Cu ocazia Zilei Naționale, Muzeul Hărților își așteaptă vizitatorii pe 1 Decembrie cu un program special. Accesul în muzeu este gratuit pe durata întregii zile și include vizitarea expunerii permanente și a expozițiilor temporare. La lăsarea întunericului, muzeul va fi luminat tricolor.

Cu acest prilej se deschide expoziția temporară Donații Recente. Planuri de Moșii ce se va putea vizita până în februarie 2024.
Expoziția prezintă o mică selecție de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecției muzeului în ultimii ani și care provin din „Donația Mariana Petrișor” (2022) și „Donația soților Adrian și Daniela Năstase” (2018). Evenimentul prezintă în premieră planuri de moșii numite și „hărți de hotărnicie”, documente extrem de valoroase și rare, a căror cercetare se află încă într-un stadiu incipient în România.

Hărțile de moșii erau realizate de mână după o confruntare directă cu terenul, nu prin preluarea de informație din alte surse cartografice. Acest fapt contribuie la valoarea lor cartografică specială. Fiind în bună parte lucrări manuscrise, fiecare plan de moșie este o piesă unică, atât prin aspect, cât și prin informațiile pe care le conține. Datele conținute pot fi importante atât pentru istoria locală, cât și pentru clarificarea unor aspecte mai ample ce țin de istoria comunităților, a diverselor clase sociale, de geografia istorică etc.
Planurile de moșie au început să însoțească în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea cărțile de hotărnicie, adică documentele referitoare la punctele de hotar și delimitarea unei moșii. Acestea reprezintă una dintre cele mai vechi forme de cadastru din țările române și atestă un vechi obicei de hotărnicire a moșiilor, tipic spațiului românesc.

Expoziția prezintă trei dintre planurile de moșii aflate în colecția Muzeului Hărților și o parte din cercetarea realizată asupra acestor documente. Din programul special de celebrare al acestei zile face parte și prezentarea „Hărții Școlastice a Daciei și a României de azi”, realizată de Ing. Grigore Bejan, în 1920, aflată în expunerea permanentă.

Conferința de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial, s-a desfășurat în perioada 1919-1920. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegații din diverse state și a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acestuia fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure națiuni, care avea dreptul să dețină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar. În acest context, hărțile au jucat un rol esențial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării. De aceea, cu ocazia Zilei Naționale, va fi prezentată publicului, pe îndelete, o hartă a României Mari.

Harta vedetă din acest an prezintă, prin modul în care este realizată, interesul autorului pentru identitatea națională și autodeterminarea poporului român. Încă din titlu se dorește evidențierea continuității locuirii acestui spațiu de către poporului român, începând cu Dacia și până la România Mare. Alte elemente care fac referire la această idee sunt motivul tradițional românesc folosit în decorarea chenarului și elaborarea unei cronologii a „neamului Românesc” de la „Începutul Creștinismului”.

Harta prezintă împărțirea administrativă a României pe regiuni, localitățile importante, drumurile principale și căile ferate. Sunt marcate elementele de relief, resursele și bogățiile economice. Din punct de vedere informativ dar și vizual, harta este îmbogățită cu o serie de detalii istorico-geografice, plasate în cele 4 colțuri ale sale.

Printre partenerii media ai evenimentului se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.

Muzeul Hărților din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul Hărților își dorește să încurajeze cercetarea istorică și înțelegerea hărților sub numeroasele lor aspecte culturale.