognostic vizual mult mai scazut, de recidive…

Asadar, si in majoritatea afectiunilor retinei, noile tratamente pot reda sau imbunatati vederea pacientilor. Insa pacientii trebuie sa se prezinte la timp la medicul oftalmolog si sa nu amane controalele periodice!