Beneficiile mierii de mana
Invitata: Doamna dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia.
Dialog realizat de Cecilia Caragea.
Multumiri companiei Apidava pentru realizarea acestui dialog pentru sanatate.

Cecilia Caragea: Dragii nostri, astazi am venit in vizita la Institutul de Bioresurse Alimentare si stam de vorba cu doamna Cristina Mateescu, care in acelasi timp este si presedinta Comisiei Stiintifice de Apiterapie din cadrul Apimondia, organizatia mondiala a apicultorilor, unde reprezentati Romania cu cinste. Astazi am venit in vizita la duneavoastra sa aflam mai multe despre mierea de mana romaneasca, pentru ca, din pacate, am constatat ca nu este suficient de cunoscuta.

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Este adevarat, exista si reticenta din partea publicului consumator, pentru ca oamenii de obicei se gandesc ca mierea este mai inchids la culoare, ca n-ar fi miere-miere si asa mai departe… E adevarat ca mierea de mana are un statut cu totul special, pornind, in primul rand, de la originea ei. Spre deosebire de mierea care se obtine din nectar, nectar pe care albinele il recolteaza pentru a produce, in fagure, mierea, mierea de mana reprezinta tot o secretie dulce, dar care nu are nimic in comun cu nectarul. Ea provine din seva arborilor, cu care se hranesc niste insecte mici numite afide, care, excretand aceste sucuri dulci foarte bogate in elemente minerale, proteine, aminoacizi, sunt o buna sursa de hrana pentru albine. Albina recolteaza tot ce este dulce prin insasi instinctul ei de acumulare, deci vom avea aceasta miere de mana, care va reprezenta, pentru noi, pentru consumatori, o sursa buna de alimentatie, pentru ca pentru albine este un pericol. In momentul in care ele sunt la iernat, trebuie sa evitam hranitul albinelor cu miere de mana, pentru ca ea contine foarte multe minerale – daca albinele nu reusesc sa-si faca zborul de curatire, atunci le incarca intestinul si dezvolta acele dizenterii care sigur ca nu sunt placute nici pentru apicultori si trebuie tratate.

Cecilia Caragea: Asadar, mierea de mana este buna in primul rand pentru noi, oamenii, este buna si pentru albinute, dar nu in perioada de iarna, pentru ca atunci provoaca anumite probleme sistemului lor digestiv. Dar pentru noi, oamenii, de ce este atat de grozava mierea de mana si de ce ar trebui publicul sa aleaga miere de mana? Si cand?

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Nu trebuie neaparat sa aleaga intre mierea florala si mierea de mana, dar mierea de mana este o sursa foarte pretioasa de elemente nutritive. In primul rand ca trebuie sa spunem ca, din punctul de vedere al mineralelor pe care le contine mierea de mana (sa ne gandim ca e vorba de seva copacilor, care trag din pamant aceste elemente minerale!), este de 6 ori mai bogata in elemente minerale decat orice miere florala. Mierea de mana este foarte bogata in compusi cu actiune antioxidanta – cu cat este mai inchisa la culoare, cu atat aceasta capacitate este mai crescuta. Este adevarat ca trebuie sa fim, insa, foarte atenti la calitatea mierii de mana, pentru ca se spune ca ea este utila celor ce sufera de alergii, in general, la miere, dat fiind faptul ca continutul in polen este foarte scazut. Nu avem de-a face cu nectarul floral, albina nu viziteaza plante polenifere, dar este foarte posibil ca albina, in instinctul ei de a colecta, sa mearga si pe plantele din zona in care exista mana si atunci sa avem un amestec. Deci nu intotdeauna mierea de mana este o miere perfect curata – si pentru asta trebuie sa fim foarte atenti daca vrem sa o folosim pentru cei care sufera de alergii. Compusii antioxidanti dau si o mare parte din paleta de actiuni benefice ale mierii de mana asupra organismului uman. Trebuie sa avem in vedere ca este foarte buna in primul rand pentru sistemul digestiv, pentru ca contine multe oligozaharide, care ajuta, practic, dezvoltarea bacteriilor benefice din tubul nostru digestiv, asigurand, in felul acesta, o digestie buna. De asemenea, are un usor efect laxativ, ceea ce este bine tot pentru tubul digestiv, pentru persoanele care sufera de constipatii usoare sau rebele. O alta recomandare pentru mierea de mana este pentru persoanele care sunt anemice. Dat fiind faptul ca exista un continut bogat in calciu, magneziu, fier, mai ales, si ca exista proteina de origine animala, pe de o parte provenind din secretiile afidelor, pe de alta parte din lucrul conlucrat al albinelor, care vin cu secretiile lor salivare, avem acel factor proteic de origine animala care ajuta la asimilarea fierului, de exemplu, in organism. Este pe acelasi principiu cu care lucreaza polenul recoltat de albine. Este, apoi, foarte buna pentru afectiuni ale pielii… Sigur ca e foarte larg, dar, stiti, avem o limita in tot ce trebuie sa spunem. Noi spunem aceste lucruri, ele sunt rezultatul unor studii stiintifice, spre exemplu s-au facut studii, foarte recent, anul trecut, in care se vorbeste de actiunea mierii de mana pe celulele de adenocarcinom gastric. De asemenea, in tratamentul lui Helicobacter pylori, pentru mucoasa gastrica un rol foarte important… Din pacate, neavand o standardizare a produsului, ne limiteaza in a putea sa sustinem niste mentiuni de sanatate pe eticheta produsului. Foarte multa lume, stiind cat de buna este mierea, este tentata sa scrie pe eticheta produsului „E bun la toate”! Nu, nu putem face acest lucru pentru ca Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentelor a evaluat aceste lucrari si, dat fiind faptul ca exista o diversitate si o variabilitate de compozitie, nu putem trage o concluzie. Si, atunci, este firesc ca trebuie sa ne abtinem. Dar a sustine niste date stiintifice care sunt obtinute in urma unor lucrari, ale unor studii publicate in reviste de mare credibilitate… acestea noi le putem promova. Medicii cu cumpetente in apifitoterapie pot promova aceste mentiuni de sanatate sau beneficii ale consumului de miere. Dar, din pacate, avem o problema cu etichetarea produselor.

Cecilia Caragea: Aici voiam sa va intreb urmatorul lucru: stim ca exista acea miere care vine din Noua Zeelanda, mierea de manuka, la care se fac anumite precizari referitoare la beneficiile pentru sanatate, pentru anumite afectiuni. Intelegem ca in cazul acelui sortiment de miere cu totul special au fost facute studii medicale, studii stiintifice care sa ateste lucrurile respective. Si chiar exista un factor unic manuka, UMF sau MGO, prin care se reflecta puterea mierii…

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Exista o standardizare…

Cecilia Caragea: Da, exista o standardizare. Noi n-am putea sa facem ceva de acest gen pentru mierea de mana romaneasca?

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Vedeti, Noua Zeelanda este destul de izolata. Si speciile sunt endemice acolo. Cu alte cuvinte, nu putem avea variatii foarte mari de zbor al albinelor. Este o anumit perioada cand culeg le manuka si doar atunci! Si nu mai exista altceva in jurul lor la momentul respectiv. Deci manuka, din punctul de vedere a compozitiei, in cea mai mare parte a timpului are o compozitie relativ constanta.

Cecilia Caragea: Este doar de manuka, nu poate sa fie si cu altceva…

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Da, bine, povestile sunt multe si cu manuka… Mi-ar permite sa spun ca a devenit si acesta un trend comercial, pentru ca, in baza unor date stiintifice, s-a exploatat foarte mult din punct de vedere comercial acest aspect, ajungandu-se acum… Daca ne gandim doar la mierea de manuka, Noua Zeelanda nu produce mai mult de 7.000 de tone de miere de manuka, pentru ca aceasta este capacitatea, dar numai in Anglia o statistica arata ca se consuma cel putin 10.000 de tone de miere de manuka… Deci, iata, trebuie sa facem diferenta intre ceea ce este stiinta si ceea ce este comert.

Cecilia Caragea: Deci s-ar putea sa existe si miere de manuka contrafacuta?

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Nu contrafacuta, dar mixata cu alte sortimente de miere… Si cand am pus intrebarea (foarte pertinenta, de altfel): „Dar cum puteti sa o definiti ca manuka daca nu…?” „Daca are 10% in amestec, o definim ca manuka.” Si atunci avem un raspuns suficient de clar. Pana la urma, cel care este privat de niste beneficii este tot consumatorul. Deci trebuie sa avem mare atentie si la aceasta parte comerciala. Sigur ca fiecare comerciant doreste sa-si vanda marfa, sa o promoveze, dar foarte bine ar fi daca nu am incerca sa-l pacalim pe consumator, sa fim onesti si sa spunem: „Amestec de miere provenit din Noua Zeelanda, care contine in proportie de 10 – 15 20% miere de manuka…”

Cecilia Caragea: Deci, pana la urma, iarasi ajungem la eticheta si la cat de importanta este eticheta, sa se precizeze acolo inclusiv procentajul din fiecare sortiment de miere care este inclus in acel sortiment de miere final.

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Da, exact! De asemenea, mai avem o problema la mierea de mana, pentru ca am discuta despre ea: este foarte usor de confundat cu mierea de castan, atat din punctul de vedere al culorii… Si aici trebuie sa fim atenti la autenticitate. Se fac, de altfel, examene microscopice care atesta exact compozitia mierii respective, dar ea nu este intotdeauna foarte pura. Pentru ca, v-am spus, albina este libera, albina culege de unde gaseste o sursa de ceva dulce. Si atunci trebuie sa fim atenti. Exista companii care acorda foarte multa atentie calitatii si puritatii sortimentului de miere pe care il promoveaza si sunt si in tara noastra astfel de companii care, spre lauda lor, promoveaza produse de calitate.

Cecilia Caragea: Dar, ca sa revenim la mierea romaneasca de mana: considerati ca este un produs special pentru noi, romanii, cu care ar trebui sa ne mandrim, sa iesim cu el la targuri, expozitii internationale din industria alimentara? Este ceva care ne diferentiaza de tarile din jur? De exemplu, Ungaria are miere de salcam, nu prea stim sa aiba miere de mana, de exemplu…

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Este si specificul vegetatiei de la noi. Sa nu uitam ca Ungaria nu are padurile noastre. Sa nu uitam ca mierea de mana poate fi miere de mana de conifere, cu aroma specifica, mai balsamica, mai rasinoasa… arata ca un gem care a fost suprafiert sau ca un gem de smochine sau ca o dulceata de nuci verzi, iar din punctul acesta de vedere este diferita, totusi, complet de ceea ce inseamna miere florala. Noi avem aceasta sansa, sa avem padurile. Si avem si miere de foioase, e vorba de mierea de stejar, mana de stejar, care are o cu totul alta culoare, mult mai intensa. Miere de mana exista si in zona de pin din Grecia sau in zona de pin din Turca, coasta de Vest a Turciei, la Marea Egee. Este specifica padurilor de pin, in care exista acea mica insecta care se cheama Marchalina hellenica, se gaseste si in Grecia, care produce faimoasa miere de pin. Sigur ca sunt multe… in Statele Unite exista mierea de brad argintiu, dar este si mierea de molid, care sunt diferite, tot ca mieri de mana. Deci trebuie sa definim, noi, romanii, ne putem defini… dar noi nu am reusit pana acum sa ne facem o marca din mierea romaneasca, din pacate. Si o spun cu multa durere in suflet, pentru ca mi-as fi dorit foarte mult ca, atunci cand spunem „miere romaneasca de salcam”, sa o definim ca atare. Mierea romaneasca de tei… avem cele mai mari masive de tei din Europa… e o bogatie de miere, extrem de parfumata,  dar, din pacate, nu s-au facut eforturi in a se defini, asa cum sunt alte produse traditionale… Adica avem gem sau magiun, dar nu am reusit sa facem mierea noastra, care pleaca la export si pe care toata lumea o iubeste.

Cecilia Caragea: Sa speram ca vom reusi sa facem acest lucru in viitor, cu atat mai mult cu cat o promovare a mierii romanesti ar ajuta foarte mult apicultura romaneasca si, pana la urma, si brandul nostru de tara. Pentru ca una este sa ajungem la nivelul la care sa-i facem pe cei din alte tari sa caute mierea romaneasca si alta este sa exportam miere, asa, pur si simplu… fara a se preciza ca este din Romania.

Dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific Institutul de Bioresurse Alimentare si presedinta Comisiei de Apiterapie a organizatiei Apimondia: Despre asta este vorba, dar ajungem din nou la etichetare, unde trebuie sa spunem produs original romanesc. La noi au inceput, acum, sa apara pe piata etichete care vorbesc despre amestec de miere din tarile Uniunii Europene sau din tari terte, de ce oare sa nu avem produs original romanesc. Pentru ca chiar avem paduri de salcam, chiar avem paduri de tei, chiar avem o miere poliflora de faneata superba si chiar avem aceasta superba miere de mana specifica padurilor noastre.

Cecilia Caragea: Noi va multumim tare mult si… speram ca ati aflat ceva mai multe despre mierea de mana romaneasca si va invitam sa o gustati!