Ce inseamna apicultura medicinala
Invitat: Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri speciale companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.

Cecilia Caragea: Dragii nostri, suntem din nou la Mereni, am venit din nou in vizita la domnul doctor Stefan Stangaciu si astazi va invitam sa discutam despre apicultura medicinala! Probabil va intrebati ce inseamna acest lucru! Stim cu totii ca mierea este un aliment sanatos, dulce, natural si bun, dar domnul doctor Stefan Stangaciu ne va vorbi astazi de mult mai mult, de faptul ca apicultorii ar trebui sa cunoasca mult mai multe lucruri ca sa poata sa ne ofere si alte produse apicole extrem de bune pentru santatea noastra! In afara de miere, ce alte produse ne pot face bine sanatatii si ce ar trebui sa stie apicultorii ca sa ni le poata oferi?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: De la albine putem sa obtinem cam 15-16 produse diferite. Cele mai cunoscute sunt mierea, mierea de mana, propolisul, ceara, aerul de stup, laptisorul de matca, apilarnilul, pastura, polenul si veninul de albine. Mai sunt si altele… larva de matca, larva de albine, dar astea ar fi cele mai importante. Si, pentru ca majoritatea telespectatorilor cunosc produsele apicole ca alimente, atunci cand mergem in partea de sanatate, desigur, conditiile de calitate, compozitia trebuie sa fie adaptate la ceea ce se cere pentru sanatate. Sunt cateva conditii de baza! Prima conditie mare este aceea ca produsele apicole sa fie cat mai curate posibil, in sensul sa nu aiba poluanti care vin din exterior. Deci nu se permite sa fie stupina pusa langa o fabrica sau sa fie activa in timpul turnarii asfaltului prin zona… Sa nu fie nicio sursa de poluare externa chimica, inclusiv din agricultura – daca este un camp, alaturi, unde se folosesc insecticide, acestea vor ajunge si in produsele apicole si nu este bine. Cea mai buna locatie pentru o stupina este intr-un parc national sau la marginea unui parc national, intr-o zona cum este Transilvania, la mare distanta de fabrici, cum avem si noi aici, la Mereni. Am ales special locul acesta, pentru ca Bucurestiul e la 55 de kilometri, Ploiestiul, la 40, Targoviste, la 30 de kilometri. Nu avem nicio fabrica in zona.

Cecilia Caragea: Sa fie o zona departe de sursele de poluare! In Romania gasim destul de multe zone, pentru ca nu suntem o tara atat de industrializata. Deci acesta poate sa fie un lucru bun, stupina sa fie asezata intr-un loc curat. Si altceva?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Pe langa acest lucru, trebuie ca stuparii sa foloseasca doar substante naturale, doar substante care nu sunt agresive fata de albine sau fata de produsele apicole. Paradoxal, dar chiar si albinele, care sunt atat de puternice (de milioane de ani sunt pe Pamant)… si ele, totusi, pot sa aiba anumite afectiuni, in anumite situatii, sau sa fie parazitate. Este un parazit care da batai de cap apicultorilor, Varroa jacobsoni, care este un mic vampir care suge hemolimfa albinelor si de aici pot sa apara multe boli. Deci stuparul, ca sa protejeze albinele de aceste afectiuni, trebuie sa foloseasca niste metode care, de multe ori, sunt de tip chimic, adica se folosesc anumite substante chimice ca sa distruga aceste boli – bacterii sau paraziti. Problema este ca aceste substante pot sa intre si in miere, in pastura, ceara, sa contamineze produsele apicole si nu este in regula ca noi sa folosim apoi aceste produse pentru sanatate. Sunt descrise metode complementare – am avut si noi, de curand, un congres la Sibiu – prin care poti sa tii sub control bacteriile, parazitii, ciupercile fara sa folosesti chimicale. De exemplu, una dintre metode este hipertermia. Este un aparat pus la punct de un profesor din Viena, pe care l-am avut invitat. Se pun fagurii cu albine, inclusiv cu puiet, chiar daca au acel parazit – datorita caldurii care se creeaza (este o caldura foarte bine reglata, calculata), parazitul moare, nu rezista la caldura mare, in schimb larvele rezista. Albina rezista la temperatura mai inalta, dar nu acest parazit. Si, astfel, este eliminat printr-o metoda fizica, blanda, fara sa am chimicale in stup.

Cecilia Caragea: Asadar, trebuie sa obtinem produse apicole curate!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Foarte, foarte curate. Asa este! Aceasta e prima conditie, de baza, care, in general, este respectata de toti acei apicultori care fac apicultura organica. E adevarat ca nu exista apicultura organica suta la suta, pentru ca… nu ai cum. Chiar daca am Bucurestiul la 55 de kilometri sau Ploiestiul la 40 de kilometri, daca bate vantul predominant dinspre Ploiesti, la mine, aici, pana la urma aduce poluare si in aerul din zona. Deci nu am cum sa fiu perfect. Dar ideea este sa fiu cat mai aproape de perfectiune. Al doilea element foarte, foarte important pentru apicultura medicinala este acela ca in produsele apicole pe care le pot lua de la apicultori trebuie sa gasesc acele substante, acele medicamente naturale, sa spunem, care au efect foarte bun pentru sanatate si trebuie sa le gasesc intr-o concentratie cat mai mare. De exemplu, daca am un pacient care are insomnie, nu poate sa doarma bine, atunci va fi foarte buna o miere de tei sau miere de salcam, pentru ca amandoua sunt cu efect sedativ, linistitor. Dar imi trebuie o miere care sa fie cat mai monoflora, adica… cat mai pur miere de tei, nu o miere de tei amestecata cu multe alte flori, sa fie o poliflora, pentru ca atunci va scadea cantitatea de substante active care imi sunt utile pentru aceste afectiuni.

Cecilia Caragea: Si, pe langa miere (stim ca mierea are anumite efecte benefice asupra sanatatii noastre, in functie de ce sortiment de miere este), alte produse apicole care ne pot ajuta daca, de exemplu, mergem in vizita la o stupina ecologica! Deci este satisfacut criteriul de curatenie, calitate. Stim ca, pe vremuri, regii, persoanele importante mergeau la cate un apicultor sa se trateze de reumatism si apicultorul punea pe persoana respectiva cateva albine, albinele intepau locul bolnav si persoana respectiva se simtea cu articulatia respectiva mai sanatoasa. Se practica asa ceva si astazi?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, avem in istorie cel mai bun exemplu cu Carol cel Mare, care, in secolul al VIII-lea, suferea de guta si s-a tratat cu intepaturi de albine, care, prin ameliorarea circulatiei sangelui, prin efectul antiinflamator, i-au imbunatatit foarte mult viata.

Cecilia Caragea: Si, astazi, mai vin oamenii sa se lase intepati de albine?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: In toata lumea, nu numai la noi in tara. Daca va uitati, pe toate meridianele, pe toate continentele unde exista albine, exista si oameni care folosesc albinele, veninul de albine pentru prevenirea sau tratamentul multor afectiuni. Este o traditie care s-a transmis din tata in fiu, sa spunem, de cand s-a observat lucrul acesta. Omenirea, de cand este pe Pamant, a avut nevoie de energie, a avut nevoie de miere si au aflat stra-stra-stramosii nostri de acele albine salbatice, care aveau roiuri undeva sub o creanga de copac, si s-au dus sa ia mierea – pentru copii, pentru energia lor. Dar si-au dat seama ca, fiind intepati de albine, articulatiile mergeau mult mai bine, alergau  mai repede, aveau forta mai mare… totul se ameliora, desi era durerea aceea de moment cu intepatura, dar dupa aceea se simteau mult mai bine. Si, ulterior, au transmis aceasta informatie de-a lungul generatiilor.

Cecilia Caragea: Veninul de albine ne face bine, dar am mai auzit de o tehnica, de apipunctura, adica intepaturi de albine exact in punctele de acupunctura! Cum ne poate ajuta aceasta tehnica?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Prin aceasta tehnica – e o tehnica derivata din medicina traditionala chineza – se poate folosi un numar mai mic de albine, pentru ca merg tintit pe acele puncte de acupunctura care sunt cele mai eficace. Un om care nu stie acupunctura are, sa zicem, o durere in zona cotului si, atunci, el stie din stramosi… ar pune intepaturi oarecum orbeste pe zona respectiva. Daca stii exact unde este punctul de acupunctura, poti sa pui numai o albina in loc de 7-8 albine, iar efectul este foarte bun! Cum se gasesc punctele de acupunctura? Aici trebuie apelat la un medic acupunctor, la carti de acupunctura. Dar exista si o metoda foarte simpla pentru cei care ar utiliza crema cu venin de albine – nu le recomand veninul de albine direct, cu intepatura, pentru ca exista risc de alergie, de efecte adverse, care nu sunt de neglijat. Dar, pentru presopunctura sau digitopunctura, o crema cu venin de albine, care este foarte blanda… se cauta intai punctul cel mai dureros din zona respectiva. Am putea sa exemplificam chiar pe dumneavoastra…

Cecilia Caragea: Da, putem!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: De exemplu, daca ati avea un reumatism generalizat, este un punct in zona asta pe care as apasa succesiv cu aceeasi presiune pe mai multe puncte si v-as intreba unde doare cel mai tare!

Cecilia Caragea: Aici!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact in acel loc vin cu crema cu venin de albine, fac masaj local 2-3 minute, pana a intrat crema in piele… si asta este tratamentul. Ma duc ulterior si pe alte puncte, daca am timp, o sa fac cum se face la japonezi, pot sa caut zeci si chiar sute de puncte din acestea sensibile la apasare pe tot corpul si pot sa pun aceasta crema cu venin de albine, care este foarte blanda si imi permite sa merg pe foarte multe puncte deodata. Albinute nu pot sa pun o suta de albine deodata, pentru ca nu ati rezista, dar pe sistemul cu presopunctura merge foarte bine.

Cecilia Caragea: Pacientii pot sa vina la dumneavoastra, va spun ce probleme au si, daca vor tratament cu intepaturi de albine, puteti sa luati o albinuta din stup, o puneti in punctul care are efect pentru problema respectiva si se efectueaza terapia cu intepaturi de albine! Trebuie repetate aceste intepaturi de albine? De cate ori? Si de cate sedinte e nevoie ca sa simta pacientul o imbunatatire?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Toti medicii din tara care suntem specializati pe apiterapie mergem pe principiul cel mai important din medicina: „Primum Non Nocere” – de la Hipocrate. Adica in primul rand sa nu faci cumva mai rau decat era inainte pacientul. Obligatoriu, inainte chiar de a te gandi sa folosesti veninul de albine, trebuie sa stii daca pacientul respectiv are sau nu alergie la veninul de albine, are o intoleranta la veninul de albine, are niste afectiuni grave sau care nu permit folosirea veninului de albine. Se face intai o selectie foarte severa – cine poate sa faca tratament si cine nu poate sa faca. Si, dupa ce pacientul a fost acceptat sa faca tratamentul cu venin de albine, trebuie sa treaca printr-o faza initiala de o luna, o luna si jumătate (cu exceptia urgentelor), in care face o dezintoxicare, i  se spune foarte clar care sunt cauzele problemelor. Trebuie sa inteleaga foarte bine de ce s-a imbolnavit de boala cutare si sa lupte dupa aceea contra tuturor cauzelor care l-au dus in acea situatie. Deci facem dezintoxicare, facem schimbarea alimentatiei, incercam sa-i schimbam stilul de viata, sa doarma mai bine, sa fie mai relaxat, sa nu mai aiba emotii negative, sa fie mai iubitor, mai intelegator, mai iertator… Si, dupa o luna, o luna si jumatate, dupa ce am schimbat corpul fizic, l-am ameliorat, abia dupa aceea vin, usor-usor, cu o doza foarte mica de venin de albine. Nu incep din prima zi, pentru ca pot sa am multe reactii adverse. Chiar daca nu are alergie, poate sa aiba o reactie puternica de eliminare de toxine, care poate sa il sperie. El nu intelege de ce a inceput sa aiba eliminarea de toxine prin diaree sau accentuarea simptomelor.

Cecilia Caragea: Deci trebuie o curatare a organismului si apoi se incepe tratamentul… Inteleg ca albinutele mor dupa aceasta sedinta!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Sunt si metode prin care nu mor, sunt cel putin 10 metode prin care nu mor – noi le stim, ca specialisti. Cea mai simpla metoda este aceea de a folosi unguentul, care se pune pe punctele de acupunctura. Si unguentul se obtine prin tehnici neagresive. Sunt stimulate usor albinele, isi lasa veninul, dupa aceea sunt tehnici foarte fine prin care vin cu albina, dar nu o las sa bage acul atat de adanc, numai varful, un milimetru… Trece veninul foarte usor, superficial in piele, dar, neintrand acele harpoane, pentru ca albinele au niste harpoane acolo, la ac, si, daca a intrat harponul in piele, mai greu poate fi scos si atunci se detaseaza de abdomenul albinei. Mai sunt metode pe care le folosim, de exemplu, doamnele folosesc acele discuri demachiante, care sunt facute, de fapt, din doua discuri lipite intre ele. Ele se pot desface in doua, se pune o jumatate pe punctul, pe zona unde vreau sa fac intepatura de albina si, tocmai pentru ca ele au acea grosime, nu permit sa intre harponul acusorului si intra numai varful acusorului, care e neted, n-are harpon…

Cecilia Caragea: Foarte interesant! Deci nu mor nici albinutele…

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Nu moare nici albinuta… si se obtine si efectul dorit si este si o doza foarte mica, pe care o ai sub control. Mai exista cealalta varianta pe care pot sa o foloseasca medicii, in care veninul este in forma lichida, microfiltrat, este steril, este perfect si se poate folosi in mici injectii, in doze foarte mici, care se fac intradermic, in functie de diagnostic.

Cecilia Caragea: Stiu ca veninul de albine se foloseste si pentru cremele de infrumusetare. Puteti sa faceti si tratamente de acest gen pentru doamne?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Eu, personal, nu, dar exista o doamna in Bucuresti care lucreaza de peste 30 de ani in apicosmetica, are o experienta extraordinara! Produsele apicole se pot folosi in functie de ten, de metabolism, de alte afectiuni, se selecteaza o anumita miere cu rezultate fascinante.

Cecilia Caragea: Este doamna Neli Pfeiffer de la Apiestetic!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Doamna Neli Pfeifer este mama apicosmeticii internationale, adica nu are nimeni in lume o doamna Neli Pfeiffer! La congresele la care reusim sa o mai invitam, in Germania, de exemplu, face furori. Si se pot folosi, daca e sa intram in partea aceasta de apicosmetica, sunt mult mai bune decat cremele clasice de frumusete, pentru ca sunt efecte mai profunde si mai de lunga durata, chiar daca mai lente un pic la inceput. Dar, produsele apicole avand toate substantele utile functionarii celulelor, celulele din piele devin mai puternice, mai rezistente la radiatii, la radicali liberi… Si sunt anumite metode despre cum se folosesc… Inclusiv veninul de albine, cel care activeaza circulatia sangelui in anumite zone. Daca am circulatia sangelui mai buna, plus materialele de constructie, pot sa reconstruiesc colagenul, elastina, ca sa se echilibreze pielea. Utilizarea pentru frumusete a veninului de albine este cunoscuta – la Hollywood sau in Anglia sunt mari personalitati care folosesc cremele cu venin de albine, care fac tocmai acest lucru: dau drumul la circulatia sangelui si activeaza nervii din zona. Atentie: aici este un element interesant! Exista acele injectii cu botox care paralizeaza musculatura, arata ca o masca si nu se mai vad ridurile de expresie, dar este o mare problema, pentru ca, daca am paralizat circulatia acolo, nu ajut circulatia sangelui. Cauza principala a ridurilor sau a multor probleme legate de piele este o circulatie a sangelui insuficienta sau o cantitate a sangelui insuficienta. Nu numai la nivelul fetei, la nivelul intregului corp! Se intampla in foarte multe afectiuni de genul acesta. Sangele este insuficient in acea zona. De ce este insuficient? Pentru ca nervii din acea zona nu coordoneaza circulatia sangelui cum trebuie. Nervul este seful! El spune: „Acum vreau vasul dilatat sau vreau vasul in constrictie!” Si, daca nervul este lenes, puturos, obosit, nu are vitamine, are o… hernie de disc, atunci nu va putea coordona circulatia in zona aceea si apar boli, indirect, apar boli ulterioare. Degeaba tratez la sfarsit simptomul daca nu merg la cauza. Si atunci trebuie sa ma gandesc tot timpul: ce ii trebuie nervului ca sa fie fericit? Il fac fericit pentru ca ii dau hrana, oxigen, protectie, regenerare etc. si, atunci, el isi reia functia normala. Daca si-a reluat functia normala, el simte ca „e frig in zona asta“ si imediat da drumul la circulatie. Si, daca pielea este bine irigata, nu mai apar ridurile sau apar mult mai putin. Ideea este sa tonifiezi circulatia sangelui, nu sa o scazi, sa tonifici energia locala. Foarte multe femei folosesc farduri pentru a masca anumite defectiuni de la nivelul pielii, dar fardurile au aceasta problema ca astupa si punctele de acupunctura, care respira mai mult decat restul pielii. Ele trebuie sa fie libere. Si, ca alternativa la farduri, in apicosmetica se recomanda mastile cu produse apicole, care sunt niste cosmetice naturale, bine acceptate de piele, pielea le absoarbe foarte usor, se regeneareaza, iar efectul este de mai lunga durata.

Cecilia Caragea: E normal sa alegi cosmetice naturale cu miere, cu laptisor de matca, cu polen, cu propolis, ca pielea sa arate bine, dar din cand in cand mai e nevoie si de cate un fard sa mai acoperi o imperfectiune. Dar pe termen foarte scurt!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Apropo de ce spuneti acum, e o descoperire pe care am facut-o personal, acum vreo cativa ani. Dar asta e o descoperire de un milion de dolari! O spunem telespectatorilor, dar e, realmente, de un milion de dolari! Se poate face, sa spunem, un fel de tatuaj temporar, cu polen.

Cecilia Caragea: Nu am auzit de acest lucru!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Am avut la unul dintre cursurile anterioare o mica leziune, o mica rana care era de alta culoare decat restul pielii de pe frunte si am cautat polenuri de diverse culori, dupa aceea cu un pic de apa, un pic de miere, exact cum face un pictor care trebuie sa gaseasca culoarea medie a pielii si am gasit-o amestecand polen rosu cu galben cu maro, am gasit exact nuanta care era ca restul pielii, am dat pe acea rana si am astupat-o perfect. Mierea, care este un pic lipicioasa, este un fel de metoda naturala.

Cecilia Caragea: Un fard natural!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Un fard natural, fara chimicale, care si hraneste zona respectiva. Asta este una dintre metode. Mai este una pe care abia astept sa o vad, sa vina cosmeticienele pe directia asta! Stim ca femeile cuceresc mai repede barbatii daca isi pun pe zona pometilor ceva un pic rosiatic. De ce? Este o explicatie biologica! Pentru ca zona asta zigomatica ii atrage mai mult – daca este rosiatica, inseamna mai multa energie, vitalitate. Dar noi nu recomandam farduri cu chimicale de culoare rosie, recomandam polen de culoare rosie sau rosiatica impreuna cu miere. E o descoperire pe care am facut-o in 1998. Am fost la un american, la una dintre conferinte, iar omul asta, merita sa va povestesc, avea 53 de ani. M-am intalnit cu el prima data cand a coborat din tren, in New Hampshire, dupa o corespondenta pe e-mail. Era in pantaloni scurti, era august si mi s-a parut ca e ceva suspect cu el. Dupa un timp, am observat ca avea varice si mi-am zis ca e ceva normal la 53 de ani sa ai un pic de varice… Dar fata era cea a unui om de 23 de ani! Atunci mi-am dat seama ca e ceva in neregula – cum se poate explica asta? L-am intrebat ce face de arata atat de bine. Si mi-a spus ca are o crema speciala, un amestec de miere cu polen si, in fiecare dimineata, dupa ce se barbiereste, isi cu crema aceasta pe fata. L-am intrebat daca pot sa folosesc si eu crema. A zis da! Si, in fiecare dimineata, dupa ce ma barbieream, foloseam crema – imi puneam mai multa. Era un amestec de miere cu polen, jumătate-jumătate, pot sa dau deja secretul apropo de doze. Imi puneam mai mult si lasam masca asta sa stea pana pe la pranz. Charlie, dupa ce luam micul dejun, pleca sa isi rezolve diverse probleme prin oras, se intorcea la pranz, luam pranzul impreuna si dupa aceea continuam activitatile. Eu, pana la pranz, lucram cu masca pe fata, scriam e-mail-urile, ma pregateam pentru conferinta si asta am facut cateva zile la rand. La un moment dat, intr-o zi, cand m-am uitat in oglinda, am vazut ca aveam fata patata cu verde, galben, rosu… Si am intrat in panica. Prima chestie la care m-am gandit era ca produsul lui e alterat sau ca era ceva in neregula cu el. L-am intrebat destul de suparat ce am patit, ca m-am colorat ca un mozaic… „Ce mi-ai facut, crema ta e stricata!” El mi-a zis: „Nu inteleg, folosesc exact aceeasi crema, in fiecare zi, aceeasi crema, din acelasi pahar!” Eu deja ma enervasem ca nu mai pot sa tin conferinta. Mi-a cerut sa ii spun exact cum am facut. I-am spus si a sarit: „Ceee, ai lasat-o patru ore? Tu esti mare doctor, specialist in apiterapie si nu stii ca polenul are grasimi vegetale care se lipesc de grasimile din piele si ca polenul are pigmenti care trec in piele? Trebuia sa tii numai un sfert de ora masca, nu patru ore!” Bineinteles ca, dupa asta, nu am mai folosit crema si in 3-4 zile culoarea din piele a disparut, incet-incet, pentru ca pielea este ca un rau care circula din interior catre periferie… si a iesit acel pigment. Dupa aceea, m-am gandit, cum se spune in viata, cum lucruri negative pot fi transformate in ceva pozitiv. Si care este partea pozitiva aici? Este aceea ca pot sa folosesc polenul ca pigment vegetal natural tintit. Atunci, in America, era polen poliflor, dar ideea de un milion de dolari este sa rog apicultorul sa imi dea polen de culori diferite – albastru, rosiatic, portocaliu, galben… pe care il pot folosi in functie de cum ma intereseaza. De exemplu, am sa iau polen rosu sa pun pe zona pometilor; pe pleoape, unde doamnele pun fard albastru, ca ne seduca (si ne seduc!), pot sa pun polen albastru…

Cecilia Caragea: Asadar, se pot face si farduri din produse apicole?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Masti cosmetice, tintit, colorat!

Cecilia Caragea: Le tii mai mult timp!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Cateva zile la rand si, apoi, daca se doreste sa fie permanent rosiatici pometii, atunci se repeta chestia aceasta a la longue. Nu mai vrei sa mai folosesti, intrerupi si, in 2-3 zile, pigmentul iese singur din piele. Un fel de tatuaj temporar, care aduce si vitamine, si hrana.

Cecilia Caragea: Da, pentru ca iti si hraneste pielea! Este incredibil! Asadar, toate aceste produse apicole ne pot face bine si sanatatii si frumusetii! Am vorbit despre veninul de albine si despre polen, dar stiu ca in ultima vreme este la moda sa faci o excursie intr-o stupina si sa beneficiezi de aerul din stup. De ce a aparut aceasta moda, ce aduce acest aer din stup si cum putem sa beneficiem de el?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Mai intai, cum s-a descoperit acest lucru! Apicultorii care aveau astm, bronsita, erau fumatori sau aveau probleme respiratorii au observat ca, atunci cand intrau in stupina sau atunci cand intrau in acele pavilioane apicole cu zeci, sute de stupi, dormeau mai bine, respirau mai bine. A fost un caz celebru la austrieci, domnul Ioachimovici, care, atunci cand era tanar, avea o rinita alergica de ani de zile, care il supara foarte mult. Si cand a lucrat prima data intr-o stupina, in aceeasi zi s-a vindecat de rinita alergica! A fost, desigur, un caz usor, functional, cum spunem noi, nu ceva foarte profund, dar s-a vindecat. Dupa aceea, a mers la foarte multe congrese ale apicultorilor, la congrese Apimondia, la tot soiul de conferinte si a tot spus mereu: „M-am vindecat cu aer de stup!” Si au trecut ani pana cand cuiva i-a picat fisa ca, daca lui Ioachimovici i-a trecut rinita, nu am putea sa facem noi ceva sa vindecam si alti oameni de alte boli respiratorii? Si, atunci, o familie din Austria s-a gandit prima data sa creeze un dispozitiv special prin care… nu cum se intampla clasic, ca deschizi un stup si respiri aerul de acolo, pentru ca aerul pleaca peste tot… Au facut un dispozitiv special prin care se poate, tintit, absorbi aerul din stup foarte bland, adus printr-un tub, cum este aici.

Cecilia Caragea: Deci, este de fapt, un fel de inhalator!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Un inhalator! Aerosolii din stup se absorb cu acest aparat – este un ventilator foarte fin, care merge foarte incet, fara sa faca vibratie.

Cecilia Caragea: Nu le deranjeaza pe albine?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Ideea este ca trebuie sa fie foarte, foarte silentios. Initial, s-au facut ventilatoare care erau puse direct pe stup, care creeaza niste vibratii care nu le convin albinelor.

Cecilia Caragea: Deci este un ventilator care nu este pus direct pe stup. Pe stup se pune aceasta rama!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Se pune rama aceasta de lemn deasupra stupului, stupul care trebuie sa aiba cat mai multe etaje, sa fie cat mai multa miere, cat mai mult propolis si cat mai multa ceara, pentru ca acestea dau cele mai multe componente volatile, si dupa aceasta se porneste. Este foarte silentios, din industria aeronautica, iar tubul se mentine incalzit!

Cecilia Caragea: Si persoana respira, pur si simplu. Cat timp?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Cam 15-20 de minute, nu poti sa stai mai mult. Si se fac, in general, doua sedinte pe zi! Dimineata, o sedinta, se ia pranzul, iar dupa-amiaza inca o sedinta.

Cecilia Caragea: Ajunge o zi de tratament?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Sunt mai multe sedinte de tratament!

Cecilia Caragea: Cate?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: In functie de cat de grava este boala! Daca este rinita alergica sau sinuzita sau infectiile acestea inflamatorii mai usoare, in general, 8-10 sedinte sunt suficiente ca sa se amelioreze respiratia. Daca este un astm bronsic, trebuie mai multe – doua, trei serii de cate 10 sedinte. Daca este o bronhopneumopatie cronica obstructiva, adica mult mai profunda, atunci trebuie 2-3 luni sau, eventual, repetat anul urmator.

Cecilia Caragea: Adica poti sa faci o vacanta de sanatate intr-un loc unde este amenajata o stupina unde apicultorul care se ocupa de stupina respectiva are asemenea dispozitive si poate sa ofere asemenea tratamente, bineinteles, sub coordonarea unui medic!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da!

Cecilia Caragea: Deci putem avea vacante de sanatate in stupine!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Stupine bine localizate, intr-o zona foarte curata. Exact acelasi principiu cu cel al salinelor, cu aerosolii de la mare parte din terapiile respiratorii. Exista aparate care se gasesc in orice farmacie, care se numesc nebulizatoare si care au un butoias special, in care, in mod normal, se pun medicamente pentru astm, recomandate de medic si de farmacist. In cazul nostru, punem in acel butoias un amestec de miere, cu ser fiziologic, cu tinctura de propolis, eventual cu uleiuri volatile si care se inhaleaza. Acum, aceste tipuri de aparate, cum e propolizatorul pentru camera, cum e nebulizatorul pentru inhalare directa…

Cecilia Caragea: Dar poti sa pui intr-un aparat si pentru camera!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Asa este! Sau, pentru cei care au masini, exista un propolizator special, mai mic, care se adapteaza la acea bricheta a masinii si care propolizeaza aerul din habitaclu, din interiorul masinii. Si masina, practic, se transforma intr-un spatiu de tratament, intr-un fel de salina sau o zona de tratament, pentru ca, daca ai, de exemplu, o raceala… Mie mi s-a intamplat acum cativa ani, in Canada, trebuia sa plec de la Toronto la Montreal intr-o excursie cu masina, de vreo patru ore. Am plecat racit, am ajuns sanatos. Adica mi s-a vindecat raceala pe care o aveam!

Cecilia Caragea: Sau uneori poti merge cu cineva in masina care este racit si, cu un asemenea propolizator, il tratezi si nu te imbolnavesti nici tu!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Mai este un avantaj foarte mare pe care l-am descoperit acum vreun an, pentru ca propolisul deschide nasul, el are un efect usor de uscare, deschide nasul, deschide bronhiile, intra mai mult aer, deci mai mult oxigen si este foarte bine daca conduci masina seara tarziu sau noaptea cand, in mod normal obosesti…

Cecilia Caragea: Te mai trezeste!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Exact! Acest aparat te tine treaz ca si cum ai bea 3-4 cafele. Si esti perfect calm, lucid si poti sa conduci linistit!

Cecilia Caragea: Asta este foarte interesant! Nu stiam ca propolisul ajuta la o mai buna oxigenare…

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Da, indirect, pentru ca are acest efect de uscare. Daca va uitati la propolis, cum este el ca atare… este foarte uscat, nu are apa si este si amarui, si picant, iar substantele amarui si picante au in corp tot efect de uscare. Efect diuretic sau efect de incalzire. Daca am o rinita sau o sinuzita si imi curge nasul sau tusesc si expectorez, deci am multa umiditate si mucus pe zona aceasta, propolisul usuca, usor-usor, da drumul la cili vibratili, care scot mucusul afara si, impreuna cu mierea, poate sa dea rezultate foarte bune. Dar, intorcandu-ne la aerul de stup, aici este partea foarte interesanta, pentru ca, initial, toti am fost sceptici si am zis ca, totusi, aerul de stup este diluat si sunt foarte putine substante si cum sa obtii efect terapeutic cu asa ceva… Dar surprizele au venit in momentul in care un apicultor din Germania a preluat de la austriac si a zis: „Este extraordinara chestia asta!” Si-a amintit ca acum 30 de ani avea o migrena care ii trecea cand intra in stupina. Si, atunci, a devenit foarte activ, a mers si la televiuni, a prezentat metoda si au inceput sa vina sute si mii de oameni la el si a inceput sa adune, statistic, cazuistica. Adica sa adune ce rezultate aveau pacientii respectivi si a inceput sa aiba pacienti profesori universitari, medici, farmacisti asistenti medicali, adica oameni care lucreaza in sanatate si care nu reusesc sa se vindece cu metodele clasice! El reusea sa ii vindece sau sa ii amelioreze foarte, foarte mult. Usor-usor, toata lumea a inceput sa spuna ca e ceva interesant si apoi au apelat la universitati, la oameni de stiinta, care au venit si au analizat aerul de stup, ca sa vada ce substante volatile se gasesc realmente in aerul de stup, cu aparatura foarte complexa. Si deja se stiu vreo 52 de substante volatile (o universitate din Germania a gasit) care sunt prezente in aerul de stup si care pot sa explice efectele farmacologice: bronhodilatator, incalzitor. Acum este inca un studiu in derulare, in Germania (acum s-a inchis, ca deja suntem spre toamna), tot pe boli pulmonare. Ideea este ca aparatul acesta, de exemplu, este recunoscut in Germania ca aparat medical, este acceptat, este verificat si este OK. Si, acum, sunt pneumologi din Germania care studiaza si vor sa ii dea unda verde pentru folosirea in boli respiratorii. Dar, exact cum spuneati foarte bine, la inceput, pentru telespectatorii nostri nu as sari direct la ideea: veniti sa faceti tratament bronsic, astm etc. Prima faza este aceasta de regenerare, ca la aerosoli, si se poate apela la apicultorii care au asemenea sisteme. Si, daca, intr-adevar, se vede ca respiratia este din ce in ce mai buna, atunci merita sa se faca mai multe sedinte.

Cecilia Caragea: Merita sa faca o cura daca vad de la primele sedinte o imbunatatire!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Si, foarte, foarte important, exact cum ati spus, trebuie facut sub coordonare medicala, pentru ca sunt afectiuni din acestea respiratorii care pot sa fie la suprafata si care sa ascunda, de fapt, niste afectiuni mai profunde, care pot sa fie mai complicate. Si atunci trebuie sa am un diagnostic foarte clar din partea medicului. Daca imi spune ca mai sunt si alte afectiuni mai grave, atunci tratamentul este mult mai complex, mult mai sever si trebuie luate mai multe masuri.

Cecilia Caragea: Dar cum sunt medicii din Romania pozitionati fata de aceasta apiterapie?

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Surpriza foarte placuta este ca avem… pe plan mondial, fara nicio exagerare, apiterapia romaneasca este pe primul loc, de departe. In cifre spus, sunt peste 500 de medici care au atestat de apifitoaromaterapeut.

Cecilia Caragea: Care este o specializare clara!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Recunoscuta de Ministerul Sanatatii! Si sunt studii foarte serioase care se fac. O avem pe doamna profesor Viorica Istudor, care este sefa pe tara pe aromofitoterapie… sunt mai multe module care se fac, cu medici, cu profesori universitari, la sfarsit se da un examen foarte sever, iar cei care trec la examenul final primesc aceste certificari. Este un fel de atestat, un fel de a doua specializare, care permite medicului sa aiba niste unelte in plus fata de cele pe care le stie in prevenirea sau tratamentul bolilor!

Cecilia Caragea: Va multumim tare mult pentru toate aceste informatii extrem de pretioase! Dar o sa mai venim la dumneavoastra in vizita, pentru ca vrem sa aflam si ce putem face noi singuri, acasa, alegand produse apicole simple, precum miere, polen, propolis si cate si mai cate!

Dr. Stefan Stangaciu, presedintele Societatii Romane de Apiterapie: Perfect! Va astept cu drag!

Cecilia Caragea: Multumim!