Brandul Apidava sustine valorile, traditiile si obiceiurile noastre romanesti! Si tocmai de aceea in seria de emisiuni online Din Cetatea Albinelor Apidava vorbim despre marile noastre personalitati, care ne inspira, despre traditiile si obiceiurile noastre, care ne definesc. De aceasta data, va invitam sa ne reamintim impreuna de Stefan Cel Mare si Sfant, care este comemorat de noi toti in 2 iulie.

In fiecare an, in ziua de 2 iulie, Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Voievod Stefan cel Mare, aparatorul crestinatatii. Noi, romanii, avem privilegiul sa praznuim la anumite date din calendar pe cativa dintre domnitorii nostri – Stefan cel Mare si Sfant, dupa cum spuneam, pe Sfantul Voievod Neagoe Basarab si Sfantul Voievod Martir Constantin Brancoveanu, domnul Tarii Romanesti. Acestia nu numai ca si-au indeplinit cum se cuvine datoria fata de popor, prin faptele lor castigand un loc binemeritat in istorie, dar s-au si invrednicit de imparatia lui Dumnezeu, castigand un loc in randul sfintilor. Au imbogatit traditia crestina pe care s-a cladit Romania, au construit biserici si manastiri, au contribuit la dezvoltarea culturii acestui popor, ramanad in constiinta sa mereu vii, mereu iubiti si mereu cinstiti cu evlavie si recunostinta. Si merita sa-i comemoram an de an, atat cat vom exista ca popor!  Sa ne respectam inaintasii, sa ne respectam traditia si sa continuam sa ne cladim tara pe care ne-o dorim!

Si putem sa ne-o cladim doar respectandu-ne istoria, respectandu-ne aproapele, respectand mediul, sustinandu-ne intre noi, sustinand brandurile si produsele romanesti, cumparand romaneste, asa cum de multe ori am spus in seria de emisiuni online Din Cetatea Albinelor Apidava!

Pentru ca brandul Apidava asta isi propune! Mai ales in Anul Centenarului! Sa ne invite sa ne reamintim de marile noastre personalitati, de traditiile si obiceiurile noastre, care ne definesc, sa ne inspire in a ne sustine reciproc, in a ne mandri cu realizarile noastre, cu produsele noastre de calitate, asa cum sunt produsele apicole Apidava! Si pentru toate acestea va invitam sa urmariti seria de emisiuni online Din Cetatea Albinelor Apidava, in care vorbim despre toate acesta!

Iar astazi vobim despre dreptcredinciosul Stefan cel Mare si Sfant, unul dintre eroii pe care nu i-am uitat niciodata! Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare, a fost numit de popor „bun, mare si sfant” caci era milostiv, iscusit in lupta si aprig aparator al credintei. Urcat pe tronul Moldovei, care se intindea de la Carpati pana la Nistru, la numai 24 de ani, da dovada de la bun inceput de maturitate si pricepere in conducerea tarii si a ostenilor pe campul de lupta. Se sune ca nu pleca la lupta pana ce, impreuna cu toata ostirea, postea si se impartasea. Se inarma cu cateva icoane si cu sfanta cruce. Toate sabiile ostirii sale erau lucrate in forma de cruce, pe steag purta icoana Sfantului Gheorghe si astfel biruia, intocmai ca Sfantul Imparat Constantin odinioara…

Era un bun strateg si un luptator neinfricat! Impresionati de vitejia voievodului, turcii pastreaza si astazi la Istanbul, la Palatul Topkapi, sabia viteazului Voievod care le-a tinut piept decenii la rand. Avea o ostire mica, dar mult tinea la ostenii sai si, dupa toate bataliile, a ridicat manastiri, pentru ca acestia sa fie in veac pomeniti, iar pentru odihna sa si a familiei sale a inaltat frumoasa manastire Putna, cea in care isi doarme somnul de veci si locul in care credinciosi din toata tara vin sa se inchine, mai ales in ziua praznuirii sale.

Se spune ca, la retrasarea granitelor de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, granita de nord a Romaniei ar fi urmat sa fie… ceva mai la sud. Astfel incat Putna n-ar mai fi fost pe teritoriu romanesc. Numai ca pana si mai marii acelor zile au inteles ca mormantul lui Stefan, de la Putna, face inacceptabila o asemenea decizie. Iar granita a fost mutata mai la nord. Iar noi, atunci cand mergem sa ne inchinam la mormantul lui Stefan, ii multumim ca ne-a aparat hotarele chiar si dupa moarte. N-ai cum sa nu tii cont de simboluri, oricat ai dori sa schimbi realitatea!

Pe langa ridicarea de biserici si manastiri, acest dreptcredincios Voievod s-a remarcat si prin multa milostenie pe care o facea, fata de ostenii, fata de oameni simpli si saraci, fata de bisericile din tarile vecine, fata de Locurile si Sfinte, dar in special fata de Muntele Athos.

Mult a fost plans de popor Stefan cel Mare si Sfant, care a pus mai presus de toate credinta stramoseasca tara si fiii neamului. Pentru faptele sale si pentru evlavia cu care poporul l-a cinstit vreme de secole, a fost canonizat de  Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1992, cu data de praznuire in 2 iulie, ziua in care sufletul sau s-a inaltat in Ceruri.

Inarmat cu platosa credintei in Dumnezeu, cu cea a postului si rugaciunii si cu multe fapte ale dragostei crestine inchinate Bisericii si poporului sau, a zidit un foarte mare numar de biserici si manastiri, inzestrandu-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtator de biruinta a luptat cu pretul vietii sale pana la jertfelnicie pentru apararea hotarelor tarii si a credintei stramosesti fiind numit aparator al crestintatatii.

Dovada stau pana astazi zecile de ctitorii, care se gasesc astazi pe lista patrimoniului mondial. Nicolae Iorga l-a numit „icoana cea mai curata si mai deplina a sufletului romanesc”. Pe buna dreptate, ramane in istoria noastra unul dintre cei mai infocati aparatori ai credintei stramosesti. Iubea tara si tara l-a iubit mult. Avea acest sfant crez: „Mai presus de tihna noastra sta datoria sfanta de a apara fiinta si neatarnarea Tarii!”

Istoria si traditia noastra sunt strans legate de biserica, prin sfintii pe care acest pamant i-a nascut, sfintii care astazi lumineaza cerul si ne vegheaza de acolo. Datorita lor avem aceasta tara!

Stefan cel Mare, cel cinstit, cel bun si cel Sfant, s-a nascut in familia Musatinilor. S-a nascut in 1433, la Borzesti, si a fost educat de mic in spiritul credintei strabune, al respectului fata de traditii si obiceiurile neamului. A fost numit bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinta si dreptatea de care a dat dovada in carmuirea Moldovei, Sfant pentru luptele de aparare a intregii crestinatati, care i-au adus, din partea papei Sixt al IV-lea, apelativul Athleta Christi (Atletul lui Hristos), dar si pentru impresionantul numar de ctitorii – 44 de biserici si manastiri, zidite spre slava lui Dumnezeu si pentru mantuirea credinciosilor.

Intalnirea sa cu pustnicul Daniil Sihastrul (praznuit pe 18 decembrie), duhovnicul sau de-o viata, s-a produs dupa ce Bogdan Voda, tatal lui Stefan, a fost ucis in octombrie 1451. Daniil Sihastrul i-a dat invatatura aleasa si sfaturi duhovnicesti intelepte, care l-au calauzit pe Sfantul Stefan cel Mare toata viata. Tot cuviosul parinte se spune ca i-ar fi prezis lui Stefan ca, nu peste multa vreme, va urca pe tronul tatalui si al bunicului sau. Si, intr-adevar, in 1457, dupa o perioada de pribegie dincolo de hotarele Moldovei, Stefan s-a intors acasa cu oaste, ajutat de Vlad Tepes, si, in urma castigarii a doua batalii, ocupa tronul domnesc de la Suceava. Pe 12 aprilie 1457, Mitropolitul Moldovei, Teoctist, l-a miruit in fata poporului. Intrebati de Stefan daca voiesc sa le fie domn, toti cei de fata i-au strigat intr-un glas: „Intru multi ani de la Dumnezeu sa domnesti, Maria Ta!” Glasul poporului a fost ascultat, caci Stefan Voda a domnit aproape jumatate de veac – 47 de ani, timp in care a luptat pentru apararea hotarelor tarii, a credintei strabune si a intregii crestinatati. A purtat 36 de batalii, dintre care a castigat 34, cu toate ca oastea inamica a fost, de fiecare data, cu mult superioara numeric. Cea mai importanta victorie asupra turcilor ramane cea din batalia de la Podul Inalt (langa Vaslui), de pe 10 ianuarie 1475, din care domnitorul Moldovei a iesit biruitor, desi dispunea de o armata de trei ori mai mica decat cea a adversarilor sai. In Cronica Tarii Moldovei sta scris ca, dupa batalie, voievodul Stefan cel Mare „a postit patru zile numai cu paine si cu apa si in toata tara a dat de veste ca nimeni sa nu se laude cu aceasta izbanda, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu si numai Lui sa i se aduca lauda”.

In ciuda incercarilor, Stefan cel Mare nu si-a pierdut nicio clipa nadejdea in Dumnezeu, slavindu-L si multumindu-I chiar si atunci cand nu iesea invingator. Biruintele le socotea nu rezultatul firesc al iscusintei sale, ci urmarea voii si a puterii lui Dumnezeu.

Dar haideti sa vorbim putin si despre acest nume atat de frumos, Stefan. Stefan este un nume cu rezonanta aparte in istoria romanilor – nu mai putin de 13 domnitori ai Moldovei au purtat acest nume, vechi si cu arie larga de raspandire. Stefan este forma specific romaneasca a grecescului Stephanos. Pe 2 iulie, Biserica ortodoxa romana il praznuieste, dupa cum spuneam, pe Sfantul Voievod Stefan cel Mare, domn al Moldovei, iar pe 27 decembrie, in calendarul ortodox este praznuit Sfantul Apostol, Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan. Asadar, cei care poarta numele Stefan isi pot sarbatori onomastica atat pe 2 iulie, cat si in 27 decembrie.

Si, daca este sa vorbim de etimologia numelui Stefan, spune, bineinteles, ca vine de la numele grecesc Stephanos, care inseamna coroana. Asadar, Stefan este purtatorul coroanei. Derivatele acestui nume sunt multiple: Stefanel, Stefanita, Stefanica, Fane, Fanel, Fanica, Stefana, Stefania, Stefi, Fana sau Fanica.

In cultura romana, foarte multe personalitati au purtat acest nume: Stefan cel Mare, Stefan Luchian, Stefan Odobleja (1902-1978), Stefan Iordache (1941-2008), Stefania Rares (n. 1943), Stefan Hrusca (n. 1957), Stefan Banica, Stefan Banica Junior si atatia altii. Noi le spunem tuturo celor care isi serbeaza onomastica in 2 iulie LA MULTI ANI CU SANATATE! Si noi toti haideti sa ne amintim inca o data de Stefan cel Mare, de traditiile si de istoria noastra!

CONCURS

In seria noastra de emisiuni Din Cetatea Albinelor Apidava, va invitam, asa cum stiti, sa vorbim despre traditiile noastre, despre istoria si valorile noastre, dar si despre produsele traditionale romanesti. Despre mierea romaneasca, care este apreciata peste tot in lume, peste mari si peste tari. Si credem ca este unul dintre motivele pentru care ar trebui sa fim mandri ca suntem romani, pentru ca avem produse de o asemenea calitate! Si, bineinteles, vrem sa facem mierea romaneasca de la Apidava cunoscuta in cat mai multe locuri de pe glob. Dar sa fie si mai mult apreciat de noi, romanii. Si mai mult consumata de noi, romanii, pentru ca merita, intr-adevar! Si, alegand produse romanesti, ne sustinem, de fapt, economia noastra romaneasca. Asadar, ca sa revenim la concursul nostru, va invitam, dupa cum stiti, sa inserati un comentariu la emisiunea noastra online. Comentariul pe care va rugam sa-l inserati de aceasta data este: „Respect istoria si traditia, precum Apidava!” si peste 3 zile de la aceasta postare (in 5 iulie 2018) vom extrage la sorti cei 5 castigatori, care vor primi fiecare cate un borcan cu miere poliflora Roua Florilor (de 500 de grame) de la Apidava, o miere poliflora de calitate, pe care cu siguranta o veti aprecia! Va multumim si va invitam in continuare sa urmariti seria noastra de emisiuni Din Cetatea Albinelor Apidava!