RO.aliment organizeaza, in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent de alimente, echilibrat si in cantitati moderate. Scopul campaniei este de a demonta stirile false despre alimente si de a demitiza teoriile nefundamentate stiintific, cu ajutorul celor mai apreciati specialisti ai momentului, pentru ca publicul sa redobandeasca increderea in alimente. Intr-o prima etapa, campania s-a desfasurat in Bucuresti, in perioada 7-8 iunie, si a constat in organizarea unui workshop si a unei conferinte de presa, a 15 standuri de degustare si informare amplasate in Mall Promenada, precum si a unor momente special organizate pentru copii. Workshop-ul din 7 iunie a avut invitati experti din fiecare dintre principalele ramuri ale industriei alimentare, iar la eveniment publicul larg a avut acces gratuit.

“In cadrul acestei campanii, care se va desfasura pe perioada a sase luni, ne dorim ca toata lumea sa inteleaga mai bine alimentele. Prin asta, ne dorim sa invatam consumatorii sa citeasca eticheta corect, sa invatam consumatorii sa manance echilibrat, sa invatam consumatorii sa diferentieze miturile urbane de adevarul sustinut stiintific, sa aratam consumatorilor ca avem procesatori care produc corect si care investesc in cercetare si ale caror produse sunt extraordinare pentru sanatate, nu asa cum gasim pe social media sau in presa de cancan. In aceasta campanie, ne-am propus sa educam si presa, in sensul intelegerii situatiei reale din industria alimentara, prin demontarea stirilor false prin realizare de actiuni dedicate care vor fi programate pe parcursul acestei campanii”, a declarat Claudia Bocean, General Manager RO.aliment, initiatorul campaniei.

Initiativa a fost sustinuta puternic de asociatiile de profil, care pledeaza pentru transparenta si care au dorit sa vina in fata consumatorului, pentru a aduce lamuriri fundamentate stiintific la stirile false vehiculate.
“Industria si viata noastra este pe un nou si atunci trebuie sa iesim direct catre consumator, in fata lui, sa ne cunoastem mai bine. Putem sa ne cunoastem prin retele de socializare, prin mass-media, dar acum am venit in mijlocul consumatorilor si am ales o locatie pentru a targeta oameni cu un anumit nivel de inteligenta si pot sa spun ca aici putem discuta lucruri stiintifice, despre ce este bine si ce este rau, atat cat ne pricepem noi si atat cat a descoperit stiinta. De aceea suntem deschisi la toate intrebarile. Trebuie sa eliminam acei distribuitori de fake-news care se afla intre consumatori si producatorii de alimente”, a sustinut Dorin Cojocaru, Presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL.

Comunitatea romaneasca tine pasul cu cea europeana si ne indreptam spre o alimentatie echilibrata, personalizata, in functie de nevoile specifice fiecarui om.
“Si noi, membrii comunitatii stiintifice, suntem consumatori. Trebuie sa intelegem ce vor ceilalti si ce vrem si noi, astfel incat sa avem o alimentatie cat mai potrivita necesitatilor noastre nutritionale. Daca acum ne referim la alimentatie in general, peste cativa ani vom discuta despre alimentatie personalizata, pentru ca aceasta este tendinta: sa avem acces la alimente cat mai bune, cu continut de nutrienti cat mai mare, sanatoase pentru fiecare in parte”, este de parere Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

“Am raspuns cu drag invitatiei de a ne alatura acestei campanii, pentru ca si noi specialistii am avut de-a lungul timpului probleme cu interpretarea gresita a mesajelor transmise de noi, referitoare la siguranta, securitatea produselor, la valentele nutritionale. Speram ca la finalul acestei campanii vom avea o comunicare mult mai buna de care toti avem nevoie, indiferent ca suntem mileniali sau seniori”, a remarcat Gabriela Mohan, Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA si secretar Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie (ASMP).

Fake News #1: Cate numere sunt pe cutia de lapte, de atatea ori a fost reciclat produsul. FALS
Una dintre principalele preocupari ale consumatorilor este informatia tiparita pe ambalaj. In incercarea de a intelege datele prezentate, romanii au dat un sens gresit interpretarii lor.
Una dintre teoriile care au vehiculat intens este ca laptele este reciclat si ca, de fapt, toate acele numere sunt un indicator al numarului de reciclari.
Dorin Cojocaru, Presedinte Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL, a explicat ce reprezinta acele numere.
“Cand ajunge in fabrica, ambalajul vine impachetat in role. Fiecare rola are un numar, un cod, in virtutea trasabilitatii, pentru ca noi trebuie sa stim tot ce se intampla de la furca la furculita. Atat continutul acelui ambalaj, cat si ambalajul propriu-zis (pentru ca si ambalajul poate fi sursa de contaminare prin contact), au un numar. Acel numar pe care il vedeti pe cutia de lapte sau pe pasta de dinti sau pe orice alt bun de larg consum este numarul de rola de ambalaj. Laptele nu poate fi repasteurizat la nesfarsit pentru ca se distruge lantul proteic si o sa aiba un gust amar”, a declarat liderul APRIL.
“Si de ce ar face un producator asa ceva, de ce ar recicla laptele, cand reambalarea si repasteurizarea sunt foarte scumpe? De ce nu ar face, spre exemplu, branza din laptele acela? Trebuie sa trecem aceste informatii prin filtrul gandirii. Daca luam stirea ca atare, o distribuim mai departe, fara a realiza ca sunt aberatii”, este si pozitia cercetatorilor, prin vocea Nastasiei Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.
Pe lantul de aprovizionare, sunt atat de multe reglementari si de controale incat nu incape indoiala ca produsele ajunse la raft sunt sigure si de calitate.
“Industria alimentara in Europa si implicit in Romania este foarte bine controlata si reglementata. Exista programe strategice, anumite firme care certifica. Hipermarketurile isi verifica si isi auditeaza furnizorii atat prin companii specializate, cat si prin propriul departament de calitate. ANSVSA il verifica pe flux, ANPC il verifica la raft. Sunt foarte multe legi”, a concluzionat Dorin Cojocaru.

Fake News #2: Laptele de consum este de fapt lapte praf. FALS
Una dintre intrebarile presante este referitoare la laptele de consum, despre care multe publicatii au scris ca ar contine de fapt lapte praf.
“Pentru mine, laptele praf nu este diferit de cel lichid, atata doar ca nu mai are apa. Laptele praf reconstituit presupune reintroducerea apei in lapte. Legal, se poate da lapte praf reconstituit in laptele de consum doar pe perioada iernii, cand oferta de lapte de la fermieri scade si numai prin acordul ministrului Sanatatii sau Agriculturii. Lapte praf reconstituit poate avea doar 30% din componenta laptele de consum”, a declarat Dorin Cojocaru, Presedinte Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL.

Fake News #3: In lapte se pune grasime animala. FALS
O alta problema cu care s-au confruntat specialistii si producatorii a fost cea a grasimii animale, despre care consumatorul in general nu are informatii foarte clare, producandu-se nenumarate confuzii ce au impactat industria lactatelor.
“Grasimea din lapte este de origine animala pentru ca vine de la animale. Intr-adevar, nu punem untura, ca n-avem de ce sa punem untura in lapte si este suficienta cea care exista in mod firesc in lapte. Grasimea din lapte, de origine animala deci, este foarte buna, pentru ca contine anumiti compusi, cum ar fi acidul linoleic conjugat, care este un acid gras trans si care este foarte bun – scade colesterolul, contribuie la scaderea in greutate. Atentie celor care aleg produse fara grasime. Acest acid linoleic conjugat are niste proprietati foarte bune pentru sanatate, iar noi, de obicei, ne gandim ca trebuie sa il aruncam, ca nu este bun. Putem sa alegem produse cu mai putina grasime, dupa necesitatile fiziologice, dar asta nu inseamna ca grasimea din lapte nu este buna. Si este de origine animala”, a punctat Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

Fake News #4: Puii din comertul modern sunt hraniti cu hormoni. FALS
Despre puii crescuti cu hormoni si scenarii incorecte despre presupusa disperare a producatorilor de a-si maximiza profitul cu orice pret, in care se vorbeste de pasari crescute artificial in doar cateva zile cat altele in cateva saptamani s-a scris in presa din intreaga tara. Adevarul?…
“Noi, procesatorii, avem nevoie si de sprijinul autoritatilor, pentru ca ei sunt cei care ne controleaza. Ceea ce s-a spus si ceea ce circula in mass-media vis-a-vis de carne hormonata, este fake news in cea mai pura forma. Exista clar o interdictie de utilizare a hormonilor de crestere. Mai mult decat atat, exista un program strategic national care este elaborat de Autoritatea Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Conform acestuia, sunt prelevate cu anumita frecventa probe atat din carnea ca atare, cat si din organe, pentru determinarea reziduurilor si de hormoni si de antibiotice. In clipa in care intr-o ferma de pasare se fac anumite tratamente cu antibiotice, in prospect este stipulat foarte clar ca trebuie sa existe o perioada de asteptare intre momentul administrarii tratamentului si cel in care am voie sa duc pasarile la sacrificare. Iar acest lucru este foarte bine monitorizat. Din acest punct de vedere, nu trebuie sa existe o ingrijorare pentru consumator. Nu trebuie sa eliminam carnea de pasare din dieta copiilor nostri, pe motiv ca ar proveni de la animale crescute cu hormoni sau care au fost tratate cu antibiotice si nu a fost respectata perioada de asteptare. Aceste reglementari sunt in vigoare de la inceputul anilor 2000”, a afirmat Dana Tanase, Directorul Executiv al Asociatiei Romane a Carnii.

Fake News #5: Numai painea cu cereale este buna, painea alba este nociva. FALS
“O alta tendinta se refera la beneficiile consumului de cereale integrale in paine, biscuiti, faina in detrimental painii albe. Sigur, sunt multe avantaje oferite de faina integrala: un continut mare de fibre, de vitamine, de elemente minerale. Insa nu este recomandata a fi consumata in exces de copiii mici, pana la 14 ani. Trebuie moderatie chiar si la adulti, dar pentru copii ar trebui evitata!”, ne informeaza Gabriela Mohan, Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA si secretar Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie – ASMP.
“Faina integrala continue o substanta care se numeste acid fitic care leaga calciul si ferul producand o demineralizare a organismului, daca faina nu este facuta cu maia, dar aici putem avea o alta discutie”, completeaza Nastasa Belc.

Fake News #6: “Fara guten” = mai sanatos. FALS
“Este o noua moda, “fara gluten”. Fara gluten ar trebui sa manace oamenii care au probleme in a digera glutenul – boala celiaca, dar in rest ar insemna sa nu mai mancam paste pentru ca pastele au cel mai mare continut de gluten, nu se pot face paste daca faina nu are gluten. Intradevar glutenul are o fractiune alergenica, dar foarte multe produse care au proteina multa sunt alergenice: alunele, ouale, pestele, soia… pentru anumite persoane. Celelalte personae nu vad de ce nu ar trebui sa consume gluten. Fara gluten sunt produse indicate in a fi consumate de cei ce sufera de boala celiaca”, sustine Nastasa Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

Fake News #7: Micii si bicarbonatul de sodiu, otrava din farfurie. FALS
“Sunt uimita de cate informatii false circula despre mici. Chiar in luna aprilie, am citit pe un site al unei organizatii pentru consumatori, informatii cum ca micii contin bicarbonat ca si cand ar fi un lucru rau. Bicarbonatul de sodiu este un aditiv permis, pentru ca fara acest bicarbonat micul nu ar avea acel gust autentic. De aceea, ne-am luptat cu totii pentru introducerea, in 2014, in lista aditivilor permisi a acestui bicarbonat de sodiu, pentru ca face parte din traditia micului”, a punctat Dana Tanase, Directorul Executiv al Asociatiei Romane a Carnii.
“Bicarbonatul de sodiu este folosit de mame de multe decenii pentru a trata o banala arsura la stomac si poate fi utilizat si in mici”, informeaza Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.
“Bicarbonatul de sodiu nu are limita, chiar si pe lista aditivilor aprobati, pentru ca nu face rau. Mai luam bicarbonat cu lingurita cand avem arsuri, deci nu este nicio problema. Problema a fost cand s-a introdus bicarbonatul in produsele din carne. El ascunde, intr-adevar, anumite defecte in carne, pentru unii producatori. Dar la mici avem traditia de a pune bicarbonat in produs si nu este nicio problema cu utilizarea lui din punctul de vedere al sanatatii omului. Problema nu este cu bicarbonatul, ci cu materia prima pe care o folosim pentru mici, care, de obicei, este foarte buna”, a punctat doamna Belc.
“In mod traditional se utilizeaza bicarbonatul in pasta de mici. Acest lucru trebuia consemnat si ceruta aceasta derogare la Comisia Europeana, la vremea respectiva, pentru ca numai pentru anumite produse este permisa utilizarea bicarbonatului de sodiu, cele pentru care au fost notificate de statele-membre. Micul face furori in Europa si este consumat cu mare placere, nu numai de romanii stabiliti in spatiul intracomunitar, ci si de europenii din statele-membre”, a remarcat Dana Tanase.

In perioada urmatoare, “caravana” din cadrul campaniei Sa intelegem mai bine alimentele va continua si alte mituri si stiri false vor fi demontate cu ajutorul specialistilor prin organizarea altor intalniri libere cu specialistii in locatiile in care vor exista activari. Scopul este sa se raspunda intrebarilor consumatorilor, care sunt asteptati pe pagina de facebook sau la office@roaliment.ro .

Parteneri si sustinatori ai campaniei: CRIS-TIM, Comtim, Aldis, Albalact, Eco Extract, Five Continents, Ital Prod, Mestesugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Perutnina, Tano, Zimbria, Napolact, Ocean Fish.
Dacic Cool si ACC Media Channel sunt parteneri media la acest eveniment.